E pilda la bakreasa e xasardi thai le leosa.
1 Sal tiditorea thai le bezexale pašonas paša o Isus te ašunen Les.
2 Thai le Fariseia thai le zakonarea bandearănas nakhăstar thai phenenas: „O manuši koadoa primil sal bezexalen, thai xal lença.”
3 Ta O phendea lengă e pilda kadea:
4 „Sao anda tumende, kana sî les ăkh šell bakrea, thai xasarăl iekh anda lende, či mekăl le kolaver îniavardeši thai înia po kîmpo, thai jeal pala kutea e xasardi, ji kana arakhăla?
5 Pala so arakhlea la, thola baxtalimasa pel dume;
6 thai, kana amboldel pe khără, akharăl sa pehkă amalen thai pehkă pašen, thai phenel lengă: „Bukurin tume andekhthan mança, kă arakhlem la bakrea kai sas xasardi.”
7 Sa kadea, phenau tumengă kă avela mai but bukuria ando čeri anda khă korkoŕo bezexalo kai kăil pe, dă sar anda îniavardeši thai înia manuši bibezexale kai nai le trăbuimos kăimahko.
8 Or savi juwli, kana sî la deši bišarea rupune, thai xasarăl iekh anda lende či astarăl khă lumina, či šilavel o khăr, thai či rodel limasa sama ji kana arakhă les?
9 Pala so arakhlea les, akharăl pehkă amalean thai le pašean lakă, thai phenel lengă: „Bukurin tume mança, kă arakhlem o bišari, kai xasardemas les.”
10 Sa kadea, phenau tumengă kă sî khă bari bukuria angla le înjerea le Devllehkă kana khă bezexalo korkoŕo kăil pe.”
E pilda le šavesa kai xaleasa.
11 O mai phendea: „Khă manuši sas les dui šave.
12 Kukoa o mai tărno anda lende phendea pehkă daddehkă: „Daddna, de ma mîŕî rig le mandimasti, so perăl mangă.” Thai lehko dadd xuladea lengă o mandimos.
13 Na pala but des, o šeau o mai tărno tidea sa, thai gălotar ande khă čem dureardo, kai xalea sa pehko mandimos, nigărdindoi khă čivava bigodeako.
14 Kana xalea sa, avili khă bokh bari ando čem kodoa, thai o lea te nigrăl lipsa.
15 Atunčeara gălo thai tidea pe iekhăstar anda le manuši le čemehkă kodolehkă, kai tradea les pe pehkă phuwea te arakhăl lehkă le balen.
16 But sahkă kamel o te čeaileol le roškovença, kai xanas le ăl bale, ta či delas lehkă le khonikh.
17 Thai avilea lehkă ande godi, thai phendea: „Sode kanditorea mîŕă daddehkă sî le butimos manŕăhko, ta me merau bokhatar koče!
18 Ušteaua, thai jeaua ka muŕo dadd, thai phenaua lehkă: „Daddna, bezexardem angloa čeri thai angla tute,
19 thai či mai sîm vreniko te akharăs ma te šeau; kăr ma sar iekh anda tiră kanditorea.”
20 Thai kana ušti'lo, thai teleardea ka pehko dadd. Kana sas înkă dur, lehko dadd dikhlea les, thai kărdilea lehkă mila lestar, prastaia ta pelo pe lesti koŕ, thai čiumidea les but.
21 O šeau phendea lehkă: „Daddna, bezexardem angloa čeri thai angla tute, či mai sîm vreniko te akharău ma teo šeau.”
22 Ta lehko dadd phendea pehkă robengă: „Anen iekhatar e raxami e mai laši, thai xureaven les lasa; thon lehkă e angrusti ando nai, thai papučea andel pînŕă.
23 Anen o guruviç o thuleardo, thai šinen les.Te xas thai te vesălisaoas;
24 kă kadoa šeau muŕo sas mullo, thai juvindisardea, sas xasardo, thai sas arakhado. „Thai line te vesălin pe.
25 O šeau o mai baro sas kai phuw. Kana avilo thai pašilo ăl khărtăstar, ašundea muzika thai khălimata.
26 Akhardera iekhăs anda le robea, thai lea te pušeles so sî.
27 O robo kodoa dea les anglal: „Teo phral avilo parpale, thai teo dadd šindea o guruviç o thuleardo, anda kă arakhlea les sastevesto thai mišto.”
28 O pherdilo xoli, thai či kamelas te šol pe andră ando khăr. Lehko dadd ankăsto avri, thai rudisardea les te šol pe andră.
29 Ta o, čečio phendimos, phendea pehkă daddehkă: „Dikta, me kandau tu sar khă robo dă kaditi bărši, thai či ăkhdata či ušteadem teo mothoimos; thai magă či ăkhdata či dean ma či barem khă busnoro te vesălima mîŕă amalença;
30 ta kana avilo kadoa šeau tiro, kai xalea o mandimos le juvleança phiramnitoare, šindea lehkă o guruviç o thuleardo.”
31 „Šeava”, phendea lehkă o dadd „tu orkana san mança, thai sa so sîma man tiro sî.
32 Ta trăbulas te vesălisaoas thai te bukurisaoas, anda kă kadoa phral tiro sas mullo, thai juvindisardea, sas xasardo thai sas arakhado.”
Pilda cu oaia pierdută
(Mt. 18:12-14)1 Toți colectorii de taxe și păcătoșii se apropiau de El ca să-L asculte.
2 Dar fariseii și cărturarii murmurau și ziceau:
‒ Acest Om îi primește pe păcătoși și mănâncă împreună cu ei.
3 El însă le-a spus următoarea pildă:
4 ‒ Care om dintre voi, dacă are o sută de oi și pierde una din ele, nu le lasă pe câmp pe celelalte nouăzeci și nouă, și nu se duce după cea pierdută, până când o găsește? 5 Iar când o găsește, o pune bucuros pe umeri, 6 vine acasă și-și cheamă prietenii și vecinii, zicându-le: „Bucurați-vă împreună cu mine, fiindcă mi-am găsit oaia pierdută!“. 7 Tot așa, vă spun că va fi mai mare bucurie în Cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni drepți care n-au nevoie de pocăință!
Pilda cu moneda pierdută
8 Sau care femeie, dacă are zece drahme și pierde una din ele, nu aprinde o candelă, nu mătură casa și nu caută cu atenție până când o găsește? 9 Iar când o găsește, își cheamă prietenele și vecinele și le spune: „Bucurați-vă împreună cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem!“. 10 Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește!
Pilda fiului risipitor
11 El a mai zis:
‒ Un om avea doi fii. 12 Cel mai tânăr dintre ei i-a zis tatălui: „Tată, dă-mi partea de avere care mi se cuvine!“. Și tatăl a împărțit între ei avuția. 13 Nu după multe zile, fiul cel tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară îndepărtată, iar acolo și-a risipit averea, trăind într-un mod destrăbălat. 14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, iar el a început să ducă lipsă. 15 S-a dus și s-a alipit de unul dintre cetățenii acelei țări, iar acesta l-a trimis pe câmpurile lui ca să-i pască porcii. 16 El tânjea să se sature din roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. 17 Atunci și-a venit în fire și a zis: „Câți angajați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! 18 Mă voi ridica, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: «Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta 19 și nu mai sunt demn să fiu numit fiul tău. Fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi!»“. 20 Și s-a ridicat și s-a dus la tatăl lui. În timp ce el era încă departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el. A alergat la el , l-a îmbrățișat și l-a sărutat mult. 21 Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta și nu mai sunt demn să fiu numit fiul tău!“. 22 Dar tatăl le-a zis sclavilor săi: „Aduceți repede cea mai bună robă și îmbrăcați-l cu ea ! Puneți-i un inel în deget și sandale în picioare! 23 Aduceți apoi vițelul cel îngrășat și tăiați-l! Să mâncăm și să ne înveselim, 24 pentru că acest fiu al meu era mort, și trăiește iarăși, era pierdut, și a fost găsit!“. Și au început să se înveselească.
25 Fiul lui cel mai în vârstă era la câmp. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și dansuri 26 și l-a chemat pe unul dintre slujitori ca să-l întrebe ce se întâmplă. 27 Acesta i-a răspuns: „A venit fratele tău, iar tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit înapoi sănătos“. 28 Atunci el s-a mâniat și n-a vrut să intre. Tatăl lui a ieșit afară și l-a rugat să intre , 29 însă el, răspunzând, i-a zis tatălui său: „Iată, eu îți slujesc de atâția ani și niciodată nu ți-am încălcat porunca! Și mie nu mi-ai dat niciodată nici măcar un ied ca să mă înveselesc cu prietenii mei! 30 Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu prostituatele, lui i-ai tăiat vițelul cel îngrășat!“.
31 Tatăl i-a zis: „Fiule, tu întotdeauna ești cu mine și tot ce este al meu este și al tău. 32 Dar trebuia să ne înveselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, și acum trăiește, era pierdut, și a fost găsit!“.