O Isus ando Nazareto. O bipateaimos le Bešlitorengo.
1 O Isus teleardea oçal, thai gălotar ande Pehko čem. Le jene Lehkă găle pala Leste.
2 Kana avilo o des le Savatohko, lea te sîkavel le norodos ande khăngări. But, kana ašunenas Les, mirinas pe thai phenenas: „Katar sî Les kada butea? Savestar xaraimos sî kadoa, kai dea Les dino? Thai sar kărdeon kadala minuni tala Lehko vast?
3 Nai kadoa o kaštari, o šeau la Mariako, o phral le Iakovohko, le Iosehko, le Iudahko thai le Simionohko? Nai Lehkă pheia koče maškar amende?” Thai arakhănas khă doši ambladimasti ande Leste.
4 Ta o Isus phendea lengă: „Khă prooroko nai atearimahko numai ande Lehko čem, maškar Lehkă neamuri thai ande Lehko khăr.”
5 Našti kărdea či khă minunea oče, ta numai thodea Pehkă vast pa varesar nasfale thai sasteardea le.
6 Thai mirilas pe anda lengo bipateaimos.
O tradimos kolengo le dešudongo.
O Isus phirălas le gava anda sal riga thai sîkavelas le norodos.
7 Atunči akhardea Peste le kukolen dešudon, thai lea te tradele dui po dui, dindoi le zor pal duxurea le jungale.
8 Mothodea lengă te na len khanči pesa po dron numai khă rowli; te na avele či manŕo, či straiça, či love xarkumakă po brečinari;
9 te podin pe sandalença, thai te na xureavenpe duie raxameança.
10 Pala kodea phendea lengă: „Ande sako khăr kai šona tume, te ašen oče ji kana telearăna andoa khăr kodoa.
11 Thai, kana ande vokh than či primina tume, thai či ašunena tume, te jeantar oçal, thai te činon andakhdata e poši tala tumară pînŕă, sar phendimos anda lende. Čeačes phenau tumengăkă, ando des la krisako, avela mai lesne anda e phuw la Sadomati thai la Gomorati dă sar andai četatea kodea.”
12 Le jene gălinetar, thai dineduma o kăimos.
13 Ankalavenas but beng, thai makhănas zetinosa bute nasfalen, thai sastearănas le.
O mullimos le Ioanohko le Bolditorehko.
14 O Thagar o Irod, ašundea dindoi pe duma poa Isus, savehko Anau arăslosas but ašundo; thai phendea: „O Ioan Bolditorii uštilo andal mulle, thai anda kodea kărăn buti kadala zora anda leste.”
15 Aver phenenas: „Sî o Ilia.” Ta aver phenenas: „Sî khă prooroko sar iekh andal proorokuri.”
16 Ta o Irod, kana ašundea e buti, phendea: „O Ioano kodoa, savehko šindem lehko šero, ušti'lo andal mulle.”
17 Kă orta o Irodo tradeasas te astarăn le Ioanos, thai phangleasas les ando beci, andai kîrkota la Irodiadiati Kă e romni lehkă phralesti le Filiposti, anda kă lesasla o dă romni.
18 Thai o Ioan phenelas le Irodohkă: „Nai tukă meklino te nikrăs la romnea te phraleskărea!”
19 E Irodiada sas la xoli po Ioan, thai kamelas te mudarăles. Ta našti las,
20 kă o Irodo daralas le Ioanostar, anda kă jeanelas les khă manuši bibezexalo thai sfînto; dabadikhălas les, thai, kana ašunelas les, butivar ašelas ande toll, bijeanglindoi so te kărăl; thai ašunelas les bară dragosa.
21 Sakadea avilo khă des, laše meklimasa, kana o Irodo kărălas o prazniko pehkă desăhko le kărdimahko, thai dea khă bari govia le barăraiengă pehkă, le mai bară kătănengă thai le bravalengă la Galeliakă.
22 E šei la Irodiadati avili i oi kai govia, khăldea, thai čeilea le Irodos thai lehkă gosten. O thagar phendea la šeiakă: „Mang mangă or so kamesa, thai daua tu.”
23 Pala kodea phendea solaxaimasa: „Or so mangăsa mangă, daua tu, avela i dopaši anda o thagarimos muŕo.”
24 E šei ankăsti avri, thai phendea pehka dakă: „So te mangau? Thai lati dei dea la anglal: „O šero le Ioan Bolditorehko.”
25 Oi avili iekhatar koa Thagar, thai kărdea lehkă kadoa phendimos: „Kamau te des ma iekhatar, pe khă teiari, o šero le Ioan Bolditorehko.”
26 O Thagar tristosai'lo but zurales; ta, anda e doši le solaxaimatăngă pehkă thai anda e doši le gostendi, či kamblea te phenel či.
27 Tradea andakhdata khă kătana kai arakhălas les, le mothodimasa te anel o šero le Ioanohko le Bolditorehko. E kătana le arakhlimasti găli thai šindea o šero le Ioanohko ando beči,
28 andea les pe khă teiari, thai dea les la šeiakă, thai e šei dea les pehka dakă.
29 Le jene le Ioanohkă, kana ašundine kadea buti, avile ta vazdine lehko stato, thai thodine les ande khă mormînto.
O butimos le manŕăngo.
30 Le apostolea tidepe koa Isus thai phendine Lehkă sa so kărdinesas thai sa so sîkadesas le manušen.
31 O Isus phendea lengă: „Aven korkoŕo ande khă rig, andekh than pusto, thai čiion tumengă xançî.” Kă sas but kukola kai avenas thai kai jeanastar, thai on nas le čiro či te xan.
32 Telearde le berosa, kaste jean ande khă than pusto, mai rigate.
33 Le manuši dikhlinele telearindoi, thai prinjeandele; prastaine telal anda sal riga, thai avile angla lende ando than kai jeanas on.
34 Kana ankăste andoa bero, o Isus dikhlea but norodo; thai falea Les nasul anda lende, anda kă sas sar varesar bakrea kai nai le bakreari; thai lea te sîkavele but butea.
35 Anda kă o des sas te jealtar, le jene pašile Lestar, thai phendine Lehkă: „O than kadoa sî pusto thai o des sî te jealtar.
36 Dele drom te jeantar ande le kătune thai ande le gava dă rigatar, kaste tinen pehkă manŕo, anda kă nai le so te xan.”
37 „Den le tume te xan”, dea le anglal o Isus. Ta on phendine Lehkă: „Ta te jeas te tinas manŕo duie šelle frančengo, thai te das le te xan?”
38 Thai O pušlea le: „Sode manŕă sî tume? Jean ta dikhăn.” Găline thai dikhline sode manŕă sas le, thai dine anglal: „Panji, thai dui mašoŕă.”
39 Atunčeara mothodea lengă te lašarăn le saorăn, kîrduri-kîrduri, pe čear e zăleno.
40 Thai bešline tele andel kîrduri, po khă šell thai po panvardeši.
41 O lea kukola panji manŕă thai dui mašoŕă. Vazdea Pehkă iakha karing o čeri thai phendea o dinodumadămišto. Pala kodea phaglea le manŕă thai dea le kal jene, ta on te xulaven le koa norodo. Sa kadea i kukola dui mašoŕă, xuladea le ka saoŕă.
42 Xaline saoŕă thai saoŕă čeailile:
43 thai vazdine dešudui košuri pherde prušuka manŕăhkă thai so mai ašileasa andal maše.
44 Kola kai xaline le manŕă, sas panji mii murši.
O Isus phirăl pe marea.
45 Iekhatar, o Isus zorisardea le jenen te anklen ando bero, thai te nakhăn angla Leste la kolavreatar rig, karing e Betsaida. Ando čiro kadoa, O sas te del drom le norodos.
46 Pala so lea Pehkă lašimos kata o norodo, gălo ando baŕobaro, kaste rudil Pe.
47 Kana peli e reat, o bero sas ando maškar la mareako, ta o Isus sas korkoŕo po mallo.
48 Dikhlea le jenen kă kăzninpe te vîslin, kă e bravall nas lengă laši. Thai ando štarto straja andai reat, gălo lende, phirindoi pe marea.
49 Kana dikhline Les on phirindoi pe marea, falea lengă kă sî khă averbuti, thai çîpisarde;
50 anda kă saoŕă dikhle Les, thai daraile.O Isus dea duma iekhatar lença, thai phendea lengă: „Zureon, Me sîm, na daran!”
51 Pala kodea ankăsto ando bero, thai e bravall atărdili. On ašile mirime thai baŕurunimene,
52 kă či ateardesas e minunea le manŕăsa, anda kă lengo illo sas baŕuno.
Sastimata ando Ghenezareto.
53 Pala so nakhle e marea, avile pe phuw le Ghenezaretosti, thai çîrdine koa mallo.
54 Kana ankăste andoa bero, le manuši kodola prinjeandine iekhatar le Isusos,
55 prastaine anda seal riga, thai line te anen le nasfalen andel paturi, orkatar ašundeolaspe kă sas O.
56 Orkatar šolaspe O, andel gava, andel četăçi or andel kătune, thonas le nasfalen andel piaçuri, thai rudinas Les te mekăl le numai te azbaven la podeatar Lehka raxameatar. Thai saoŕă kai azbadeonas Lestar sas sastearde.
Necredința celor din Nazaret
(Mt. 13:54-58Lc. 4:16-30)
1 Isus a ieșit de acolo și a venit în patria Lui. Ucenicii Lui L-au urmat. 2 Când a venit ziua Sabatului, a început să-i învețe pe oameni în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, erau uimiți și ziceau:
„De unde Îi vin Acestuia aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta care I-a fost dată și cum de se fac astfel de minuni prin mâinile Lui? 3 Oare nu este Acesta tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și surorile Lui nu sunt oare aici, printre noi?“. Și, astfel , ei se îndoiau de El.
4 Isus însă le-a zis: „Un profet nu este lipsit de onoare decât în patria lui, între rudele lui și în casa lui“. 5 Și n-a putut să facă acolo nicio minune, în afară de faptul că Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat. 6 Și era uimit de necredința lor.
Trimiterea celor doisprezece
(Mt. 10:1, Mt. 9-14Lc. 9:1-6)
Isus străbătea satele de jur-împrejur, învățându-i pe oameni. 7 El i-a chemat pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le autoritate asupra duhurilor necurate.
8 Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag; să nu ia nici pâine, nici traistă, nici monede de bronz la brâu, 9 ci să se încalțe cu sandale, dar să nu-și ia două cămăși. 10 El le-a mai zis: „În orice casă intrați, rămâneți acolo până când veți pleca din locul acela. 11 Iar dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, scuturați-vă praful de pe picioare când ieșiți de acolo, ca mărturie împotriva lor“.
12 Ei au plecat și au predicat că toți trebuie să se pocăiască. 13 Alungau mulți demoni și pe mulți bolnavi îi ungeau cu ulei și îi vindecau.
Ioan Botezătorul este decapitat
(Mt. 14:1-12Lc. 9:7-9)
14 Regele Irod a auzit despre Isus , căci numele Lui ajunsese vestit. Unii ziceau: „Ioan Botezătorul a fost înviat dintre cei morți și de aceea lucrează aceste puteri prin El!“. 15 Alții ziceau: „Este Ilie!“, iar alții ziceau: „Este un profet, ca unul dintre profeți!“.
16 Dar Irod, când a auzit, a zis: „Ioan acela, pe care l-am decapitat, a înviat!“. 17 Căci Irod însuși, după ce a trimis să pună mâna pe Ioan, l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția lui Filip, fratele său, deoarece Irod se căsătorise cu ea, 18 iar Ioan îi zicea lui Irod: „Nu-ți este permis s-o ai pe soția fratelui tău!“. 19 Irodiada îl dușmănea pe Ioan și voia să-l omoare, dar nu putea, 20 pentru că Irod se temea de Ioan, știindu-l un bărbat drept și sfânt, și îl proteja. Când îl asculta, stătea mult pe gânduri; totuși, îl asculta cu plăcere.
21 A venit însă o zi potrivită, când Irod, la sărbătorirea zilei sale de naștere, a dat un ospăț nobililor săi, ofițerilor și conducătorilor Galileei. 22 Când fata Irodiadei a intrat și a dansat, lui Irod și celor ce ședeau la masă le-a plăcut.
Regele i-a zis atunci fetei:
‒ Cere-mi orice dorești și-ți voi da!
23 Apoi i-a jurat:
‒ Orice-mi vei cere, îți voi da, până la o jumătate din regatul meu!
24 Ea a ieșit și a întrebat-o pe mama ei:
‒ Ce să cer?
Aceasta i-a răspuns:
‒ Capul lui Ioan Botezătorul!
25 Atunci ea a intrat în grabă la rege, adresându-i următoarea cerere:
‒ Doresc să-mi dai chiar acum, pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul!
26 Regele s-a întristat foarte tare, dar, din cauza jurămintelor și a celor ce ședeau la masă, n-a vrut s-o refuze. 27 Și regele a trimis imediat un călău, poruncindu-i să-i aducă pe o tavă capul lui Ioan. Acesta s-a dus, l-a decapitat pe Ioan în închisoare, 28 i-a adus capul pe o tavă și i l-a dat fetei, iar fata i l-a dat mamei sale. 29 Când ucenicii lui Ioan au auzit despre aceasta, au venit, i-au luat trupul și l-au pus într-un mormânt.
Isus hrănește peste cinci mii de oameni
(Mt. 14:13-21Lc. 9:10-17Ioan 6:1-13)
30 Apostolii s-au adunat la Isus și I-au istorisit tot ce făcuseră și tot ce-i învățaseră pe oameni . 31 Isus le-a zis: „Veniți cu Mine într-un loc pustiu, doar voi singuri, și odihniți-vă puțin!“. Căci erau mulți care veneau și plecau, iar ei n-aveau timp nici măcar să mănânce.
32 Au plecat deci cu barca, doar ei singuri, spre un loc pustiu. 33 Dar mulți i-au văzut plecând și i-au recunoscut, așa că oameni din toate cetățile au alergat pe jos până acolo și au sosit înaintea lor. 34 Când a coborât din barcă , Isus a văzut o mare mulțime de oameni și I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi care n-au păstor. Și a început să-i învețe multe lucruri.
35 Când ora era deja târzie, ucenicii Lui s-au apropiat de El și I-au zis:
‒ Locul acesta este pustiu și ora este deja târzie. 36 Lasă mulțimile să se ducă prin cătunele și satele dimprejur, ca să-și cumpere ceva de mâncare.
37 Însă Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Dați-le voi să mănânce!
Ei L-au întrebat:
‒ Să ne ducem să cumpărăm pâine de două sute de denari și să le dăm să mănânce?
38 Isus i-a întrebat:
‒ Câte pâini aveți? Duceți-vă și vedeți!
După ce au aflat, I-au răspuns:
‒ Cinci pâini și doi pești.
39 Atunci le-a poruncit să-i așeze pe toți pe iarba verde, în grupuri. 40 Și ei s-au așezat în grupuri de câte o sută și de câte cincizeci. 41 El a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile. Apoi le-a dat ucenicilor, ca să le așeze înaintea lor. De asemenea, a împărțit tuturor și cei doi pești. 42 Ei au mâncat cu toții și s-au săturat. 43 Și au ridicat douăsprezece coșnițe pline cu firimituri și cu resturile de la pești. 44 Cei ce mâncaseră pâinile erau cinci mii de bărbați.
Isus umblă pe mare
(Mt. 14:22-33Ioan 6:16-21)
45 Imediat după aceea, Isus i-a grăbit pe ucenicii Lui să se urce în barcă și să traverseze marea înaintea Lui spre Betsaida, în timp ce El va trimite mulțimea acasă. 46 După ce Și-a luat rămas bun de la ei, S-a dus pe munte să Se roage.
47 Când s-a lăsat seara, barca era în mijlocul mării, iar El Se afla singur pe țărm. 48 A văzut că ucenicii se chinuiau cu vâslitul, pentru că vântul le era împotrivă și, cam în a patra strajă a nopții, Isus a venit spre ei, umblând pe mare. Voia să ajungă alături de ei. 49 Când L-au văzut umblând pe mare, au crezut că este o stafie și au țipat, 50 pentru că toți s-au speriat când L-au văzut.
Dar Isus le-a vorbit imediat și le-a zis: „Îndrăzniți! Eu sunt! Nu vă temeți!“. 51 După ce S-a urcat la ei în barcă, vântul a încetat. Și tare se mai minunau în ei înșiși, 52 căci nu înțeleseseră ce s-a întâmplat cu pâinile, fiindcă le era inima împietrită.
Isus vindecă bolnavii în Ghenezaret
(Mt. 14:34-36)
53 După ce au trecut marea , au ajuns la țărm, în Ghenezaret, și au ancorat acolo . 54 Imediat ce a coborât din barcă, oamenii L-au recunoscut. 55 Ei au alergat prin toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe paturi, pe cei bolnavi, acolo unde auzeau că Se află Isus . 56 Și oriunde mergea El, în sate, în cetăți sau în cătune, îi așezau pe cei bolnavi în piețe și-L rugau să-i lase doar să se atingă de marginea hainei Lui. Și toți cei care se atingeau de El erau vindecați.