O sastearimos khă šukăhko.
1 O Isus ankăsto ande khă bero, nakhlo e marea, thai avilo ande Pesti četatea.
2 Thai dikta kă andine Lehkă khă šuko, kai bešelas ando pato. O Isus dikhlea lengo pateaimos, thai phendea le šukăhkă: „Na avel tukă dar, šeaua! Te bezexa sî iertime!”
3 Thai dikta kă, iekh anda le zakonarea phendine ande peste: „O manuši kadoa prasal!”
4 O Isus, kai prinjeanelas lengă gîndurea, phendea: „Anda soste sî tume kadea godimata jungale ande tumară ille?
5 Kă so sî mai lesne? Te phenes: „Iertime sî te bezexa”, or te phenes: „Ušti thai phir?”
6 Ta, kaste jeanen kă o Šeau le manušehko sî les zor pe phuw te iertil le bezexa, – „Ušti” phendea O le šukăhkă „vazde teo pato, thai jea tukă khără.”
7 O šuko ušti'lo, thai gălo khără.
8 Kana dikhline le noroade e buti kadea, daraile, thai dine slava le Devlles, kai dea le manušengă khă kadalatar zor.
O akharimos le Mateiohko.
9 Dă oçal, o Isus gălo mai angle, thai dikhlea khă manušes, kai bušolas Matei, bešlindoi kai vama. Thai phendea lehkă: „Av pala Mande.” O manuši kodoa ušti'lo, thai gălo pala Leste.
10 Sar bešelas o Isus kai skafidi, ando khăr, dikta kă aviline but vamešea thai bezexale, thai bešline kai skafidi Lesa thai Lehkă jenença.
11 Le Fariseia dikhline e buti kadea, thai phendine Lehkă jenengă: „Sostar xal o Sikaitori tumaro le vamešença thai le bezexalença?”
12 O Isus ašundea le, thai phendea lengă: „Na kukola le sasteveste trăbule doftotoro, ta le nasfalen.
13 Jean ta sîteon so ameal: „Mila kamau, ta na jertfa!” Kă či avilem te akharau koa kăimos le bibezexalen, ta kolen le bezexalen.”
O pušlimos le jenengo le Ioanohko poa posto.
14 Atunčeara le jene le Ioanohkă aviline koa Isus, thai phendine Lehkă: „Sostar ame thai le Fariseia postisaras deso, ta le jene Tiră či postin dăfel?”
15 O Isus dea le anglal: „Dašti te roven le nuntašea sode čiro o tărno sî lença? Avena le des, kana o tărno avela lino lendar, thai atunčeara postina.
16 Khonikh či thol khă kotor neo ka khă raxami purai; anda kă saskă lel o pherdimos anda e raxami, thai o šindimos sahkă avel mai baro.
17 Čina či thon le manuši moll nevi ande le burdufurea purane, kadeadar, le burdufuri plexnin, thai moll šordeol, thai le burdufuri čioŕaon; ta e moll e nevi thon la andel burdfufuri le neve, thai nikărdeon lidui.”
O ušteaimos la šeiorako le Iairosti thai o sastimos kha juvleako.
18 Kana phenenas lengă o Isus kadala divanuri, avilo iekh anda le bară la khăngăreakă, bandilo angla Leste, thai phendea Lehkă: „Mîŕî šeiori akana mulli; ta av thai tho Te vast pa late, thai uštela.”
19 O Isus ušti'lo, thai teleardea pala leste andekhthan Pehkă jenença.
20 Thai dikta kă ăkh juvli kai sas la dă dešudui bărši khă thavdimos ratehko, avili palal, thai azbadea e podi Lehka raxameati.
21 Kă oi phenelas pehkă: „Numai te thoau o vast te azbau numai Lesti raxami, thai sastiuvaua.”
22 O Isus, amboldea Pe, dikhlea la, thai phendea lakă: „Na aveltukă dar, šeie! O pateamos tiro sasteardea tu.” Thai sastili e juvli kodea orta ande kodoa čeaso.
23 Kana arăslo o Isus ando khăr le barăhko la khăngăreako, thai kana dikhlea kolen kai dilabanas andoa fluiero, thai but gloata roindoi,
24 phendea lengă: „Den tume rigate, e šourî či mulli, ta sovel!” On mardine pehkă khălimos Lestar.
25 Ta, pala so sas ankalade le manuši avri, o Isus, šutea pe andră, lea la šeiora vastestar, thai šeiori uštili.
26 Găli e vestea pa kadea minunea pe sai phuw kodea.
O sastimos duie koŕăngo.
27 Kana teleardea oçal, line pe pala o Isus dui koŕă, kai çîpinas thai phenenas: „Avel tu mila amendar, Šeau le Davidohko!”
28 Pala so šutea pe ando khăr, le koŕă avile Leste. Thai o Isus phendea lengă: „Patean kă dašti kărau e buti kadea?” „E, Raia”, dine Les anglal on.
29 Atunčeara azbadea lengă iakha, thai phendea: „Kărdeola pe tumengă pala tumaro pateaimos!”
30 Thai pîtărdile lengă iakha. O Isus mothodea lengă anda sapeste thai phendea lengă: „Dikhăn, te na jeanel khonikh.”
31 Ta on, sar ankăste avri, nigărdine e vestea pa Leste pe sai phuw kodea. O sastearimos khă mutohko bengailo.
32 Kana jeanastar le koŕă kodola dikta kă andine koa Isus khă muto bengailo.
33 Pala so sas ankalado o beng andoa muto, o muto dea duma.Thai le noroade, mirime, phenenas: „Čiăkhdata či mai dikhlea pe kadea vareso ando Israelo!”
34 Ta le fariseia phenenas: „Le kandimasa le raiehko le bengăngo ankalavel O le beng!”
O Isus sî Lehkă mila andal gloate.
35 O Isus phirălas sal četăçi thai le gava, sîkaindoi le norodos andel khăngărea, phenelas E LašiVestea le Thagarimasti, sastearindoi sako nasfalimos thai orsavo bidaštimos, kai sas ando norodo.
36 Kana dikhlea le gloate, kărdilea Lehkă mila lendar, anda kă sas kăsnime thai phaŕadine, sar le bakrea kai nai le bakreari.
37 Atunčeara phendea Pehkă jenengă: „Baro sî o tidimos, ta xançî sî le butitorea!
38 Rudin le Raies le tidimahko te ankalavel butitorea ka Pehko tidimos.”
Vindecarea unui paralitic
(Mc. 2:1-12Lc. 5:17-26)1 Isus S-a urcat în barcă, a trecut marea și a venit în cetatea Lui. 2 Și iată că niște oameni au adus la El un paralitic întins pe un pat. Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Îndrăznește, copile! Păcatele îți sunt iertate!“.
3 Dar iată că unii dintre cărturari și-au zis în ei înșiși: „Acesta blasfemiază!“.
4 Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: „De ce gândiți lucruri rele în inimile voastre? 5 Căci ce este mai ușor? A spune: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te și umblă!»? 6 Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i-a zis El paraliticului – ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“. 7 Și, ridicându-se, s-a dus acasă. 8 Mulțimile s-au înfricoșat când au văzut lucrul acesta și L-au glorificat pe Dumnezeu, Cel Care a dat oamenilor o astfel de autoritate.
Chemarea lui Matei; Isus stă la masă cu păcătoșii
(Mc. 2:13-17Lc. 5:27-32)9 Plecând de acolo mai departe, Isus a văzut un om, numit Matei, șezând în locul unde se plăteau taxele. El i-a zis: „Urmează-Mă!“. Matei s-a ridicat și L-a urmat.
10 În timp ce Isus era la masă în casa lui Matei , iată că mulți colectori de taxe și păcătoși veneau să mănânce împreună cu Isus și cu ucenicii Săi.
11 Văzând lucrul acesta, fariseii le-au zis ucenicilor Lui:
‒ De ce mănâncă Învățătorul vostru împreună cu colectorii de taxe și cu păcătoșii?
12 Însă Isus i-a auzit și le-a zis:
‒ Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. 13 Duceți-vă, deci, și învățați ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“ . Căci Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Mc. 2:18-22Lc. 5:33-39)14 Atunci ucenicii lui Ioan s-au apropiat de El, zicând:
‒ De ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15 Isus le-a răspuns:
‒ Oare pot jeli nuntașii cât timp mirele este cu ei? Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 Nimeni nu coase un petic de pânză nouă pe o haină veche, căci peticul cel nou rupe din haină, și ruptura se face mai rea. 17 Și oamenii nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, burdufurile se crapă, vinul se varsă și burdufurile sunt distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi și, astfel, se păstrează amândouă.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mc. 5:21-43Lc. 8:40-56)18 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, iată că unul dintre conducătorii sinagogii a venit și I s-a închinat, zicând: „Fata mea tocmai a murit; dar vino și pune-Ți mâna peste ea și va trăi!“. 19 Isus S-a ridicat și l-a urmat împreună cu ucenicii Săi. 20 Și iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o hemoragie, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de marginea hainei Lui. 21 Căci își zicea în ea însăși: „Dacă doar aș atinge haina Lui, voi fi vindecată!“. 22 Isus, întorcându-Se și văzând-o, i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a vindecat!“. Și femeia a fost vindecată chiar în ceasul acela.
23 Când a ajuns Isus la casa conducătorului sinagogii și a văzut cântăreții la fluier și mulțimea tulburată, 24 le-a zis: „Plecați, pentru că fetița n-a murit, ci doarme!“. Dar ei râdeau de El.
25 După ce mulțimea a fost scoasă afară, Isus a intrat, a apucat-o pe fetiță de mână și ea a înviat. 26 Iar vestea despre aceasta s-a răspândit în tot teritoriul acela.
Vindecarea a doi orbi și a unui mut
27 În timp ce Isus pleca de acolo, L-au urmat doi orbi, strigând și zicând:
‒ Ai milă de noi, Fiul lui David!
28 Când a ajuns în casă, orbii s-au apropiat de El.
Isus le-a zis:
‒ Credeți că pot face lucrul acesta?
Ei I-au zis:
‒ Da, Doamne.
29 Atunci El le-a atins ochii și le-a zis:
‒ Să vi se facă după credința voastră!
30 Și ochii lor s-au deschis.
Isus i-a avertizat și le-a zis:
‒ Vedeți să nu știe nimeni!
31 Dar ei, ieșind, au răspândit vestea despre El în tot teritoriul acela.
32 După ce au plecat ei, iată că au adus la Isus un om mut, care era demonizat. 33 După ce a fost alungat demonul, mutul a vorbit. Mulțimile au rămas uimite, zicând: „Niciodată nu s-a mai văzut așa ceva în Israel!“.
34 Însă fariseii ziceau: „El alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor“.
Lucrători puțini pentru un seceriș atât de mare
(Lc. 10:2Mc. 6:34)35 Isus călătorea prin toate cetățile și satele, învățându-i pe oameni în sinagogi, predicând Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință. 36 Când a văzut El mulțimile, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37 Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. 38 Prin urmare, rugați-L insistent pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său!“.