1 Kana ankăsto o Isus andoa Templo, iekh anda Lehkă jene phendea lehkă: „Sîkaitorina, dikta so baŕ thai sar sî vazdine!”
2 O Isus dea les anglal: „Dikhăs tu kadala bară vazdimata? Či ašela koče baŕ pe baŕăste, te na avel perado.”
3 Pala kodea bešlo po baŕbaro le Tetinengo angloa Templo. Thai o Petro, o Iakovo, o Ioano thai o Andrei, pušle Les rigate:
4 „Phen amengă kana avena sa kadala butea, thai sao avela o sămno kana kărdeona pe sa kadala butea?”
5 O Isus lea atunčeara te mothol lengă: „Len mišto sama te na athavel tume varekon.
6 Anda kă avena but ande Muŕo Anau, thai phenena: „Me sîm o Kristoso!” Thai athavena buten.
7 Kana ašunena pal mardimata thai vestiuri pal mardimata, te na dran, kă kadala butea trăbun te kărdeon pe. Ta dăsar či avela o isprăvimos.
8 Khă neamo uštela pa aver neamo, thai khă thagarimos pa aver thagarimos; pelthana avena isdraimata phuweakă, bokh thai biujimata. Kadala butea avena o anglaimos le dukhăngo.
9 Len sama orta tumende. Sî te den tume po vast le tidimatăngo le krisăngo, thai avena marde andel khăngărea; andai doši Mîŕî avena nigărde anglal guvernatorea thai anglal thagarimata, anda te kandenle sar phendimahko.
10 Mai anglal trăbul ka e LašiVestea te avel diniduma sa le neamurengă.
11 Kana nigărăna tume te den tume ande lengă vast, te na îngîndurin tume mai anglal dičimasa so dena duma, ta te den duma so dela pe tumengă te den duma ando čeaso kodoa, kă na tume dena duma, ta o sfînto Duxo.
12 O phral dela koa mullimos pehkă phrales, thai o dadd pehkă šaves; le šave uštena pa pehkă dadda, thai mudarăna le.
13 Sî te aven bidikhline saoŕăndar anda Muŕo Anau; ta kon răbdila ji koa gor, avela skăpi me.
Phendimos koa dičimos.
14 Kana avela te dikhăn „e pîngania le pustiimasti” bešlindoi oče kai či trăbul te avel, – kon drabarăl te atearăl – atunči kola kai avena ande Iudea, te našen andel baŕbară.
15 Kon avela opră po khăr, te na mai ulel, te šol pe ando khăr, te lel pehkă vareso anda leste.
16 Kon avela po kîmpo, te na mai amboldel pe parpale kaste lel pesti raxami.
17 Au anda le juwlea kai avena pharea, thai anda kukola kai dena čiuči ande le des kodola!
18 Rudin tume ta kadala butea te na kărdeon pe iwende.
19 Anda kă ande le des kodola avela khă năkazo kadea dă baro, sar či sas dă kana kărdili e lumea, kai kărdea la o Dell, ji adesara, thai čina či mai avela vokhdata.
20 Thai kana nahkă çîknearăl o Rai le des kodola, khonikh či skăpila; ta çîkneardea le anda e doši kolengo le alosardengo.
21 Te phenela tumengă varekon atunčea: „Dikta, o Kristoso sî koče” or: „Dikta, Lo kote”, te na patean les.
22 Kă uštena but Kristošea xoxamne thai proročea xoxamne. On kărăna sămnuri thai minunea, kaste athaven, te avela daštimasa, i kukolen le alosarden.
23 Arakhăn tume; dikta kă phendem tumengă le mai dă anglal.
24 Ta, ande le des kodola, pala o năkazo kadoa, o kham kaleola, o šonuto či mai străfeala pehko luminimos,
25 le čeraia perăna andoa čeri, thai le zora kai sî andel čeruri avena mištisarde.
26 Atunči dičiola pe o Šeau le manušehko avindoi pel norea barea zorasa thai slavasa.
27 Atunčeara tradela Pehkă înjeren, thai tidela kolen le alosarden anda le kola štar bravallea, katoa gor la phuweako ji kai rig le čeresti.
28 Len sîkaimos kata o smoitino anda lesti pilda. Kana e ŕaiorî lesti iwandil thai împătril, jeanen kă o milai sî paše.
29 Sa kadea, kana dikhăna kadala butea kă kărdeona pe, te jeanen kă o Šeau le manušehko sî paše, sî orta kal udara.
30 Čeačes phenau tumengă, kă či nakhăla o neamo kadoa ji kana pherdeona sa kadala butea.
31 O čeri thai e phuw nakhăna, ta le divanuri Mîŕă či nakhăna.
32 Sode poa des kodoa, or o čeaso kodoa, či jeanel khonikh, či le înjerea andoa čeri, či o Šeau, ta dăsar o Dadd.
33 Len sama, bešen ušteade thai rudin tume; kă či jeanen kana avela o čiro kodoa.
34 Kărdeola pe sar i khă manušeasa kai teleardea ande aver čem, kai mekăl pehko khăr, del le roben lehkărăn zor, sikavel saoŕăhkă sao sî lehko unjilimos te kărăl, thai mothol le udarehkă te lel sama.
35 Ta bešen ušteade, anda kă či jeanen kana avela o stăpîno le khărăhko: or reate, or koa maškar la reateako, or koa dilabaimos le bašnengo, or dădroboitu.
36 Daran, ta na varesar, avindoi bi vesteako, te arakhăl tume soindoi.
37 So phenau tumengă, phenau saoŕăngă: Bešen ušteade!”
Semnele sfârșitului
(Mt. 24:1-22Lc. 21:5-24)1 În timp ce ieșea Isus din Templu, unul dintre ucenicii Lui I-a zis:
‒ Învățătorule, iată ce pietre și ce clădiri!
2 Isus i-a zis:
‒ Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3 Apoi S-a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au întrebat deoparte:
4 ‒ Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?
5 Isus a început să le vorbească astfel:
‒ Aveți grijă să nu vă ducă în rătăcire cineva! 6 Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela !“, și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 7 Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă tulburați! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 8 Căci o națiune se va ridica împotriva altei națiuni, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi tulburări și foamete. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii.
9 Fiți atenți la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor și veți fi bătuți în sinagogi. Și veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei. 10 Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată tuturor națiunilor. 11 Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt. 12 Fratele îl va da la moarte pe fratele său , iar tatăl pe copilul său . Copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor omorî. 13 Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit va fi mântuit.
14 Când veți vedea „urâciunea pustiirii“ stând acolo unde n-ar trebui (cine citește să înțeleagă!), atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 15 Cel ce va fi pe acoperișul casei să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să-și ia ceva din ea, 16 iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 17 Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18 Rugați-vă să nu se întâmple iarna. 19 Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n-a mai fost de la începutul creației, pe care a creat-o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi!
20 Iar dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele acelea , niciun om n-ar fi fost salvat. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i-a ales, Domnul a scurtat zilele acelea .
Isus vorbește despre revenirea Sa
(Mt. 24:23-35Lc. 21:25-33)21 Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, acolo este!“, să nu-l credeți. 22 Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși. 23 Fiți atenți la voi înșivă! V-am spus mai dinainte toate lucrurile!
24 Dar în zilele acelea, după necazul acela,
„soarele se va întuneca,
luna nu-și va mai da lumina,
25 stelele vor cădea din cer
și puterile din ceruri vor fi clătinate“ .
26 Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu mare putere și glorie. 27 Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru direcții, de la marginea pământului până la marginea cerului.
28 Învățați de la smochin pilda lui : când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 29 Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El este aproape, este chiar la uși. 30 Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 31 Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
(Mt. 24:36-51Lc. 21:34-36)32 Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în Cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33 Fiți atenți! Fiți treji și rugați-vă! Căci nu știți când va sosi vremea.
34 Este ca atunci când un om, plecat într-o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.
35 Vegheați, deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața – 36 și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind! 37 Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!