1 Uštile sogodi, thai andine le Isusos angloa Pilato.
2 Thai lene te pîŕîn Les, thai te phenen: „Le manušes kadales arakhleam Les kă vazdel o neamo amaro kai răskoala, atărdeardindoi o potindimos le lovengo le Čezarohko, thai phendindoi kă o sî o Kristoso, o Thagar.”
3 O Pilat pušlea Les: „San Tu o o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus,” sîm.”
4 O Pilat phendea le rašangă le mai barăngă thai le noroadengă: „Me či arakhau či khă doši ando manuši kadoa.”
5 Ta on denas duma i mai but, thai phenenas: „„Vazdel o norodo, thai sîkavel ăl manušen anda sai Iudea, andai Galilea, dă katar lea pe, ji koče.”
O Isus angloa Irodo.
6 Kana ašundea o Pilat anda e Galilea, lea te pušel kana o manuši kadoa sî Galileano.
7 Thai kana ašundea kă sî tala o stăpînimos le Irodohko, tradea Les koa Irodo, kai sas i o ando Ierusalimo ande le des kodola.
8 O Irodo, kana dikhlea le Isusos, bukurisailo but zurales; kă dă but kamelas te dikhăl Les, anda so ašundeasas pa Leste; thai çîrdelas te dikhăl Les kărindoi vokh minunea.
9 Thodea Lehkă but pušlimata; ta o Isus či dea les anglal khanči.
10 Le raša le mai bară thai le zakonarea bešenas oče, thai pîŕînas Les tateardimasa.
11 O Irodo pehkă kătanenšença le arakhlimahkă, phiravenas pe Lesa nasul; thai, pala so asaie pehkă Lestar, xureade Les kha raxameasa străfeaimasti, tradea Les parpale koa Pilato.
12 Ando des kodoa, o Irodo thai o Pilato împătisaile iekh avrăsa, kă sas xale maškar lende mai anglal.
O dimos le mullimahko zureardo.
13 O Pilat tidea le rašan le mai barăn, le bravalen thai le norodos,
14 thai phendea lengă: „Andean mangă anglal le manušes kadales sar iekh kai vazdel o norodo kai răskoala. Thai dikta kă, pala so rodem les peste sa çînorimasa, angla tumende, či arakhlem Les došalo anda či iekh anda le butea kai pîŕîn Les.
15 Či o Irodo či arakhlea Lehkă či khă doši, kă tradea mengă Les parpale; thai dikta kă o manuši kadoa či kărdea khanči vreniko mullimahko.
16 Ta me, pala so thoaua te marăn les, daua les drom.”
17 Ande sako prazniko la Patradeako, o Pilat trăbulas te del drom khă phandado.
18 On çîpisarde saoŕă andekh mui: „Koa mullimos le manušesa kadalesa, thai dea mengă drom le Barabas!
19 O Baraba sas šudino ando beči anda khă răskoala, kai sas la than ande četatea, thai andoa mudarimos.
20 O Pilat dea lengă duma pale, gîndosa te del drom le Isusos.
21 Ta on çîpisarde: „Mar Les po trušul, Mar Les po trušul!”
22 O Pilat phendea lengă trito data: „Ta so nasul kărdea? Me či arakhlem či khă doši mullimasti ande Leste. Kadea kă, pala so thoaua te marăn Les, daua Les drom.”
23 Ta on çîpinas ando mui o baro, thai mangănas te avel mardo po trušul. Thai lengă çîpimata thai le rašangă le mai barăngă line valoso.
24 O Pilat kărdea te pherdeol lengo phendimos.
25 Dea lengă drom kukoles kai sas šudino ando beči anda e răskoala thai andoa mudarimos, thai kai mangăns les on; ta le Isusos dea Les ande lengă vast, kaste kărăn pehko kamimos Lesa.
O mardimos po trušul.
26 Ta kana nigrănas Les te marăn Les po trušul, thodine o vast pe khă varesar Simon anda e Čirena, kai amboldelas pe kata o kîmpo; thai thodine lehkă o trušul andel zăia, kaste nigrăl les pala o Isus.
27 Pala o Isus jealas khă baro butimos norodohko thai juwleango, kai rovenas, thai marănas pehko kolin, roindoi pala Leste.
28 O Isus amboldea pe karing lende, thai phendea lengă: „Šeia le Ierusalimohkă, na roven Ma Man; ta roven tume orta tumen thai tumară šeaven.
29 Că dikta avena le des, kana phenela pe: „Baxtalo kolendar le bišavengo, baxtalo le păŕăstar kai či kărdea, thai le čiučeandar kai či dine thud!”
30 Atunčeara lena te phenen le baŕăbarăngă: „Perăn pa amende!” Thai le pleaiengă: „Garaven ame!”
31 Kă kana kărdeon kadala butea le kaštehkă le zălenohkă, so kărdeola kolehkă le šukăhkă?”
32 Andekhthan Lesa nigrănas i duien kărditorea nasulimatăngă, kai trăbunas mudarde anekhthan le Isusosa.
33 Kana arăsle ando than, dino anau „Šeronango”, mardine Les po trušul oče, Les thai le kărditoren le nasulimahkă: iekh ande čeačirig thai aver ande bičeačirig.
34 O Isus phenelas: „Daddna, iertisar le, kă či jeanen so kărăn!” On xulade Lehkă çoale maškar lende, çîrdindoi koa sorço.
Le asaimata.
35 O norodo bešelas oče thai dikhălas. Le bravale marănas pehkă asamos le Isusostar, thai phenenas: „Avrăn skăpisardea le; te skăpil pe orta Pes, kana O sî o Kristoso, o Alosardo le Devllehko.”
36 Le kătanea sa kadea asanas pehkă Lestar; pašonas, denas Les šut,
37 thai phenenas Lehkă: „Kana san Tu o Thagar le Iudeiengo, skăpisr Tu Tut korkoro!”
38 Opral pa Leste sas ramome slovença grečiskuri, latiniskuri thai evreiskuri: Kadoa sî o Thagar le Iudeiengo!”
39 Iekh anda le čior marde po trušul asalas Lestar, thai phenelas: „Či san tu o Kristoso? Skăpisar Tu orta Tut, thai skăpisar ame i amen!”
40 Ta o kolaver xoleai'lo, thai phendea lehkă: „Či daras tu le Devllestar, tu, kai san tala sa kodoa došaimos?
41 Anda kă anda amende sî čeačimos, kă las o potindimos dino anda le mudarimata amară; ta o manuši kadoa či kărdea či khă nasul.”
42 Thai phendea le Isusohkă: „Raia, an Tukă godi i mandar, kana avesa ande Thagarimos Tiro!”
43 O Isus dea les anglal: „Čeačimasa phenau tukă kă ades avesa Mança ando raio.”
O merimos le Isusohko.
44 Sas kam koa čeaso le šovengo. Thai kărdilo tuneriko poa soa čem, ji koa čeaso le îniango.
45 O kham kali'lo, thai o poxtan andoa Templo šindi'lo andoa maškar.
46 O Isus çîpisardea zurale glasosa: „Daddna, ande Te vast dau Tu Muŕo duxo! Thai kana phendea kadala orbe, dea Pehko duxo.
47 O sutašo, kana dikhlea so kărdilea sas, slăvisardea le Devlles, thai phendea: „Le čečimasa o manuši kadoa sas bibezexalo!”
48 Thai soa norodo, kai avilosas ka kodoa dičimos, kana dikhlea kola so sas, amboldi'lo, mardindoi pe ando kolin.
49 Seal prinjeande le Isusohkă thai le juwlea, kai avilesas andai Galilea, bešenas dur, thai dikhănas ka kukola so kărdeonas.
O prahomos le Isusohko.
50 Sas khă godeaver le Soborohko, dino anau Iosif, manuši lašo thai pateaimahko,
51 kai na leas rig koa sfato thai o phendimos le kolavrăngo. O sas anda e Arimatea, khă četatea le Iudeiendi, thai ajukrălas i o Thagarimos le Devllehko.
52 O manuši kadoa gălo koa Pilato, thai manglea lehkă o stato le Isusohko.
53 Dea les tele poa trušul, phateardea Les ande khă poxtan inohko, thai thodea Les ande khă mormînto neo, xunado ando baŕ, ande sao manas khonikh thodino mai anglal.
54 Sas o des le Lašarimahko, thai avelas o des le Savatohko.
55 Le juwlea, kai avilesas le Isusosa anda e Galilea, avile le Iosifosa; dikhline o mormînto thai o felo sar sas thodino o stato le Isusohko ande leste,
56 ambolde pe, thai lašarde miresme thai mirurea. Pala kodea, ando des le Savatohko, čiile, palai Kris.
Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:11-14Mc. 15:1-5Ioan 18:28-37)1 Toată adunarea lor s-a ridicat și L-au dus pe Isus la Pilat. 2 Ei au început să-L acuze, zicând: „Pe Acesta L-am găsit ducându-ne în rătăcire națiunea, interzicând tributul care se dă Cezarului și zicând despre Sine că este Cristos, un Împărat“.
3 Pilat L-a întrebat, zicând:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus , răspunzându-i, a zis:
‒ Tu o spui!
4 Pilat le-a zis conducătorilor preoților și mulțimilor:
‒ Eu nu găsesc în Omul Acesta niciun motiv ca să-L acuz!
5 Dar ei au insistat și au zis:
‒ Incită poporul, învățându-i pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, de unde a început, și până aici!
Isus înaintea lui Irod
6 Când a auzit acest lucru, Pilat a întrebat dacă Omul este galileean 7 și, aflând că este sub autoritatea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în acele zile. 8 Irod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Isus, fiindcă de mult timp dorea să-L vadă, pentru că auzise despre El și spera să-L vadă înfăptuind vreun semn. 9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic. 10 Conducătorii preoților și cărturarii stăteau acolo , acuzându-L cu vehemență. 11 Atunci Irod împreună cu soldații lui s-au purtat cu El cu dispreț și, după ce și-au bătut joc de El, L-au îmbrăcat într-o haină strălucitoare și L-au trimis înapoi la Pilat. 12 În aceeași zi, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci înainte fuseseră în dușmănie unul față de celălalt.
Condamnarea lui Isus
(Mt. 27:15-26Mc. 15:6-15Ioan 18:39–19:16)13 Pilat a chemat laolaltă conducătorii preoților, conducătorii și poporul 14 și le-a zis:
‒ Mi L-ați adus pe Omul Acesta, ca pe Unul Care duce poporul în rătăcire. Și iată că eu, după ce L-am cercetat înaintea voastră, n-am găsit în Omul Acesta niciunul dintre motivele pentru care Îl acuzați voi. 15 Și nici Irod nu L-a găsit vinovat , pentru că ni L-a trimis înapoi. Iată deci că n-a făcut nimic ca să merite să fie pedepsit cu moartea. 16 Așadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera.
17 El trebuia să le elibereze pe cineva cu ocazia sărbătorii.
18 Însă ei au strigat cu toții, zicând:
‒ La moarte cu Acesta! Eliberează-ni-l pe Barabba!
19 Barabba fusese aruncat în închisoare pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru crimă.
20 Pilat le-a vorbit din nou, dorind să-L elibereze pe Isus, 21 însă ei strigau:
‒ Răstignește-L! Răstignește-L!
22 El le-a zis a treia oară:
‒ Dar ce rău a făcut Acesta? Eu n-am găsit în El niciun motiv pentru care să merite moartea! Așadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!
23 Dar ei insistau, cerându-i cu strigăte puternice să fie răstignit. Și strigătele lor și ale conducătorilor preoților și-au atins scopul. 24 Pilat a decis să li se îndeplinească cererea. 25 L-a eliberat, așa cum cereau ei, pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru răscoală și crimă, iar pe Isus L-a dat pe mâna lor, ca să-I facă după cum doresc.
Răstignirea
(Mt. 27:32-44Mc. 15:21-32Ioan 19:17-27)26 În timp ce-L duceau de acolo, l-au apucat pe Simon, un om din Cirena, care venea de la câmp, și i-au pus crucea în spinare , ca s-o ducă în urma lui Isus. 27 Pe Isus Îl urma o mare mulțime de oameni, printre care și niște femei care se băteau pe piept și-L jeleau. 28 Dar Isus S-a întors spre ele și le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri! 29 Căci iată, vin zile în care se va spune: «Ferice de cele care nu pot rămâne însărcinate, ferice de pântecele care n-au născut și de sânii care n-au alăptat!».
30 Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!»
și dealurilor: «Acoperiți-ne!».
31 Căci, dacă i se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?“.
32 Au fost aduși și doi răufăcători, ca să fie omorâți împreună cu El. 33 Când au ajuns în locul numit „Craniul“, i-au răstignit acolo pe Isus și pe răufăcători, unul la dreapta și unul la stânga Lui . 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!“.
Apoi au tras la sorți, ca să-și împartă hainele Lui între ei. 35 Poporul stătea acolo și se uita. Conducătorii își băteau joc de El, zicând: „Pe alții i-a salvat! Să Se salveze și pe Sine dacă este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“. 36 Soldații, de asemenea, își băteau joc de El. Ei se apropiau, Îi ofereau oțet de vin 37 și ziceau: „Dacă Tu ești Împăratul iudeilor, salvează-Te pe Tine Însuți!“. 38 Deasupra Lui era și o inscripție cu litere grecești, latinești și ebraice:
„Acesta este Împăratul iudeilor“.39 Unul dintre răufăcătorii care fuseseră răstigniți, blasfemia împotriva Lui, zicând: „Nu ești Tu Cristosul? Salvează-Te pe Tine și salvează-ne și pe noi!“. 40 Celălalt, însă, l-a mustrat, zicând: „Nu te temi de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași sentință? 41 Pentru noi, într-adevăr, este drept, căci noi primim ceea ce merităm pentru ce-am făcut, dar Acesta n-a făcut nimic rău!“.
42 Apoi a zis:
‒ Isuse, amintește-Ți de mine când vii în Împărăția Ta!
43 Isus i-a răspuns:
‒ Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu Mine în Rai!
Moartea lui Isus
(Mt. 27:45-56Mc. 15:33-41Ioan 19:28-30)44 Era deja cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s-a întunecat, iar draperia Templului s-a rupt prin mijloc. 46 Isus a strigat cu glas tare și a zis: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!“ . Și zicând aceasta, Și-a dat suflarea. 47 Când centurionul a văzut ce se întâmplase, L-a glorificat pe Dumnezeu și a zis: „Într-adevăr Omul Acesta era drept!“. 48 Toate mulțimile care se adunaseră înaintea acestei priveliști, văzând ce se întâmplă, s-au întors, bătându-se pe piept. 49 Toți cunoscuții Lui, inclusiv femeile care-L însoțiseră din Galileea, stăteau la distanță și se uitau la aceste lucruri.
Înmormântarea lui Isus
(Mt. 27:57-61Mc. 15:42-47Ioan 19:38-42)50 Și iată că era un om pe nume Iosif, un sfetnic în Sinedriu, om bun și drept, 51 care nu fusese de acord cu planul și acțiunea lor. Era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. 52 Acesta a venit la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. 53 După ce a dat jos trupul , L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era Ziua Pregătirii și începea Sabatul. 55 Femeile, cele care veniseră împreună cu Isus din Galileea, au mers după Iosif și au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui Isus în el . 56 Ele s-au întors și au pregătit miresme și parfumuri. Apoi, în ziua de Sabat, s-au odihnit, potrivit poruncii.