1 Dădroboitu, le raša le mai bară kărdine iekhatar kris dine pe duma le phurănça, le zakonurença thai sa le Staborosa. Pala so thodine ta phangle le Isusos, nigărde Les, thai dine Les andel vast le Pilatohkă.
2 O Pilato pušlea Les: „San Tu o Thagar le Jidaiengo?” „E, sîm”, dea les anglal o Isus.
3 Le raša le mai bară došavenas Les anda mai but butea.
4 O Pilato phšlea Les pale: „Či des khanči anglal? Dikta anda sode butea došrăn Tu on!”
5 O Isus či mai phendea lehkă khanči, buti kai mirisardea le Pilatos.
O dimos le mullimahko zureardo.
6 Ande sako prazniko la Patradeako, o Pilat delas lengă drom po khă phandado, kai mangănas les on.
7 Ando beči sas atučeara iekh kai bušolas Baraba, phandado andekhthan pehkă manušença, anda e doši khă mudardimasti, kai kărdinesas les ande khă răskoala.
8 O norodo ankăsto, thai lea te mangăl katoa Pilato so sas les o năravo te dele orkana.
9 O Pilato dea le anglal: „Kamen te dau tumengă drom le Thagares le Jidaiengo?”
10 Kă ateardeasas kă le raša le mai bară andai xolli dinesas Les ande lehkă vast.
11 Ta le raša le mai bară vazdine o norodo te mangăn kata o Pilato te den lengă drom mai mišto le Barabas.
12 O Pilato lea pale o divano, thai phendea lengă: „Ta so kamen te kărau Kukolesa kai phenen Lehkă o Thagar le Jidaiengo?”
13 On çîpisarde pale: „Karfosar Les po trušul!”
14 „Ta so nasul kărdea?” phendea lengă o Pilato. Ta on line pale te çîpin i mai zurales: „Karfosar Les po trušul!”
15 O Pilato kamblea te kărăl po čeilimos le norodohko, thai dea drom le Barabas; ta le Isusos, pala so thodea te marăl Les ŕaiança, dea Les te avel karfome po trušul.
16 Le kătane nigărdine le Isusos ande bar, oče ando palato, thai tidine sai čeata le kătanendi.
17 Xureade Les ande khă raxami lolli, akhuvde khă kununa anda le kanŕă, thai thode Lehkă la po šero.
18 Pala kodea line te phenen Lehkă: „Mekasametele, Thagar le Iudeiengo!”
19 Thai malavenas Les ando šero kha trăstiasa, čiungardenas Les, denasčeanga thai rudinas pe Lehkă.
20 Pala so asaine pehkă kadea Lestar, nandearde Les la raxameatar la lolleatar, thai xureadeles Lehkă çoalença, thai nigărde Les te marăn Les po trušul.
O mardimos po trušul.
21 Thodine la zorasa te nigrăl o trušul le Isusohko khă manušes kai nakhălas po drom, kai bušolas Simon andai Čirena, o dadd le Alexandroko thai le Rufohko.
22 Thai andine le Isusos koa than kai bušolas Golgota, kai, amboldino sî phendino „O than le šerăhko.”
23 Dine Les te pel moll xamime smirnasa, ta o či lea la.
24 Pala so karfosarde Les po trušul, xulade Lehkă çoale maškar lende, çîrdindoi kai bax, kaste jeanen so te lel orsao.
25 Kana karfosarde Les po trušul, sas o čeaso kal trin.
26 Opral pa Leste sas ramome Lesti doši: „O Thagar le Iudeieniengo.”
27 Andekhthan Lesa mai sas mardine po trušul dui mudarditorea, iekh ande čeči thai o kolaver ande bičeči Lesti.
28 Kadea pherdilo o LillleDevlehko, kai phenel: „Sas thodino ando dindimos kolengo bikrisako.”
Le prasaimata kolengo poa drom.
29 Kola kai nakhănas poa drom asanas pehkă Lestar, denas andoa šero, thai phenenas: „Uă, Tu, kai rimos o Templo, thai vazdes les pale ande trin des,
30 skăpisar Tu Tut akana, thai uli poa trušul!”
31 Sa kadea i le raša le mai bară, andekhthan le zakonarença prasanas Les maškar lende, thai phenenas: „Avrăn skăpisardea le, thai orta Pes nasštil te skăpil Pe!
32 O Kristoso, o Thagar le Israelohko, te ulel akana poa trušul, kaste dikhas thai te pateas!” Kola le mardine po trušul andekhthan Lesa, sa kadea asanas pehkă Lestar.
O mullimos le Isusohko.
33 Koa čeaso le šovengo kărdi'lo tuneriko pa soa čem, ji koa čeaso le îniango.
34 Thai ando čeaso le îniango, o Isus çîpisardea muiesa zuralesa: „Eloi, Eloi, lama sabactani” kai, paruglino, sî: „O Dell Muŕo, o Dell Muŕo, sostar meklean Ma?”
35 Iekh anda kukola kai bešenas oče, kana ašunde Les, phenenas: „Dikta, akharăl le Ilias!”
36 Thai iekh anda lende prastaiata boldea khă burteto ando šut, pusadea les ande khă papura, thai dea Lehkă les te pel, phendindoi: „Mekăn te dikhas te avela o Ilia te ulearăl Les poa trušul!”
37 Ta o Isus ankaladea khă çîimos baro, thai dea Pehko duxo.
38 O pohtan andral o Templo šindilo ande donde dă opral ji tele.
39 O sutašo, kai bešelas angloa Isus, kana dikhlea kă dea Pehko duxo kadea, phendeas: „Le čeačimasa, o manuši kadoa sas o Šeau le Devllehko!”
40 Oče sas i varesar juwlea, kai dikănas dă dural. Maškar lende sas i e Maria Magdalina, e Maria, e dei le Iakovosti o mai çîkno thai le Iosesti, thai e Salome,
41 kai, ta kana sas O ande Galilea, jeanas pala Leste thai kandenas Les: thai but aver juwlea, kai avilesas andekhthan Lesa ando Ierusalimo.
O prahomos le Isusohko.
42 Kana muklea pe e reat – anda kă sas o des le Lašardimahko, sar, o des angloa Savato,
43 avilo o Iosif andai Arimatea, khă krisînitorii pativasa ando rašaimos, kai i o ajukărălas o Thagarimos le Devllehko. O zuralimasa gălo koa Pilato te mangăl o stato le Isusohko.
44 O Pilat mirisai'lo kă mullosas kadea iekhatar; akhardea le sutašes thai pušlea les kana mullo dămult.
45 Pala so phendea lehkă o sutašo kă mullo, dea le Iosifos o stato.
46 Thai o Iosif tindea khă poxtan inohko sano, dea tele le Isusos poa trušul, pateardea Les ando poxtan le inohko, thai thodea Les ande khă mormînto xunado ando kotor le baŕăbarăhko. Pala kodea spidea khă baŕ baro koa udar le mormîntohko.
47 E Maria Magdalina thai e Maria, e dei le Iosesti, dikhănas kai thon Les.
Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:1-2, Mt. 11-14Lc. 23:1-5Ioan 18:28-38)1 Imediat ce s-a făcut dimineață, conducătorii preoților s-au întrunit cu bătrânii, cărturarii și întreg Sinedriul ca să se sfătuiască. Apoi, după ce L-au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat.
2 Pilat L-a întrebat:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus , răspunzându-i, a zis:
‒ Tu o spui!
3 Conducătorii preoților Îl acuzau de multe lucruri.
4 Pilat L-a întrebat din nou:
‒ Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te acuză ei!
5 Dar Isus n-a mai răspuns nimic, astfel că Pilat era uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mt. 27:15-26Lc. 23:13-25Ioan 18:39–19:16)6 Pilat le elibera la fiecare sărbătoare un deținut pe care-l cereau ei. 7 Era unul numit Barabba, închis împreună cu răsculații care comiseseră o crimă în timpul răscoalei. 8 Mulțimea a venit și a început să-i ceară lui Pilat să facă așa cum făcea de obicei.
9 Pilat le-a răspuns, zicând:
‒ Vreți să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?
10 Căci știa că din invidie Îl dăduseră conducătorii preoților pe mâna lui.
11 Însă conducătorii preoților au incitat mulțimea să ceară să le elibereze mai bine pe Barabba.
12 Pilat, răspunzând iarăși, le-a zis:
‒ Și atunci ce doriți să fac cu Cel pe Care-L numiți Împăratul iudeilor?
13 Ei au strigat din nou:
‒ Răstignește-L!
14 Pilat i-a întrebat:
‒ Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
‒ Răstignește-L!
15 Și, astfel, Pilat, dorind să facă pe placul mulțimii, le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mt. 27:27-31Ioan 19:2-3)16 Soldații L-au dus în palat, adică în pretoriu, și au chemat toată cohorta. 17 L-au îmbrăcat cu o mantie vișinie, au împletit o coroană de spini și I-au așezat-o pe cap. 18 Și au început să-L salute, zicând : „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. 19 Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau și se puneau în genunchi, închinându-I-se. 20 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantia vișinie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus afară să-L răstignească.
Răstignirea
(Mt. 27:32-44Lc. 23:26-43Ioan 19:16-27)21 Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, și anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus . 22 L-au adus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă „Locul Craniului“. 23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. 24 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să știe ce să ia fiecare.
25 Era ceasul al treilea când L-au răstignit. 26 Deasupra Lui era o inscripție pe care era scrisă acuzația:
„Împăratul iudeilor“.27 Au răstignit împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui. 28 Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiți“. 29 Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap și ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, 30 salvează-Te pe Tine Însuți și dă-Te jos de pe cruce!“.
31 Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii, Îl batjocoreau între ei, zicând: „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! 32 «Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!“. Cei care erau răstigniți împreună cu El Îl insultau și ei.
Moartea lui Isus
(Mt. 27:45-56Lc. 23:44-49Ioan 19:28-30)33 Când a venit ceasul al șaselea, s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 34 La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lema sabactani?“, care tradus înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“.
35 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Iată că-l strigă pe Ilie!“.
36 Cineva a alergat și a umplut un burete cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă vine Ilie să-L dea jos!“.
37 Dar Isus, strigând cu glas tare, Și-a dat suflarea.
38 Atunci draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos. 39 Când centurionul care stătea în fața lui Isus a văzut că Și-a dat suflarea astfel, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“.
40 Acolo erau și niște femei care priveau de departe. Printre ele erau și Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel tânăr și a lui Iose, și Salome, 41 care Îl urmaseră pe Isus și-I slujiseră atunci când Se afla în Galileea. Și mai erau încă multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.
Înmormântarea lui Isus
(Mt. 27:57-61Lc. 23:50-56Ioan 19:38-42)42 Când s-a făcut deja seară, pentru că era Ziua Pregătirii, adică ziua de dinaintea Sabatului, 43 Iosif din Arimateea, un sfetnic distins din Sinedriu, care și el aștepta Împărăția lui Dumnezeu, a îndrăznit să se ducă la Pilat și să-i ceară trupul lui Isus. 44 Pilat a rămas uimit că murise deja și l-a chemat pe centurion ca să-l întrebe dacă murise de mult timp. 45 Aflând aceasta de la centurion, i-a dăruit lui Iosif trupul. 46 După ce a cumpărat o pânză de in, Iosif a dat jos trupul , L-a înfășurat în pânza de in, L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă și a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47 Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, se uitau unde era pus.