O sasterimos khă nasfalehko kai šuvleolas.
1 Andekh des Savatohko, o Isus šute pe ando khăr khă barăhko la khăngăreko le Fariseiengo kaste xal. Le Fariseiurea dikhănas les dă pašeal.
2 Thai angla leste sas khă manuši kai sas nasfalo andoa šuvlimos le statohko.
3 O Isus lea o divano, thai phendea le sîkaitorengă la Lejeakă thai le Fariseiengă: „Ta sî mišto te sastearăl pe ando des le Savatohko or nai?”
4 On ašenasmuto. Atunčeara o Isus lea vastestar le manušes kodoles, sasteardea les, thai dea les drom.
5 Pala kodea, phendea lengă: „Sao anda tumende, kana perăl lehko šeau or lehko guruv ande xaing, či ankalavela les iekhatar avri, ando des le Savatohko?”
6 Thai naštisarde te den Les anglal khanči ka kadala divanuri.
Pa sar jeal pe kal govii.
7 Pala kodea, kana dikhlea kă kukola akharde kai skafidi alosarăn le thana anglal, phendea lengă khă pilda. Thai phendea lengă:
8 „Kana san akhardo varekastar ka khă abeau, te na thos tu kai skafidi ando than anglal; ka na varesar, anda kukola le akharde lestar, te avel iekh mai dikhlino sar tute,
9 Thai kukoa kai akhardea tu i tut thai i les, te avel te phenel tukă: „De o than tiro le manušehkă kadalehkă.” Atunčeara, lajeavesa, trăbul te les o than mai palal.
10 Ta, kana san akhardo, jea thai tho tu ando than mai palal, andakă, atunčeara kana avela kukoa kai akhardea tu, te phenel tukă: „Amale, tho tu mai opră.” E buti kadea dela tu pativ angla sa kai avena kai skafidi tusa.
11 Kă orkon vazdela pe, avela perado; thai kon avela mekăla pe perado, avela vazdino.
Poa kărdimods khă mištimahko.
12 Phendea i kukolehkă kai akhardea Les: „Kana des khă skafidi desăsti or reateati, te na akharăs te amalen, či te phralen, či te neamuren, či te pašen le bravalen, ka na varesar te akharăn tu i on ka pehko rîndo, thai te les kadea khă potindimos anda so kărdean.
13 Ta, kana des khă skafidi, akhar le čioŕăn, le bangăn, le langăn, le koŕăn.
14 Thai avela baxtalimos tutar, anda kă on nai le sosa te potinen tukă; ta dela pe tukă o potindimos koa juvindimos kolego le bibezehalengo.”
E pilda kolendi akharde kai skafidi la reateati.
15 Iekh anda kukola kai bešenas kai skafidi Lesa, kana ašundea kadala divanuri, phendea Lehkă: „Baxtalo kolestar kai xala ando des ando Thagarimos le Devllehko!”
16 Thai o Isus dea les anglal: „Khă manuši dea khă skafidi bari reateati, thai akhardea buten.
17 Koa čeaso la skafideako tradea pehkă robos te phenel kolengă akhardine: „Aven, kă dikta sa sî isprăvime.”
18 Ta saoŕă, fal pe kă dinesas pe duma, line te desdošaven pe. Kukoa mai anglal phendea lehkă: „Tinde mangă khă kotor phuw, thai trăbul te jeau te dikau la; rudi tu te iertis, ma.”
19 Iekh aver phendea: „Tindem panji jute guruva thai jeau te zumavau le: iertisar ma, rudi tu.”
20 Iekh aver phendea: „Orta akana însurisailem, thai anda kodea našti te avau.”
21 Kana amboldea pe o robo, phendea pehkă stăpînohkă kadala butea. Atunčeara o stăpîno le khărăhko xoleai'lo, thai phendea pehkă robohkă: „Telear iekhatar ande le piaçuri thai pe le uliç la četateakă, thai an koče le mai čioŕăn, le čiunguren, le koŕăn thai le langăn.”
22 Pala kodea o robo phendea: „Stăpînona, kărdem sar mothodean mangă, thai sa mai sî than.”
23 Thai o stăpâno phendea pehkă robohkă: „Ankli kal droma thai kal barea, thai kolen kai arakăsa le, šule te šon pe andră, kaste pherdeol muŕo khăr.
24 Kă phenau tumengă kă či iekh anda le akhardine, či zumavela anda mîŕî skafidi la reateati”
Sar te avel o jeno le Isusohko.
25 Andekhthan le Isusosa phirănas but noroade. O amboldea pe, thai phendea lengă:
26 Kana avel varekon Mande, thai či dabadikhăl pehkă daddes, pehka deia, pehka romnea, pehkă šeaven, pehkă phralen, pehkă pheian, ta orta i pesti čivava, našti te avel Muŕo jeno.
27 Thai orkon našti phiravel pehko trušul, thai či avel pala Mande, našti te avel Muŕo jeno.
28 Kă, kon anda tumende, kana kamel te vazdel khă turno, či bešel mai anglal te kărăl pehko dindimos le potimatăngo, kaste dikhăl kana sî les sosa te isprăviles?
29 Anda ka na varesar, pala so thodea e temelia, te na daštil te isprăvil, thai sa kola kai dikhăna les, te na len te asan lestar,
30 thai te phenen: „O manuši kadoa lea te vazdel, thai našti isprăvisardea.”
31 Or sao thagar, kana jeal te marăl pe ando mardimos avră thagaresa, či bešel mai anglal te del pe duma kana dacti jeala deše miiença manušença angla kukoa kai avel pa leste biše miiença manušença?
32 Kadeadar, kana o kolaver thagar sî mai dur, tradel lehkă khă solia te mangăl e pačea.
33 Sa kadea, orsao anda tumende, kai či šudel pe anda sa so sî les, našti te avel Muŕo jeno.
34 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pehko gusto le lonehko, anda soste mai dela pe lehkă parpale o gusto kadoa?
35 Atunčeara manai lašo či anda e phuw či anda o gunoi, ta sî šudino avri. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
Isus vindecă un om bolnav de dropică
1 Într-o zi de Sabat, Isus a intrat să mănânce în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Ei Îl urmăreau îndeaproape. 2 Și iată că înaintea Lui era un om bolnav de dropică.
3 Isus i-a întrebat pe învățătorii Legii și pe farisei:
‒ Este voie să vindeci în ziua de Sabat sau nu?
4 Ei însă tăceau. Isus l-a luat de mână , l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
5 Apoi le-a zis:
‒ Cine dintre voi, când îi cade fiul sau boul într-o fântână, nu-l va scoate imediat afară în ziua de Sabat?
6 Și n-au putut să-I răspundă nimic la aceste cuvinte .
Smerenie și ospitalitate
7 Când i-a văzut pe cei invitați cum își aleg scaunele de onoare, le-a spus următoarea pildă:
8 ‒ Când ești invitat de cineva la o nuntă, să nu te așezi să mănânci în locul de onoare, ca nu cumva să fi fost invitat, de către gazdă, cineva mai demn de cinste decât tine, 9 iar cel ce v-a invitat, și pe tine și pe el, să vină să-ți spună: „Dă locul tău acestui om!“. Atunci, cu rușine, va trebui să ocupi cel din urmă loc. 10 Ci tu, când ești invitat, du-te și așază-te să mănânci în cel din urmă loc, pentru ca, atunci când vine cel ce te-a invitat, să-ți spună: „Prietene, mută-te mai în față!“. Atunci vei avea cinste înaintea tuturor celor ce stau la masă împreună cu tine. 11 Căci oricine se înalță pe sine va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat.
12 Apoi i-a zis și celui ce-L invitase:
‒ Când dai un prânz sau o cină, nu-ți invita nici prietenii, nici frații, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei pe tine și să fii astfel răsplătit. 13 Ci tu, când dai un ospăț, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei ologi, pe cei orbi, 14 și vei fi fericit, pentru că ei n-au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.
Pilda celor invitați la cină
(Mt. 22:1-14)15 Când a auzit acestea, unul dintre cei ce ședeau la masă I-a zis:
‒ Fericit este oricine va mânca în Împărăția lui Dumnezeu!
16 Dar Isus i-a răspuns:
‒ Un om a dat o cină mare și i-a invitat pe mulți. 17 La ora cinei, și-a trimis sclavul să le spună celor invitați: „Veniți, căci acum toate sunt gata!“. 18 Dar toți, unul după altul, au început să se scuze. Primul i-a zis: „Am cumpărat un teren și am nevoie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi!“. 19 Altul i-a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i pun la probă. Te rog să mă scuzi!“. 20 Altul i-a zis: „Tocmai m-am însurat și de aceea nu pot să vin!“.
21 Când sclavul s-a întors, i-a istorisit stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat și i-a zis sclavului său: „Ieși repede pe străzile și pe aleile cetății și adu-i aici pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei orbi și pe cei ologi!“. 22 La urmă , sclavul a zis: „Stăpâne, s-a făcut ce ai poruncit și tot mai este loc!“. 23 Stăpânul i-a zis atunci sclavului: „Ieși pe drumuri și pe la garduri și silește-i pe oameni să vină, ca să mi se umple casa! 24 Căci vă spun că niciunul dintre acei oameni care fuseseră invitați nu va gusta din cina mea!“.
Prețul uceniciei
(Mt. 10:37-38Mt. 5:13Mc. 9:50)25 Împreună cu El mergeau mulțimi mari de oameni . El S-a întors și le-a zis: 26 „Dacă vine cineva la Mine și nu-și urăște tatăl, mama, soția, copiii, frații, surorile, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Oricine nu-și duce crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.
28 Căci cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze costul, ca să vadă dacă are cu ce să-l termine? 29 Pentru ca nu cumva, după ce-i pune temelia, să nu-l poată termina și toți cei care văd aceasta să înceapă să-și bată joc de el 30 și să zică: «Omul acesta a început să construiască și n-a putut să termine!».
31 Sau care rege, când pornește la război împotriva altui rege, nu se așază mai întâi să hotărască dacă este în stare să i se opună cu zece mii de oameni celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Dacă nu poate , atunci, în timp ce acesta este încă departe, îi va trimite o solie ca să ceară pace. 33 Tot așa, oricine dintre voi, care nu renunță la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu.
34 Sarea este bună. Dar dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată? 35 Nu mai este de folos nici pentru pământ și nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă!“.