E paramiči le butinditorendi la răzati.
1 Anda ko Thagarimos le čerurengo ameazăl khă vreniko manušesa, kai ankăsto kana pharadi'lo o des te tomnil pehkă butearea kai răz.
2 Tomnisa lo le butearănça po khă frankosa po des, thai tradea le kai zăz.
3 Ankăsto i koa čeaso le trinengo, thai dikhlea aver kai bešenas ande piaça bi buteako.
4 „Jean i tume ande mîŕî răz”, phendea lengă o,” thai daua tume so avela le čeačimasa.” Thai găline.
5 Ankăsto pale koa ceaso le šovengo thai le îniango, thai kărdea sa kadea.
6 Kana ankăsto koa čeaso le dešiekhăhko, arakhlea avrăn kai bešenas ande piaça, thai phendea lengă: „Sostar bešen koče bi buteako?”
7 On dine les anglal: „Anda kă či tomnisardea me khonikh.” „Jean i tume ande mîŕî răz,” phendea lengă o: „thai lena so avela le čeačimasa.”
8 Reate, o stăpîno la răzako, phendea pehkă ispravnikohkă: „Akhar le butearen, thai de le o potindimos, lindoi kata kukola mai palal, ji ka le kukola anglal.
9 Kola andoa čeaso le dešiekhăngo avile, thai line saoră po khă franko.
10 Kana avile kukola anglal, dinenaspe kă len mai but; ta on line i on sa po khă franko iekhăstar.
11 Pala so line le love, bandeardenakhăstar andoavrenikomanuši,
12 thai phenenas: „Kadala mai palal či kărde buti numai khă čeaso, thai lengo potindimos sas i sar amença, kai nikărdeam o pharimos thai e nădušala le desăsti.”
13 Čeačio phendimos, o phendea iekhăhkă anda lende: „Amalna, tukă na kărau či khă bičeačimos; či tomnisailean tu mança khă frankosa?
14 Le so del pe tukă, thai jeatar. Me kamau te potinau i kadalehkă mai palal sar i tukă.
15 Našti kărau so kamau sosa sî ma? Or ti iakh sî jungali, anda kă me sîm lašo?”
16 Sa kadea, kola mai palal avena mai anglal, thai kola mai anglal avena mai palal; anda kă but sî akharde, ta xançî sî alosarde.”
O Isus vestil o mullimos thai o uštimos Pehko.
17 Ta kana anklea Las o Isus ando Ierusalimo, po drom, lea rigate kolen le dešuduien jenen, thai phendea lengă:
18 „Dikta kă ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino andel vast le rašango le mai barăngo thai le zakunarengo. On krisînina Les te merăll,
19 thai dena Les ando vast le Neamurengo, kaste prasan Les, te marăn Les thai te thon Les po trušul; ta ando trito des uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
20 Atunčeara e dei le šeavendi le Zebedeiohkă pašili paša o Isus pehkă šeavença, thai dea čeanga angla Leste, kamblindoi te kărăl lakă khă rudimos.
21 O pušlea la: „So kames?” „Motho”, phendea lehkă oi, „ta, ando Thagarimos Tiro, kadala dui šeave mîŕă te bešen iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičeačiri Tiri.”
22 Čeačio phendimos o Isus phendea lakă: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai kai sî te peau les Me, thai te aven bolde le boldimasa kai sî Me te avau boldo?” „Daštisaras”, phendine Lehkă on.
23 Thai O dea le anglal: „Sî čeačes kă pena o taxtai Muŕo, thai avena bolde le boldimasa kai Me avaua boldo: ta te bešen ande čeačirig thai ande bičeačirig Mîŕî, či nikărdeol Mandar te daules, ta sî garado anda kukola kai sas lašarde Mîŕî Daddestar.”
24 Kola le deši kana ašundine, xoleaile pe kukola dui phral.
25 O Isus akhardea le, thai phendea lengă: „Jeanen kă le raitorea le Neamurengă raion pa lende, thai le mai bară lengă mothon lengă stăpînimasa.
26 Maškar tumende te na avel kadea. Ta orsao kamela te avel mai baro anda tumende, te avel o kanditori tumaro;
27 thai kukoa kai kamel te avel mai anglal anda tumende, te avel tumengă robo.
28 Anda kă či o Šeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel thai te del Pesti čivava sar potindimosparpale anda le but.”
Dui koŕă sastearde ando Ierixono.
29 Kana ankăste andoa Ierixono, khă baro norodo jealas pala o Isus.
30 Thai dui koŕă bešenas paša o drom. On ašundine kă nakhăl o Isus, thai line te çîpin: „Avel tu mila amendar, Raia, Šeau le Davidohko!”
31 O norodo delas lengă duma te ašen. Ta on mai zurales çîpinas: „Avel tu mila amendar, Raia, Šeau le Davidohko!”
32 O Isus atărdi'lo, akhardea le, thai phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
33 „Raia”, phendine Lehkă on, „te pîtărdeon amară iakha!”
34 Le Isusohkă kărdilea Lehkă mila lendar, azbadea lengă iakha, thai andakhdata le koŕă line pehko dičimos, thai găline pala Leste.
Pilda lucrătorilor viei
1 ‒ Căci Împărăția Cerurilor se aseamănă cu stăpânul unei case, care a ieșit dis-de-dimineață să-și angajeze lucrători la vie. 2 Și, după ce s-a înțeles cu lucrătorii pentru un denar pe zi, i-a trimis în via lui.
3 Pe la ceasul al treilea a ieșit și i-a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 El le-a zis acestora: „Duceți-vă și voi în via mea și vă voi da ceea ce este drept!“. 5 Și ei s-au dus.
A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, i-a găsit pe alții stând în piață și i-a întrebat: „De ce stați aici toată ziua fără lucru?“.
7 Ei i-au răspuns: „Pentru că nu ne-a angajat nimeni!“.
Atunci el le-a zis: „Duceți-vă și voi în via mea și veți primi ceea ce este drept“.
8 Când s-a făcut seară, stăpânul viei i-a zis administratorului său: „Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi“.
9 Au venit cei de la ceasul al unsprezecelea și au primit fiecare câte un denar. 10 Când au venit cei dintâi, s-au gândit că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un denar fiecare. 11 După ce i-au primit, și-au arătat nemulțumirea înaintea stăpânului casei, 12 spunând: „Aceștia din urmă au muncit doar o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am îndurat greul și arșița zilei!“.
13 Stăpânul, răspunzându-i unuia dintre ei, a zis: „Prietene, eu nu te nedreptățesc! Nu te-ai înțeles tu cu mine pentru un denar? 14 Ia ce-ți aparține și pleacă! Eu vreau să-i dau și acestuia din urmă ca și ție! 15 Nu am voie să fac ce vreau cu ceea ce-mi aparține? Sau ochiul tău este rău fiindcă eu sunt bun?“.
16 Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mc. 10:32-34Lc. 18:31-34)17 În timp ce mergea spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le-a zis pe drum: 18 „Iată că mergem spre Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 și-L vor da pe mâna neevreilor, ca să fie batjocorit, biciuit și răstignit. Dar a treia zi va învia“.
Cererea unei mame
(Mc. 10:35-45Lc. 22:24-27)20 Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei, împreună cu fiii ei. I s-a închinat și a cerut ceva de la El.
21 Isus a întrebat-o:
‒ Ce dorești?
Ea I-a zis:
‒ Poruncește ca acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta, în Împărăția Ta.
22 Isus, răspunzând, a zis:
‒ Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care urmează să-l beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?
Ei I-au zis:
‒ Putem!
23 Isus le-a zis:
‒ Veți bea într-adevăr paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, dar privilegiul de a ședea la dreapta și la stânga Mea nu ține de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit de Tatăl Meu.
24 Ceilalți zece, când au auzit, s-au indignat din cauza celor doi frați. 25 Atunci Isus i-a chemat la El și a zis: „Știți că domnitorii națiunilor stăpânesc peste ele, iar conducătorii lor își exercită autoritatea asupra lor. 26 Dar între voi nu va fi așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi va fi slujitorul vostru, 27 iar cel ce vrea să fie primul între voi va fi sclavul vostru, 28 tot așa cum și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți“.
Isus vindecă doi orbi la Ierihon
(Mc. 10:46-52Lc. 18:35-43)29 Când au ieșit din Ierihon, o mulțime mare de oameni L-a urmat pe Isus .
30 Și iată că doi orbi care ședeau lângă drum, când au auzit că trece Isus, au început să strige, zicând:
‒ Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
31 Mulțimea îi mustra ca să tacă, dar ei strigau și mai tare:
‒ Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
32 Isus S-a oprit, i-a chemat și i-a întrebat:
‒ Ce doriți să fac pentru voi?
33 Ei au răspuns:
‒ Doamne, să ne fie deschiși ochii!
34 Lui Isus I s-a făcut milă de ei și le-a atins ochii. Imediat le-a revenit vederea și L-au urmat.