Divano angle.
1 Anda kă but line te kărăn khă phendimos pa sal butea kai kărdile maškar amende,
2 pala sar phendine amengă kukola kai dikhline pehkă iakhănça dă kana sas, thai ji kana arăsline kanditorea le Divanohkă,
3 arakhlem i me dromesa, but alosardea Teofile, pala so kărdem rodimata butimasa pa sa kadala butea dă kana kărdile, te ramo tukă le ando čiro iekh pala avrăste,
4 kaste dašti prinjeanes kadeadar o čeačimos le sîkaimatăngo, kai sas tukă dine andoa juvindo mui.
O vestimos le kărdimahko le Ioan Bolditorehko.
5 Ande le des le Irodohkă, o thagar la Iudeiako, sas khă rašai, bušlino Zaxaria, anda e viça le Abiasti. E romni lesti sas anda le šeia le Aaronohkă, thai bušolas Elisaveta.
6 Lidui sas bibezexale, angloa Dell, thai arakhanas bi patako sa le mothodimata thai le lašardimata le Raiehkă.
7 Nas le šeave, anda kă e Elisaveta sas sterpo; thai lidui sas angle ande le bărši.
8 Ta, Kana kandelas o Zaxaria angloa Dell, koa rîndo lehka čeatako,
9 pala e datina le rašaimasti, ankăsto koa çîrdimos te šol pe te tămîil ando Templo le Raiehko.
10 Ando čeaso le tămîmiahko, sa o butimos le norodohko rudilas pe avri.
11 Atunčeara khă înjero le Raiehko sîkadilo le Zaxariahkă, thai bešlo ande pînŕănde ande čeačirig le altaresti anda o tămîimos.
12 O Zaxaria darailo, kana dikhlea les, thai astardea les e dar.
13 Ta o înjero phendea lehkă: „Na dara Zaxario; anda kă teo rudimos sas ašundo. Ti romni e Elisaveta kărăla tukă khă šeau, savehkă thosas lehkă anau Ioan.
14 O avela anda tute khă but baxtalimos thai lošaimos, thai but baxtaona anda lehko kărimos.
15 Kă avela baro angloa Rai. Či pela či moll, či pimos zuralo, thai pherdeola Sfînto Duxostar înkă andoa păŕ pehka deiako.
16 O amboldela buten anda le šeave le Israelohkă koa Rai, o Dell lengo.
17 Jeala angloa Dell, ando duxo thai ande zor le Iliasti, kaste amboldel le ille le daddengă kal šeave, thai kolen kai či ašunen koa phirimos ando xaraimos kolengo bibezexale, kaste kărăl le Raiehkă khă norodo lašo lašardo anda Leste.
18 O Zaxaria phendea le înjerohkă: „Anda soste prinjeanua e buti kadea? Anda kă me sîm phuro, thai mîŕî romni sî but andel bărši.”
19 Orta čeačimos, o înjero phendea lehkă: „Me sîm o Gavrilo, kai bešeau angloa Dell; sîmas tradino te dau tukă duma, thai te anau tukă kadea vestea laši.
20 Dikta kă avesa muto, thai našti desa duma, ji ando des kana pherdeona kadala butea, anda kă či pateaian mîŕă divanuri, kai pherdeona ka pehko čiro.”
21 O norodo ajukărălas le Zaxarias, thai mirilas pe kă bešel but ando Templo.
22 Kana ankăsto avri, naši te mai delas lengă duma; thai ateardine kă sas les khă vedenia ando Templo. O kărălas lengă sămne andeiekh, thai ašilo muto.
23 Kana pherdile lehkă des le kandimahkă, o Zaxaria gălo khără.
24 Pa vareso čiro, e Elisaveta lesti romni, ašili phari, thai nikărdea pe gardi panji šon. „Kă”, phenelas oi,
25 „dikta so kărdea mangă o Rai, kana šudea Pehkă iakha pe mande, kaste lel mangă o lajeau maškar le manuši.
O vestimos le kărdimahko le Isus Kristosohko.
26 Ando šon le šovengo, o înjeri o Gavrilo sas tradino le Devllestar ande khă četatea anda e Galilea, dinianau Nazareto,
27 ka khă šeibari tomnime pala khă rom, dinoanau Iosifo, andoa khăr le Davidohko. O anau la šeiabareako sas Maria.
28 O înjero šutea pe late, thai phendea: „Mekamangla tute, savea kărdilo lakă baro xaro; o Rai sî tusa, dinidumadămišto san tu maškar le juwlea!”
29 Daraili but anda kadala divanuri, e Maria pušelas pe korkoŕo so daštila te ameal o phendimos kadoa.
30 O înjero phendea lakă: „Na dara, Mario; kă lean lašimos angloa Dell.
31 Thai dikta kă ašesa phari, thai avela tu khă šeau, savehkă thosa lehkă anau Isus.
32 O avela baro, thai avela bušlino O Šeau Kolehko But Baro; thai o Rai o Dell dela les o skamin le bešlimahko Lehkă daddehko le Davidohko.
33 Thagarila poa khăr le Iakovohko ando veako, thai o Thagarimos Lehko či avela les gor.”
34 E Maria phendea le înjerohkă: „Sar kărdeol pe e buti kadea, anda kă me či jeanau romestar?”
35 O înjero dea la anglal: „O Sfînto Duxo, mekăla Pe pa tute, thai e zor Kolehko But Baro ušaravela tu. Anda kodea o Sfînto kai kărdeola anda tute, avela dinoanau o Šeau le Devllehko.
36 Dikta kă e Elisaveta, o neamo tiro, pharila, i oi, thai avela la khă šeau po phurimos; thai oi, saveakă mothonas lakă sterpo, sî akana ando šon le šovengo.
37 Kă či khă divano kata o Dell nai te na avel les zor.
38 E Maria phendea: „Dikta, e roaba le Raiesti; kărdeol pe mangă pala le divanuri tiră!” Thai o înjero teleardea latar.
E dili la Mariati.
39 E Maria uštili orta andel des kodola, thai teleardea iekhatar karing le baŕlebară, ande khă četatea le Iudasti.
40 Šutea pe ando khăr le Zaxariahko, thai phendea dă mišto la Elisavetakă.
41 Sar ašundea e Elisaveta o phendimos la Mariako, mištisardea lakă e gloata ando păŕ, thai e Elisaveta pherdili Sfînto Duxo.
42 Oi çîpisardea le mosa zurales: „Dinidumadămišto san tu maškar le juwlea, thai dinodumadămišto sî o rodo te păŕăhko.
43 Sar sas mangă dino mangă te avel mande e dei le Raiesti mîŕăsti?
44 Anda kă dikta, sar arăslo mande kal kan o phendimos tiro, mištisardea mangă e gloata ando păŕ baxtalimasa.
45 Baxtalimos anda kodea kai pateaia; anda sal butea, kai sas lakă phendine anda e rig le Raiesti, pherdeona.”
46 Thai e Maria phendea: „Muro sufleto barearăl le Raies,
47 thai bukuril pe mangă o duxo ando Dell, o Mîntuitorii muŕo,
48 anda kă dikhlea karing o limos smerime la roabako Lesti, Kă dikta kă dakanara întea, sa le neamuri mothona mangă baxtali,
49 anda kă Kukoa Sea Zuralo kărdea butea bară anda mande. O Anau Lehko sî Sfînto,
50 thai o lašimos Lehko tinzolpe neamo neamostar anda kukola kai daran Lestar.
51 O sîkadea zor Pehkă vastesa; dea rigate le godea, kai sas le kukolenbarăn ande lengo illo.
52 Deas muial le zuralen pa lengă skamina le bešlimahkă, thai vazdea kukolen telal.
53 Le bokhalen pravardeale lašimatănça, thai le bravalen ankaladea le avri le vastença nangă.
54 Avilo ando kandimos Pehka slugako, kă andea Pehkă godi anda Pehko lašimos, –
55 sar šinadeasas amară daddengă, – angloa Avraamo thai e sămînça lesti ando veako.”
56 E Maria ašileas andekthan la Elisavetasa kam trin šon. Pala kodea amboldili khără.
O kărdimos le Ioan Bolditorehko.
57 E Elisaveta pherdilo lako čiro te kărăl; thai sas la khă šeau.
58 Lakă neamurea thai le manuši paša late ašundine kă o Rai sîkadea khă baro lašimos anda late, thai baxtaleonas andekhthan lasa.
59 Ando oxtoto des, avile te šinen e gloata roata, thai kamenas te thon lehkă anau Zaxaria, pala o anau lehkă daddehko.
60 Ta lesti dei lea o divano thai phendea: „Na. Sî te bušol Ioan.”
61 On phendine lakă: „Khonikh anda ti viça nai les o anau kadoa.”
62 Thai line te kărăn semne lehkă daddehkă, kaste jeanel sar te thon lehkă anau.
63 O Zaxaria manglea khă tăbliça ramomasti, thai ramosardea, phendindoi: „Lehko anau sî Ioan.” Thai saoră mirisai le.
64 Ande leaka kodea, pîtărdilo lehko mui, thai dea pe drom lesti šib, thai o delas duma thai delasdumadămišto poa Dell.
65 Sa le manušen lea le e dar, thai sal phuwea anda kodoa than o baŕalo la Iudeiako denas duma pa kadala butea.
66 Sa kola kai ašunenas, garavenas le ande pehko illo, thai phenenas: „So va avela kadea gloata?” Thai o vast le Raiehko sas čeačimasa lesa.
E dili le Zaxariasti.
67 O Zaxaria, lehko dadd, pherdilo Sfînto Duxo, prooročisardea, thai phendea:
68 „Dinodumadămišto sî o Rai, o Dell le Israelohko, anda kă rodea thai tindeapale Pehkă poporos.
69 Thai vazdea amengă khă skăpimos zuralo, ando khăr pehka slugako o David,
70 sar mothodeasas andoa mui le sfinçăngo Pehkă prooročengă, kai sas mai dămult;
71 skăpimos le dušmaiendar amarăndar thai andoa vast saorăngo kai nadabadikhăn ame!
72 Kadeadar sîkavel o Pesko lašimos angla amară dadda, thai anel Pehkă godi anda o phanglimos Lehko kukoa o sfînto,
73 sar o solax anda sao O solaxadeas amară daddehkă le Avraamohkă,
74 kă, pala so skăpil ame andoa vast amară dušmaiengo, mekala ame te kandas Les bi darako,
75 te traisaras angla Leste ande sfinçenia thai bibezexalimos, ande sea le des amara čivavakă.
76 Thai tu, çînorea, avesa dinoanau prooroko Kolehko But Baro. Kă phirăsa angloa Rai, kaste lašarăs Lehkă droma,
77 thai te des le poporos Lehkărăs o prinjeandimos le skăpimahko, kai bešel ando iertimos le bezexăngo lehkă;
78 anda e bari mila le Devllesti amarăsti, pala sao rodeame o Kham kai anklel andoa učimos,
79 kaste străfeal pa kukola kai pašleon ando tuneriko thai ande ušal le mullimasti, thai te ortol amară pînŕă po drom la pačeako!”
80 Thai o çînoro bareolas thai zureaolas ando duxo. Thai bešlo andel thana le pustii ji ando des kana sîkadi'lo angloa Israelo.
Introducere
1 Fiindcă mulți au încercat să alcătuiască o istorisire detaliată despre lucrurile care s-au împlinit printre noi, 2 așa cum ni le-au încredințat cei ce au fost de la început martori oculari și care au ajuns slujitori ai Cuvântului, 3 am decis și eu, după ce am cercetat cu atenție toate lucrurile de la început, să ți le scriu în ordine, preaalesule Teofil, 4 ca să cunoști bine adevărul învățăturilor pe care le-ai primit prin viu grai.
Anunțarea nașterii lui Ioan Botezătorul
5 În zilele lui Irod, regele Iudeei, era un preot pe nume Zaharia, din ceata preoțească a lui Abia. Soția lui era dintre fetele lui Aaron și se numea Elisabeta. 6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, urmând cu integritate toate poruncile și hotărârile drepte ale Domnului. 7 Dar nu aveau niciun copil, fiindcă Elisabeta nu putea rămâne însărcinată și amândoi erau înaintați în vârstă.
8 În timp ce Zaharia își îndeplinea slujba de preot, pentru că venise rândul cetei lui să slujească înaintea lui Dumnezeu, 9 a fost ales prin sorți, după obiceiul preoției, să intre în Templul Domnului ca să tămâieze. 10 La ora tămâierii, toată mulțimea poporului se ruga afară.
11 Atunci i s-a arătat un înger al Domnului, stând în picioare la dreapta altarului tămâierii. 12 Când l-a văzut, Zaharia s-a tulburat și l-a cuprins frica.
13 Dar îngerul i-a zis:
‒ Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan. 14 El va fi bucuria și veselia ta și mulți se vor bucura de nașterea lui, 15 căci el va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea niciodată vin, nici băutură tare și va fi umplut de Duhul Sfânt încă din pântecul mamei lui. 16 El îi va întoarce pe mulți dintre fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. 17 Va merge înaintea Domnului , în duhul și în puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile taților spre copii, iar pe cei neascultători să-i întoarcă la înțelepciunea celor drepți, ca să pregătească Domnului un popor gata pentru El.
18 Zaharia l-a întrebat pe înger:
‒ După ce voi cunoaște lucrul acesta? Căci eu sunt bătrân, iar soția mea este înaintată în vârstă.
19 Îngerul, răspunzând, i-a zis:
‒ Eu sunt Gabriel, cel care stă înaintea lui Dumnezeu, și am fost trimis să vorbesc cu tine și să-ți aduc aceste vești bune. 20 Iată că vei fi mut și nu vei mai putea vorbi până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că nu ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la vremea lor.
21 Oamenii îl așteptau pe Zaharia și se mirau de întârzierea lui în Templu. 22 Când a ieșit, nu putea să le vorbească, astfel că ei au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna și a continuat să rămână mut.
23 Când i s-au terminat zilele de slujbă, s-a dus acasă. 24 După un timp, Elisabeta, soția lui, a rămas însărcinată. Ea s-a ascuns timp de cinci luni, zicând: 25 „Iată ce mi-a făcut Domnul atunci când a privit spre mine , înlăturându-mi disprețul pe care l-am îndurat între oameni!“.
Anunțarea nașterii lui Isus
26 În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, din Casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28 Intrând la ea, îngerul a zis:
‒ Salutare, ție căreia ți s-a dat har! Domnul este cu tine! Binecuvântată ești tu între femei!
29 Ea a fost foarte tulburată de aceste cuvinte și se gândea ce ar putea să însemne salutul acesta.
30 Îngerul i-a zis:
‒ Nu te teme, Maria, pentru că ai găsit har înaintea lui Dumnezeu! 31 Iată că vei rămâne însărcinată și vei naște un Fiu, Căruia Îi vei pune numele Isus. 32 El va fi mare și va fi numit „Fiul Celui Preaînalt“, iar Domnul Dumnezeu Îi va da tronul strămoșului Său, David. 33 Va împărăți veșnic peste Casa lui Iacov și Împărăția Lui nu va avea sfârșit.
34 Maria l-a întrebat pe înger:
‒ Cum se va întâmpla lucrul acesta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?
35 Îngerul, răspunzând, i-a zis:
‒ Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul Care Se va naște va fi numit „Fiul lui Dumnezeu“. 36 Iată că Elisabeta, ruda ta, a conceput și ea un fiu, la bătrânețe. Și ea, despre care se spunea că nu poate rămâne însărcinată, este acum în luna a șasea. 37 Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este fără putere.
38 Maria a zis:
‒ Iată-mă, sunt slujitoarea Domnului! Facă-mi-se după cuvântul tău!
Și îngerul a plecat de la ea.
Maria în vizită la Elisabeta
39 În zilele acelea, Maria s-a ridicat și s-a dus în grabă spre regiunea muntoasă, într-o cetate a lui Iuda. 40 Ea a intrat în casa lui Zaharia și a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, copilașul a săltat în pântecul ei, și Elisabeta a fost umplută cu Duhul Sfânt.
42 Ea a strigat cu glas tare și a zis:
‒ Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecului tău! 43 Cum de mi-a fost dat să vină la mine mama Domnului meu? 44 Căci iată, imediat ce am auzit sunetul salutului tău, mi-a săltat copilașul în pântec de bucurie! 45 Fericită este cea care a crezut că vor fi împlinite lucrurile care i-au fost spuse de Domnul!
Cântarea Mariei
46 Maria a zis:
‒ Sufletul meu Îl preamărește pe Domnul
47 și duhul meu se bucură foarte mult
în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 pentru că a privit cu îndurare
la starea smerită a slujitoarei Sale.
Căci iată, de acum încolo,
toate generațiile mă vor considera fericită
49 pentru că Cel Puternic
a făcut lucruri mari pentru mine.
Numele Lui este sfânt.
50 Mila Lui ține din generație în generație
față de cei ce se tem de El.
51 El a făcut o minune cu brațul Său;
i-a împrăștiat pe cei ce sunt mândri
în cugetul inimii lor.
52 I-a dat jos pe cei puternici de pe tronurile lor
și i-a înălțat pe cei smeriți.
53 Pe cei flămânzi i-a săturat cu bunătăți,
iar pe cei bogați i-a alungat,
lăsându-i cu mâinile goale.
54 El l-a ajutat pe Israel, slujitorul Său,
amintindu-Și de mila Sa,
55 așa cum le spusese strămoșilor noștri,
lui Avraam și descendenților lui, în veci!
56 Maria a rămas împreună cu Elisabeta aproape trei luni, apoi s-a întors acasă.
Nașterea lui Ioan Botezătorul
57 Când i s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un băiat. 58 Vecinii și rudele au auzit că Domnul a arătat foarte multă milă față de ea și se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta, au venit să circumcidă copilașul.
Voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, 60 dar mama lui, răspunzând, a zis:
‒ Nu, ci se va numi Ioan.
61 Ei i-au zis:
‒ Nu este nimeni între rudele tale care poartă numele acesta.
62 Și îi făceau semne tatălui copilului , ca să știe ce nume dorește să-i dea. 63 El a cerut o tăbliță și a scris: „Numele lui este Ioan“. Și toți au rămas uimiți. 64 Deodată i-a fost deschisă gura, i-a fost dezlegată limba, și a început să vorbească, binecuvântându-L pe Dumnezeu. 65 Pe toți vecinii lor i-a cuprins frica și în întreaga regiune muntoasă a Iudeei se vorbea despre toate aceste lucruri. 66 Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, zicând: „Oare ce va deveni acest copil?“. Căci mâna Domnului era cu el.
Cântarea lui Zaharia
67 Zaharia, tatăl lui, a fost umplut cu Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
68 ‒ Binecuvântat să fie Domnul,
Dumnezeul lui Israel,
pentru că a venit în ajutor
și a adus răscumpărare poporului Său.
69 El ne-a ridicat un Mântuitor puternic
în Casa slujitorului Său David,
70 așa cum a spus prin gura sfinților Săi profeți din vechime,
71 aducându-ne eliberare de dușmanii noștri
și din mâna tuturor celor ce ne urăsc.
72 El Își arată astfel mila față de strămoșii noștri
și Își amintește de legământul Lui cel sfânt,
73 de jurământul pe care i l-a făcut lui Avraam, tatăl nostru,
potrivit căruia ne va da voie,
74 eliberați fiind din mâna dușmanilor noștri,
să-I slujim fără teamă,
75 în sfințenie și dreptate,
înaintea Lui, în toate zilele noastre.
76 Iar tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt.
Căci vei merge înaintea Domnului
ca să pregătești căile Lui,
77 să dai poporului Său cunoștința mântuirii,
prin iertarea păcatelor lui,
78 datorită milei nemărginite a Dumnezeului nostru,
în urma căreia va veni în ajutorul nostru
Soarele din înălțime,
79 ca să strălucească peste cei aflați în întuneric
și în umbra morții,
ca să ne călăuzească pașii pe calea păcii.
80 Și copilul creștea și se întărea în duh. El a stat în locuri pustii până în ziua prezentării lui înaintea lui Israel.