O Isus delduma e LašiVestea.
1 Iekhatar pala kodea, o Isus phirălas četatea anda i četatea thai ando gav gavestar thai delasduma thai vestilas e LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti. Kola le dešudui sas Lesa;
2 thai mai sas i varesar juwlea, kai sas sasteardea duxurendar jungalendar thai nasfalimatăndar: e Maria, e Maria Magdalina, anda savi ankăstesas efta beng,
3 e Ioana, e romni le Kuzasti, o ispravniko le Irodohko, e Susana, thai but aver, kai kandenas Les sosa sas le.
E pilda kolesti kai thol ande phuw.
4 Kana tidea pe khă gloata bari, thai avilo Leste norodo anda mai but četăçi, o Isus phendea lengă e pilda kadea:
5 O Manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol e sămînça ande phuw. Ta kana o tholas, khă rig anda e sămînça peli paša o drom: sas linčeardi andel pînŕă, thai xalela le čiriklea le čerehkă.
6 Aver rig peli po kotor le baŕăbarăhko; thai, sar luludeardea, šutili, anda kă nas la tindearimos.
7 Aver rig peli ando maškar le kanŕăngo: le kanră barile andekhthan lasa thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw e laši, thai barili, thai andea rodo šeluime. „Pala so phendea kadala divanuri, o Isus çîpisardea: „Kas sî les kan ašundimahkă, te ašunel.”
9 Le jene Lehkă pušle Les sao atearimos sî kadala pilda.
10 O phendea lengă: „Tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garadimata le Thagarimahkă le Devllehkă, ta le kolavrăngă del pe lengă duma andel pilde, ta barem kă dikhăn, te na atearăn.”
11 Dikta sao atearimos sî kadala paramičea: „E sămînça sî o divano le Devllehko.
12 Kola kai sî sar e sămînça peli paša o drom, sî kukola kai ašunen; pala kodea avel o beng thai lel o Divano anda lengo illo, ka na varesar te patean, thai te aven skăpime.
13 Kola kai sî sar e sămînça peli po kotor le baŕăbarăhko, sî kukola kai, kana ašunen o Divano, len les bară bukurimasa; ta nai le angluni, thai patean ji ande khă čiro, ta kana avel o zumaimos, perăn.
14 E sămînça kai peli maškar le kanŕă, sî sar kukola kai, pala so ašundine o Divano, dikhăn pehkă dromestar, thai mekăn les te avel staxome le grijendar, le bravallimatăndar thai le čeailimatăndar la čivavakă kadalakă, thai či anen rodo kaste arăsăl koa patimos.
15 E sîmînça, kai peli pe phuw e laši, sî kukola kai, pala so ašundine o Divano, nikrăn les ande khă illo lašo thai ujo, thai kărăn rodo ando răbdimos.
16 Khonikh, pala so astarăl khă lumina, či thol pa late khă piri, čina či thol la tala o pato, ta thol la ande khă sfešniko, anda ka kukola kai šon pe, te dikhăn e lumina.
17 Anda kă nai khanči garado, kai te na avel sîkado, khanči nikărdo garado, kai te na avela prinjeando thai či avela kai lumina.
18 Len sama ta sar ašunen; kă kolehkă kai sî les, dela pe lehkă; ta kolehkă kai nai les, lela pe lehkă i so fal kă sî les.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
19 E dei thai le phral le Isusohkă avile Leste; ta našti denas Lehkă duma, anda e doši le norodosti.
20 Varekon phendea Lehkă: „E dei Tiri thai le phral Tiră bešen avri, thai kamen te dikhăn Tu.”
21 Ta O, čeačio phendimos, phendea: „Mîŕî dei thai Mîŕă phral sî kukola kai ašunen o Divano le Devllehko, thai pherăn les.”
O potolimos le barăbrîšindehko.
22 Ande iekh andal des, o Isus ankăsto ande khă bero andekhthan Pehkă jenença. O phendea lengă: „Aven te nakhas înteal o pai.” Thai telearde.
23 Ta kana vîslinas on, o Isus lea Les e lindri. Po pai avilo khă kadea baro vîrtejo bravaleako, kă pherdelas o bero paiesa; thai sas te xasaon.
24 Avile Leste, ušteade Les, thai phendine: „Sîkaitorina, Sîkaitorina, meras.” O Isus ušti'lo, xalea pe la bravalleasa thai le valurença xolearde, kai potolisai le: thai kărdilea ujimos.
25 Pala kodea phendea Pehkă jenengă: „Kai sî tumaro pateaimos?” Pherde dar thai mirazo, on phenenas iekh karing le kolaver: „Kon sî kadoa ta mothol orta i la bravalleakă thai le paiehkă te ašunen Les?”
O sastearimos khă bengailehko.
26 Avile le berosa pe phuw le Gherghesenengo, kai sî ande čeači la Galeliati.
27 Kana ankăsto o Isuso po malo, maladea Les khă manuši andai četatea, stăpînime mai bute bengăndar. Dă but čiro na mai xureavelas pe andel çoale, thai nas les o bešlimos ando khăr, ta ande le mormînturea.
28 Kana dikhlea le Isusos, ankaladea khă çîpimos askuçme, pelo tele angla Leste, thai phendea muiesa zuralo: „So sî ma man Tusa te kărau, Isusona, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Rudi Tu na kăznisar ma.”
29 Kă o Isus phendeasas le duxoxkă kodolehkă le jungalehko te anklel andoa manuši kodoa, pe sao thodeasas stăpînimos dă but čiro; sas arakhado phanglo kătušença kal vast thai phaleança kal pînŕă, ta šinelas le phanglimata, thai sas našado le bengăstar ando pustio.
30 O Isus pušlea les: „Sao sî teo anau? „Lejiunea”, dea anglal o; anda kă šutesas pe but beng ande leste.
31 Thai le beng rudinas pe zurales le Isusostar te na mothon lengă te jean ando Andraimos.
32 Oče po baŕobaro, sas khă turma bari balendi, kai xanas. Thai le beng rudisarde le Isusos te mekăl le te šon pe ande lende. O dea le kamimos.
33 Le beng ankăste andoa manuši kodoa, thai šutine pe ande le bale, thai turma našli pa e rîpa ando pai, thai tasuline.
34 Le baleara, kana dikhline so kărdileasas, našle thai nigărde vestea ande četatea thai ande le gava.
35 Le manuši kodola ankăste te dikhăn so kărdeasas pe. Aviline koa Isus, thai arakhle le manušes kodoles anda sao ankăstesas le beng, bešlindoi kal pînŕă le Isusohkă, xureado, thai ande sal godea; thai leale e dar.
36 Kola kai dikhline so kărdileasas, phendine lengă sar sas sasteardo kukoa stăpînime le bengăndar.
37 Soa norodo anda e phuw le Ghergheseniengo rudisardea le Isusos te jealtar lendar, kă astardeasas le khă bari dar. O Isus ankăsto ande korabia, thai amboldinisai'lo.
38 O manuši anda sao ankăstesas le beng, rudilas Les te mekăl les te bešel Lesa. Ta o Isus tradea les khără, thai phendea lehkă:
39 „Ambolde tu khără, thai phen sa so kărdea tukă o Dell.” O teleardea, thai vestisardea ande sai četatea sa so kărdeasas lehkă o Isus.
O juvindimos la šeiako le Iairosti. E juwli le thavdimasa le ratehko.
40 Koa amboldimos, sas primime bară baxtalimasa, le manušendar, kă saoră ajukrănas Les.
41 Thai dikta kă avilo khă manuši, kai bušlolas Iair, kai sas o baro la khăngăreako. O šudea pe kal pînŕă le Isusuohkă, thai rudisardea Les te avel ji leste khără;
42 anda kă sas les khă korkoŕo šeiorî kam dešuduie băršendi, kai çîrdelas te merăl. Po drom, o Isus sas spidino le noroadendar.
43 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko; oi xaleasas sa pesti mandin le doftorença, bi te dašti sastearăla vo iekh.
44 Oi pašili pala o Isus, thai azbadea e podi la raxameati le Isusosti. Andakhdata o thavdimos le ratehko atărdi'lo.
45 Thai o Isus phendea: „Kon azbadea pe Mandar?” Anda kă saoŕă ašenas, o Petro thai kukola kai sas Lesa, phendine: „Sîkaitorina, le noroade tiden Tu thai îmbulzon Tu, thai mai pušes: „Kon azbadea pe Mandar?”
46 Ta o Isus dea anglal: „Azbadea pe varekon Mandar, kă ateardem kă ankăsti khă zor anda Mande.”
47 E juwli, kana dikhlea pe dine koa mui, avili isdraindoi, šudea pe tele angla Leste, thai phendea angla soa norodo sostar azbadea pe Lestar, thai sar sas sasteardi andakh data.
48 O Isus phendea lakă: „Na avel tukădar, šeie; teo pateaimos skăpisardea tu, jea împače.”
49 Ta kana delas oi înkă Lesa duma, avel iekh andoa khăr le barehkă la khăngăreako, thai phel lehkă: „Ti šei mulli, na mai xolear le Sîkaitores.”
50 Ta o Isus, kana ašundea e buti kadea, phendea le barăhkă la khăngăreako: „Na dara; patea numai, thai avela sastevesti.”
51 Kana arăslo koa khăr le barăhko, či muklea či iekhăs te šol pe andekhthan Lesa, dăsar le Petros, le Iakovos le Ioanos, thai le daddes thai la deia la šeako.
52 Saoră rovenas thai vatinas la. Atunčeara o Isus phendea: „Na roven; e šeiori či mulli, ta sovel.”
53 On asanas pehkă Lestar, kă jeanenas kă mullisas.
54 Ta O, pala so ankaldea le saoŕăn avri, azbadea la vastestar, thai çîpisardea muiesa zuralesa: „Šorîie ušti!”
55 Thai o duxo lako amboldi'lo ande late, ta e šeiorî uštili andakhdata. O Isus mothodea te den la te xal.
56 Lakă dadd ašile mirime. O Isus mothodea lengă te na mai phenen khanikahkă so kărdilea.
Femeile care L-au urmat și L-au slujit pe Isus
1 După aceea, Isus a călătorit prin fiecare cetate și sat, predicând și vestind Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Împreună cu El erau cei doisprezece, 2 precum și niște femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de neputințe: Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte demoni, 3 Ioana (care era soția lui Cuza, administratorul lui Irod ), Suzana și încă multe altele care Îi slujeau cu ceea ce aveau.
Pilda semănătorului
(Mt. 13:1-10Mc. 4:1-9)4 Când s-a adunat o mare mulțime de oameni și au venit la El de prin fiecare cetate, Isus le-a vorbit printr-o pildă:
5 „Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța. În timp ce semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum, unde a fost călcată în picioare și au mâncat-o păsările cerului. 6 Alta a căzut pe stâncă și, cum a încolțit, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. 7 Alta a căzut în mijlocul spinilor, iar spinii au crescut împreună cu ea și au sufocat-o. 8 Alta însă a căzut într-un pământ bun, a încolțit și a făcut rod însutit“.
Și zicând acestea, El striga: „Cine are urechi de auzit să audă!“.
Isus explică pilda semănătorului
(Mt. 13:10-23Mc. 4:10-20)9 Ucenicii Lui L-au întrebat ce înseamnă această pildă. 10 Isus a zis: „Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, pentru ca,
«Privind, să nu vadă,
și auzind, să nu înțeleagă!».
11 Semnificația pildei este aceasta: sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. 12 Cei de lângă drum sunt cei care aud. Atunci vine diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca să nu creadă pentru a fi mântuiți. 13 Cei de pe stâncă sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar aceștia nu au rădăcină. Ei cred doar pentru o vreme, iar în vreme de încercare, se depărtează. 14 Cât despre sămânța căzută între spini, aceștia sunt cei care aud, dar, în timp ce merg, sunt sufocați de îngrijorările, bogățiile și plăcerile vieții și nu aduc rod copt. 15 Iar cât despre sămânța din pământul bun, aceștia sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl țin strâns într-o inimă frumoasă și bună și aduc rod cu răbdare.
Candela așezată pe un sfeșnicar
(Mc. 4:21-25)16 Nimeni nu aprinde o candelă ca s-o acopere cu un vas sau s-o pună sub pat, ci o așază pe un sfeșnicar, astfel încât cei ce intră, să vadă lumina. 17 Căci nu este nimic ascuns, care nu va fi dezvăluit, și nimic tăinuit, care să nu fie făcut cunoscut și care să nu iasă la iveală. 18 Fiți atenți, deci, la felul cum ascultați. Căci celui ce are i se va da, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ceea ce i se pare că are“.
Mama și frații lui Isus
(Mt. 12:46-50Mc. 3:31-35)19 Atunci mama și frații Lui au venit la El, dar nu puteau ajunge la El din cauza mulțimii.
20 Isus a fost anunțat:
‒ Mama Ta și frații Tăi stau afară, dorind să Te vadă.
21 Dar Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Mama Mea și frații Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.
Isus liniștește furtuna
(Mt. 8:23-27Mc. 4:36-41)22 Într-una din zile, Isus S-a urcat în barcă împreună cu ucenicii Lui și le-a zis:
‒ Să traversăm în partea cealaltă a lacului!
Și au plecat. 23 În timp ce vâsleau ei, Isus a adormit. Atunci s-a stârnit pe lac o furtună, iar ei au fost acoperiți de ape și erau în pericol.
24 Ei s-au apropiat și L-au trezit, zicând:
‒ Stăpâne, Stăpâne, pierim!
Atunci El, ridicându-Se, a mustrat vântul și apa învolburată, iar acestea s-au oprit și s-a făcut liniște.
25 Apoi i-a întrebat:
‒ Unde vă este credința?
Ei s-au temut, au rămas uimiți și și-au zis unii altora:
‒ Cine deci este Acesta, de poruncește până și vânturilor și apei, iar ele Îl ascultă?
Vindecarea unui om demonizat
(Mt. 8:28-34Mc. 5:1-17)26 Au vâslit mai departe, înspre teritoriul gherasenilor, care se află în dreptul Galileei. 27 Când a coborât pe țărm, L-a întâmpinat un anumit om din cetate, care avea în el demoni. De multă vreme acesta nu purta haine și nu locuia într-o casă, ci în morminte.
28 Când L-a văzut pe Isus, a strigat, I s-a închinat și a zis cu glas tare:
‒ Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiu al Dumnezeului celui Preaînalt? Te rog să nu mă chinui!
29 Căci Isus îi poruncise duhului necurat să iasă din om. De multe ori duhul îl înșfăca și, deși omul era legat cu lanțuri și cătușe și ținut sub pază, el totuși rupea legăturile și era dus de către demon în locuri pustii.
30 Isus l-a întrebat:
‒ Care-ți este numele?
El a zis:
‒ Legiune.
Căci în el intraseră mulți demoni. 31 Aceștia Îl rugau să nu le poruncească să se ducă în Adânc.
32 Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau. Demonii L-au rugat să le dea voie să intre în porcii aceia, iar El le-a dat voie. 33 Demonii au ieșit din om și au intrat în porci. Atunci turma s-a repezit pe râpă în jos, în lac, și s-a înecat.
34 Păzitorii turmei , văzând ce s-a întâmplat, au fugit și i-au anunțat pe oameni în cetate și în cătune. 35 Aceștia au ieșit să vadă ce s-a întâmplat și au venit la Isus. Când l-au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, stând jos la picioarele lui Isus, îmbrăcat și întreg la minte, s-au înspăimântat. 36 Cei ce văzuseră cum a fost salvat cel ce fusese demonizat le-au istorisit totul . 37 Atunci toată mulțimea din vecinătatea gherasenilor L-a rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi cuprinsese o mare frică. El S-a urcat în barcă și S-a întors în cetatea Sa .
38 Omul din care ieșiseră demonii Îl rugase insistent să-l lase să rămână cu El, dar Isus l-a trimis înapoi, zicând: 39 „Întoarce-te acasă și istorisește cât de mult a făcut Dumnezeu pentru tine!“.
El a plecat și a proclamat prin toată cetatea cât de mult a făcut Isus pentru el.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mt. 9:18-26Mc. 5:22-43)40 La întoarcere, mulțimea I-a urat lui Isus bun venit, pentru că toți Îl așteptau. 41 Și iată că un om, numit Iair, care era conducătorul sinagogii, a venit, a căzut la picioarele lui Isus și L-a rugat să vină până la el acasă, 42 pentru că singura lui fată, în vârstă de vreo doisprezece ani, era pe moarte. În timp ce mergea, mulțimile se adunau grămadă în jurul Lui. 43 Era acolo o femeie care, de doisprezece ani, avea o hemoragie și care cheltuise pe la doctori tot ce avusese fără să fi putut fi vindecată de cineva. 44 Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de marginea hainei Lui și deodată hemoragia ei s-a oprit.
45 Isus a întrebat:
‒ Cine M-a atins?
Pentru că toți negau, Petru I-a zis:
‒ Stăpâne, mulțimile se îngrămădesc în jurul Tău și se înghesuie, iar Tu întrebi: „Cine M-a atins?“.
46 Dar Isus a zis:
‒ M-a atins cineva, pentru că știu că a ieșit o putere din Mine!
47 Când femeia a văzut că n-a scăpat neobservată, a venit tremurând și a căzut înaintea Lui. Apoi a istorisit înaintea întregii mulțimi din ce cauză s-a atins de El și cum fusese vindecată deodată. 48 El i-a zis: „Fiică, credința ta te-a vindecat! Du-te în pace!“.
49 În timp ce El încă vorbea, a venit cineva din casa conducătorului sinagogii și a zis:
‒ Fata ta a murit. Nu-L mai deranja pe Învățător!
50 Dar Isus, auzind, i-a zis lui Iair :
‒ Nu te teme! Crede doar, și ea va fi vindecată!
51 Când a ajuns la casa lui Iair , n-a lăsat pe nimeni să intre împreună cu El, în afară de Petru, de Ioan, de Iacov și de tatăl și mama copilului. 52 Toți plângeau și o jeleau, însă Isus le-a zis: „Nu mai plângeți, pentru că ea n-a murit, ci doarme!“. 53 Ei însă râdeau de El, pentru că știau că fetița murise.
54 Isus, după ce i-a scos afară pe toți, a apucat-o de mână și a strigat, zicând: „Copilă, scoală-te!“. 55 Duhul ei s-a întors, și ea s-a ridicat deodată. Isus a dat îndrumări să i se dea fetiței să mănânce. 56 Părinții ei au rămas înmărmuriți. Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.