Le spiče ando des le Savatohko.
1 Ando čiro kodoa, o Isus nakhălas anda le lanuri le divehkă, ande khă des Savatohko. Lehkă jene, kai sas bokhale, line te çîrden spikuri divehkă thai te xan le.
2 Le Fariseaia, kana dikhline e buti kadea, phendine Lehkă: „Dikta kă Te jene kărăn so nai lengă muklino te kărăn ando des le Savatohko.”
3 Ta o Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o Davido, kana bokhailo, o thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, thai xalea le manŕă kai thonas pe angloa Rai, kai nas meklino te xale či o, či kukola kai sas lesa, numai le rašangă?
5 Or na drabardean ande Kris, kă ando des le Savatohko, le rašea ušteaven o Savato, thai sa kadea on nai došale?
6 Ta Me phenau tumengă kă koče sî Iekh mai baro sar o Templo.
7 Te jeanglino so ameal: „Mila kamau, ta na jertfe,” nahkă došaven varesar bidošalen.
8 Kă o Šeau le manušehko sî Rai i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
9 O Isus gălotar oçal, thai šutea pe ande khă khăngări.
10 Thai dikta kă ande khăngări sas khă manuši kai sas les o vast šuko. On, kaste daštin te došarăn le Isusos, pušle Les: „„Sî mišto te sastearăs ando des le Savatohko?”
11 O dea le anglal: „Kon sî o manuši kodoa anda tumende kai, kana sî les khă bakri, thai perăl lehkă ande khă groapa, ando des le Savatohko, te na astarăl te ankalavel la avri?
12 Sodença mai kuči sî khă manuši sar khă bakri? Anda kodea sî meklino te kărdeol pe mišto ando des le Savatohko.”
13 Atunčeara phendea le manušehkă kodolehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi lo sastevesto sar i o kolaver.
14 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma sar te mudarăn le Isusos.
O Isus o robo le Raiehko.
15 Ta o Isus, sar iekh kai jeanelas e buti kadea, teleardea oçal. Pala Leste telearde but noroade. O sasteardea sa le nasfalen,
16 thai phendea lengă anda sea pehkodii te na kărăn Les prinjeando;
17 kaste pherdeol so sas phendino anda o prooroko o Isaia, kai phenel:
18 „Dikta o Robo Muŕo, kai alosardem Les, o But kamblino Muŕo, ande sao o sufleto Muŕo arakhăl o čeailimos. O Duxo Muŕo thoaua Les pa Leste, thai o vestila le Neamurengă e kris.
19 O či lela pe te xal pe, či va çîpila.Thai khonikh či ašunela Lehko mui pel uliçî.
20 Či phagăla khă papura phadi, čina či mudarăla khă fitilo kai thuwearăl, ji kana kărăla te avel e kris.
21 Thai le Neamuri pateana ando Anau Lehko.”
O bengailo muto thai koŕo. E bezex andoa Sfînto Duxo.
22 Atunčeara andine Lehkă khă bengailo koŕo thai muto; thai o Isus sasteardea les, kadea kă o muto delas duma thai dikhălas.
23 Sa le noroade, mirime, phenenas: „Na varesar kadoa sî o Šeau le Davidohko?”
24 Kana ašundine le Fariseia e buti kadea, phendine: „O manuši koadoa ankalavel le beng dăsar le Beelzebulosa, o rai le bengăngo!”
25 O Isus, kai prinjeanelas lendi godi, phendea lengă: „Orsavo thagarimos pharado ande leste, sî pustiime; thai orsavi četatea or khăr, pharado maškar leste, našti jeal angle.
26 Kana o Beng ankalavel avri le Bengăs, sî pharadimos; deči, sar dašti jeal angle lehko thagarimos?
27 Thai kana Me ankalavau avri le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on avena tumară krisînitorea.
28 Ta kana Me ankalavau le bengăn le Duxosa le Devllehkărăsa, atunčeara o Thagarimos le Devllehko avilo pa tumende.
29 Or, sar dašti šolpe varekon ando khăr kolehko le zuralehko, thai te čiorăl anda lehkă butea, kana či phanglea mai anglal koles le zurales? Atunčeara dašti čiorăla anda lehko khăr.
30 Kon nai Mança, nai anda Mande, thai kon či tidel Mança, xasarăl.
31 Anda kodea phenau tumengă: Or savi bezex thai akušlimos avela iertime le manušengă; ta o prasaimos le Sfintone Duxohko či avela lengă ierto.
32 Orkon dela duma le Šeavehkă le manušehkă, avela ierto; ta orkon dela duma dănasul anda o Sfinto Duxo, či avela ierto či ando veako kadoa, či ando kukoa kai avela.
33 Or kărăn o kašt lašo thai lehko rodo lašo, or kărăn o kašt bilašo thai lehko rodo bilašo: kă o kašt prinjeanel pe pala o rodo lehko.
34 Pui sapengă, sar daština tume te phenen butea laše, kana tume san jungale? Kă andoa pherdimos le illehko del duma o mui.
35 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda o mandimos o lašo pehkă illehko; ta o manuši o jungalo ankalavel butea jungale andoa mandimos o jungalo pehkă illehko.
36 Phenau tumengă, kă ando des la krisako, le manuši dena dindimos anda orsao divano bikandimahko, kai mothodine les.
37 Kă anda te divanuri avesa ankalado bi došako, thai anda le divanuri tiră avesa došalo.”
E minunea le proorokosa le Ioanosa.
38 Atunčeara varekon anda le zakonarea thai anda le Farisea line o divano, thai phende Lehkă: „Sîkaitorona, kamas te dikhas khă sămno Tutar!”
39 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Khă neamo čiorikano thai butkurvari mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno, sar o sămno le proorokohko le Ioanohko.
40 Kă, pala sar o Iona bešlo trin des thai trin reatea andel prašave le mašehkă, sa kadea i o Šeau le manušehko bešela trin des thai trin reatea ando illo la phuweako.
41 Le rom anda le Ninive uštena paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa ašundimos le Ioanahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
42 E Thagar katar perălodes uštela paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăla les, anda kă oi avili kata o gor la phuweako, kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
43 O duxo o biujo, kana ankăsto anda khă manuši, phirăl anda le thana bipaiehkă, rodindoi xodinimos, thai či arakhăles.
44 Atunčeara phenel: „Amboldau ma ande muŕo khăr, katar ankăstem. Thai, kana avel ande leste, arakhăl les nango, šilado thai xureado.
45 Atunčeara jeal thai lel pesa aver efta duxuri mai jungale sar leste: šon pe ando khăr, bešen oče, thai e firea le manušesti kodolesti arăsăl mai jungali dă sar sas anglal. Orta kadea avela i kadale neamostar čiorikano.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
46 Ta sa kana delas duma o Isus le noroadengă, dikta kă lesti dei thai lehkă phral bešenas avri thai rodenas te den duma Lesa.
47 Atunčeara varekon phendea Lehkă: „Dikta, Ti dei thai Te phral bešen avri, thai roden te den duma Tusa.”
48 Ta o Isus dea anglal kolehkă kai andesas Lehkă o divano kadoa: „Kon sî Mîŕî dei, thai kon sî Miŕă phral?”
49 Pala kodea tinzosardea Pehko vast karing Pehkă jene, thai phendea: „Dikta Mîŕî dei thai Mîŕă phral!
50 Kă or kon kărăl o kamblimos Mîŕă Daddehko kai sî ando čeri, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”
Isus, Domn al Sabatului
(Mc. 2:23-28Mc. 3:1-6Lc. 6:1-11)1 În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui au flămânzit, așa că au început să smulgă spice și să mănânce.
2 Când au văzut fariseii lucrul acesta , I-au zis lui Isus:
‒ Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să facă în ziua de Sabat!
3 Dar El le-a zis:
‒ N-ați citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții? 5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați? 6 Dar Eu vă spun că aici este Cineva mai mare decât Templul! 7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“, n-ați fi condamnat niște nevinovați! 8 Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.
9 Și plecând de acolo, a venit la sinagoga lor. 10 Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată.
Ei, ca să-L poată acuza pe Isus , L-au întrebat, zicând:
‒ Este îngăduit a vindeca în ziua de Sabat?
11 Isus le-a zis:
‒ Cine este omul acela dintre voi, care, dacă are o oaie ce cade într-o groapă în ziua de Sabat, n-o va apuca și o va scoate afară? 12 Așadar, cu cât mai prețios este un om decât o oaie! Prin urmare, este voie a face bine în ziua de Sabat!
13 Apoi i-a zis acelui om:
‒ Întinde-ți mâna!
El a întins-o și ea a fost făcută sănătoasă, ca și cealaltă.
14 Dar fariseii, ieșind, s-au sfătuit împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.
Isus, Slujitorul Domnului
(Mc. 3:7-12Lc. 6:17-19)15 Însă Isus, înțelegând aceasta , S-a retras de acolo. După El au mers mulțimi mari de oameni . El i-a vindecat pe toți 16 și i-a atenționat să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească astfel ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
18 „Iată, Slujitorul Meu, pe Care L-am ales,
Preaiubitul Meu, în Care sufletul Meu Își găsește plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
iar El va proclama dreptatea națiunilor.
19 Nu se va certa, nici nu va striga
și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20 Nu va rupe trestia zdrobită
și nu va stinge fitilul de la candelă care încă mai fumegă,
până nu va duce la victorie dreptatea.
21 Și națiunile își vor pune speranța în Numele Lui!“ .
Isus și Beelzebul
(Mc. 3:22-29Lc. 11:14-23Lc. 12:10)22 Atunci a fost adus la El un demonizat orb și mut. Isus l-a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea.
23 Toate mulțimile se minunau și ziceau:
‒ Nu cumva este Acesta Fiul lui David?
24 Însă, când fariseii au auzit acest lucru, au zis:
‒ Omul Acesta nu alungă demonii decât cu ajutorul lui Beelzebul, conducătorul demonilor.
25 Dar Isus , cunoscându-le gândurile, le-a zis:
‒ Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este distrusă și orice cetate sau familie dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui. 26 Dacă Satan îl alungă pe Satan, este dezbinat în el însuși. Deci, cum va dăinui împărăția lui? 27 Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi alungă? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar, dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i ia bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Abia atunci îi va jefui casa.
30 Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește. 31 De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată. 32 Și, dacă cineva va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta. Însă, oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta, nici în veacul acesta, nici în cel care vine.
Pomul se cunoaște după roade
(Lc. 6:43-45)33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat. Căci pomul este cunoscut după rodul său. 34 Pui de vipere, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din belșugul inimii vorbește gura! 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui rea. 36 Vă spun că, în Ziua Judecății, oamenii vor răspunde pentru orice cuvânt nefolositor pe care l-au rostit. 37 Căci prin cuvintele tale vei fi îndreptățit și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Semnul profetului Iona
(Mt. 16:1-4Mc. 8:11-12Lc. 11:29-32)38 Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au răspuns, zicând:
‒ Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine!
39 Însă Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ O generație rea și adulteră caută un semn, dar nu i se va da un alt semn decât semnul profetului Iona. 40 Căci, așa cum a fost Iona în pântecul peștelui timp de trei zile și trei nopți, tot așa va fi și Fiul Omului, timp de trei zile și trei nopți, în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Cineva mai mare decât Iona. 42 Regina din sud se va ridica la judecată alături de generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Cineva mai mare decât Solomon.
Întoarcerea duhului necurat
(Lc. 11:24-26)43 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n-o găsește. 44 Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“. Și când vine, o găsește goală, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce și mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și, intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa se va întâmpla și cu această generație rea.
Mama și frații lui Isus
(Mc. 3:31-35Lc. 8:19-21)46 În timp ce vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească.
47 Atunci cineva I-a zis:
‒ Iată că mama Ta și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.
48 Dar Isus , răspunzând, i-a zis celui ce-I vorbise:
‒ Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
49 Și întinzându-Și mâna spre ucenicii Lui, a zis:
‒ Iată mama Mea și frații Mei! 50 Căci oricine face voia Tatălui Meu, Care este în Ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.