Poa athaimos, e dar le manušenadar, o prasaimos poa Sfînto Duxo.
1 Ando čiro kodoa, kana tidesaspe le noroade le miença, kadea ka ušteavenaspe iekh avrănça, o Isus lea te mothol Pehkă jenengă: „Mai anglal anda sa arakhăn tume le xumerăstar le Fariseiengo, kai sî o athaimos.
2 Nai khanči garado, kai či avela dikhlino, či gardo, kai te na avela prinjeando.
3 Anda kodea, orso phenena koa tuneriko, avela ašundo kai lumina, thai orso phenena koa kan, ande odăiça, avela vestime opră pel khăra.
4 Phenau tumengă, Mîŕă prinjeande: Te na daran kolendar kai mudarăn o stato, thai pala kodea našti mai kărăn khanči.
5 Sî te sîkavau tumengă kastar te daran. Daran anda Kukoa ka, pala so mudardea, sî les e zor te šudel ande iag le iadosti; e, phenau tumengă, Lestar te daran.
6 Ta či bitindeon kadea panji čiriklea pe dui franči? Orta, či iekh anda lende nai bîstărdi angla o Dell.
7 Thai orta le firea andoa šero, sa sî tume dinde. Kadea kă te na daran: tume san mai kuči sar but čiriklea.
8 Me phenau tumengă: kă orkon mothola Ma angla le manuši, mothola les i o Šeau le manušehko angla le înjerea le Devllehkă;
9 ta kon šudela pe Mandar angla le manuši, avela i o šudino angla le înjerea le Devllehkă.
10 Thai orkon dela duma poa Šeau le manušehko, iertila pe lehkă; ta orkon prasala o Sfînto Duxo, či iertila pe lehkă.
11 Kana nigrăna tume angla le khăngărea, angla le guvernatorea, thai angla le barărai, te na lel tume e dar, so phenena anda tumaro čeačimos, či anda so dena duma;
12 kă o Sfînto Duxo sîkavela tume orta ando čeaso kodoa so trăbun te den duma.”
E pilda le bravalesti kai rodisardea lesti phuw.
13 Iekh anda o butimos phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, phen mîŕă phralehkă te ulavel mança o mandimos amaro.”
14 „Manuša”, dea les anglal o Isus, „kon thodea Ma Man krisînitori or xulaitorii pa tumende?”
15 Pala kodea phendea lengă: „Dikhăn thai arakhăn tume or saveatar xanjuvalimos lovengo; kă e čivava varekasti či bešel ando bravalimos lehkă mandimatăngo.”
16 Thai phendea lengă e pilda kadea: „E phuw khă manušesti bravalo andeasas but rodo.
17 Thai o delas pe godi ande peste, thai phenelas: „So kăraua? Anda kă manai ma than kai te tidau mîră roduri.”
18 „Dikta”, phendea o, „so kăraua: dau tele mîŕă divarea, thai vazdau aver mai bară; oče tidaua sa le roduri thai sa mîŕă lašimata;
19 thai phenaua mîŕă diiehkă: Sufletona, sî tu but lašimata tidine anda but bărši; čiio, xa, pi thai vesălisao!”
20 Ta o Dell phendea lehkă: „Dilea! Orta ande reat kadea mangăl pe tukă parpale teo sufleto; thai le butea, kai lašardean le, kahkă avena?”
21 Sa kadea sî i kukolesa kai tidel pehkă mandina anda leste, thai či bravaol angloa Dell.”
Le daraimata.
22 O Isus phendea pala kodea lehkă jenengă: „Anda kodea phenau tumengă: Na daran, dičimasa ka tumari čivava, dindoi tume godi so xana, či dičimasa ka tumaro stato, dindoi tume godi sosa xureaveana tume.
23 E čivava sî mai but sar o xabe, thai o stato mai but sar o xureaimos.
24 Dikhăn limasa sama kal korbea: on či thon ande phuw, či tiden, nai le či kămara, či divari: thai sa o Dell pravarăle. Sodença mai dă kuči san tume dă sar le čiriklea!
25 Thai pala kodea, ao anda tumende, orta avindoi lehkă dar, dactil te mai thol ăkh koto koa lunjimos pehka čivavako?
26 Kana, našti kărăn či mai xançorî buti, anda soste mai daran anda le kolaver?
27 Dikhăn barea samasa sar bareon le krinea: on či katen, čina či khuven: ta sa phenau tumengă kă či o Solomono, ande sa pesti slava nas xureado sar iekh anda lende.
28 Kana kadea xureavel o Dell e čear, kai adesea sî po kîmpo, ta texara avela šudini ando bou, sodença mai but xurevela tume O tumen, xançî pateindorilor?
29 Te na roden so xana thai so pena, thai na kovlearăn tumari godi.
30 Kă sa kadala butea le Neamuri la lumeakă roden le. Tumar o Dadd jeanel kă sî tume trăbuimos lendar.
31 Roden mai anglal o Thagarimos le Devllehko, thai sa kadala butea dena pe tumengă opral.
32 Na dara, çînorî turmă; anda kă o Dadd tumaro del tume drsagosa o Thagarimos.
33 Bitinen so sî tume thai den milostenia. Kărăn te aven tumengă tăšila kai či pureaol, khă mandin bistaxome andel čerurea, kai či pašol o čior, thai kai o termo či xalearăl.
34 Kă kai sî o mandin tumaro, oče sî i o illo tumaro.
Phendimos koa arakhaimos.
35 O maškar te avel tumengă phanglo, thai le ambral astarde.
36 Thai te aven sar varesar manuši, kai ajukrăn pehkă stăpînos te avel kata o abeau, kaste pîtrăn lehkă iekhatar, kana avela te marăl koa udar.
37 Baxtale le robendar kodolendar, kai o stăpîno arakhălale arakhaindoi ka pehko avimos! Čeačimasa phenau tumengă, kă o phandela pe, tholale te bešen kai skafidi, thai pašola te kandele.
38 Avela te avel kai duito straja andai reat, avela kă avel koa trito straja, baxtale le robendar kodolendar, te arakhălale arakhadindoi!
39 Te jeanen mišto kă, te jenelas o stăpîno le khărăhko ka sao čeaso avela o čior, arakhălas, thai nahkă mekăl te phaŕavel lehko khăr.
40 Thai i tume te aven gătime, kă o Šeau le manušehko avela ando česo ande sao na dena tume godi.”
O ispravniko o pateaimahko.
41 „Raia”, phendea Lehkă o Petro,” anda amende phenes e pilda kadea or anda sa?”
42 Thai o Rai phendea: „Kon sî o ispravniko pateaimahko thai xarano, kai thola les o stăpîno pa sa pehkă kanditorea lehkă, kaste dele e rig lendi le xamasti koa čiro kai trăbul?
43 Baxtalo le robostar kodolestar, kai o stăpîno ka lehko avimos, arakhăla les kărindoi kadea!
44 Čeačimasa phenau tumengă, kă thola les pa sa pehko mandin.
45 Ta kana o robo kodoa phenel ande pehko illo: „O stăpîno muŕo či avel akana; te lela te marăl le kandinatoren thai le kanditoarean, te xal, te pel, thai te mateol,
46 o stăpîno le robohko kodolehko avela ando des kai o či ajukrăl pe, thai ando čeaso kai či jeanel, thai šinela les andel kotora; thai lesti čivava avela e čivava kukolendi bipateaimahko andel butea dine lengă.
47 O robo kodoa, kai jeanglea o kamimos pehkă stăpînohko, thai či lašailo khančestar, thai na kărdea buti pala o kamimos lehko, avela mardo butivar maladimatănça.
48 Ta kon či jeanglea la, thai kărdea buti vreniko mardimatăngo, avela mardo mai xançî mardimatănça. Kahkă dea pe but, mangăla pe lehkă but; thai kahkă dea pe mai but, mangăla pe lehkă i mai but.
Iag andoa čeri.
49 Me avilem te šudau iag pe phuw. Thai so kamau te avel astardi orta akana!
50 Sî ma khă boldimos savesa trăbul te avau boldo, thai sode dă but kamau te pherdeol!
51 Patean kă avilem te anau pačea pe phuw? Me phenau tumengă: či; ta mai iekhatar pharaimos.
52 Kă, dă akanara angle, anda panji kai avena ande khă khăr, trin avena xoleariči pa dui, thai dui pa trin.
53 O dadd avela xoleariko po šeau, thoa šeau po dadd; e dei pai šei, thai šei pai dei; e sastri pa e bori, thai e bori pa e sastri.”
Le semnuri le čirohkă.
54 O mai phendea le noroadengă: „Kana dikhăn khă noro kă vazdel pe karing perăl o kham, iekhatar phene: „Avel o brîšind.” Thai kadea i avel.
55 Thai kana dikhăn kă phurdel e bravall katar avelodes, phenen: „Sî te avel nădušala.” Thai kadea sî te avel.
56 Athaditoreana, o mui la phuweako thai le čerehko jeanen te alosarăn les: o čiro kadoa sar ta či alosarăn les?
57 Thai anda soste na krisînin i tume korkoŕo so sî čeačio?
58 Kana jeas te pîrîtoresa angloa krisînitori, po drom rode te skăpis tu lestar, ta na varesar te çîrdel tu angloa krisînitorii, o krisînitorii te del tu po vaste le phandadehko, thai o phandaitori te šdel tu ando beči.
59 Phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa i mai palal o bišariç.”
Ipocrizia fariseilor
(Mt. 10:26-27)1 Între timp, mulțimea s-a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții.
Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi:
‒ Păziți-vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, și nimic ascuns, care nu va fi făcut cunoscut. 3 De aceea orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în cămăruțe, va fi proclamat de pe acoperișuri.
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
(Mt. 10:28-33Mt. 12:31-32Mc. 3:28-29)4 Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5 Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți-vă de Cel Care, după uciderea trupului , are autoritatea de a arunca în gheenă. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7 Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.
8 Vă spun că, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12 pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.
Pilda bogatului nesăbuit
13 Cineva din mulțime I-a zis:
‒ Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!
14 Dar Isus i-a răspuns:
‒ Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?
15 Apoi le-a zis:
‒ Fiți atenți și păziți-vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!
16 Și le-a spus o pildă:
‒ Terenul al unui om bogat rodise din belșug. 17 El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?“.
18 Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19 Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și înveselește-te!»“.
20 Dar Dumnezeu i-a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?“. 21 Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!
Despre îngrijorări
(Mt. 6:25-34)22 Apoi le-a zis ucenicilor Săi:
‒ De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23 Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Uitați-vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările! 25 Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? 26 Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?
27 Uitați-vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu muncesc, nici nu torc. Și totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!
29 Și voi, deci , nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30 fiindcă toate aceste lucruri națiunile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31 Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu și vi se vor da și acestea.
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33 Vindeți-vă bunurile și dați milostenie. Faceți-vă rost de săculeți care nu se învechesc, o comoară nesecată în Ceruri, unde hoțul nu se apropie, iar molia n-o distruge. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
(Mt. 24:45-51)35 Să aveți brâul înfășurat în jurul mijlocului, iar candelele voastre să fie aprinse. 36 Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37 Fericiți sunt slujitorii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el își va înfășura brâul în jurul mijlocului, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38 Fie că vine la a doua strajă din noapte , fie că vine la a treia strajă, fericiți sunt aceia pe care-i va găsi astfel! 39 Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. 40 Și voi, deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Sclavul credincios și înțelept
(Mt. 25:1-13Mc. 13:33-37)41 Petru L-a întrebat:
‒ Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?
42 Domnul a răspuns:
‒ Cine este deci administratorul credincios și înțelept, pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți sclavi ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43 Fericit este sclavul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45 Dar, dacă sclavul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să-i bată pe sclavi și pe sclave, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n-o știe. El îl va tăia în două și-i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii.
47 Sclavul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu acționează în conformitate cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Iar cel ce nu știe, însă face lucruri din cauza cărora merită să primească lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
Nu pacea, ci dezbinarea
(Mt. 10:34-36)49 Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât sunt de apăsat până când acesta este îndeplinit! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52 Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului,
iar fiul împotriva tatălui,
mama împotriva fetei,
iar fata împotriva mamei,
soacra împotriva nurorii ei,
iar nora împotriva soacrei.
Înțelegând vremurile
(Mt. 16:2-3Mt. 5:25-26)54 Apoi le-a mai zis mulțimilor:
‒ Când vedeți un nor ridicându-se în vest, ziceți imediat: „Vine ploaia“. Și așa se întâmplă. 55 Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță“. Și așa se întâmplă. 56 Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s-o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s-o deosebiți?
57 Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58 În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă-ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului închisorii, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton!