O duito butimos le manŕăngo.
1 Ande le des kodola, anda kă tideasaspe pale but norodo, thai nas so xan, o Isus akhardea Pehkă jenen, thai phendea lengă:
2 „Fal Ma nasul andoa norodo kadoa; kă dikta dă trin des bešen paša Mande, thai nai le so te xan.
3 Kana daua le drom khără bokhale, sî te zalin bokhatar po drom, anda kă iekh anda lende avile dă dural.”
4 Le jene dine Les anglal: „Sar daštila varekon te čeailearăl manŕăsa le manušen kadalen, koče ande pustia?
5 „Sode manŕă sî tume?” pušlea le o Isus. „Efta”, dine les anglal on.
6 Atunčeara mothodea le norodohkă te bešel pe phuw, lea kola le efta manŕă; thai, pala so naisardea le Devllehkă, phaglea le thai dea le ăl jenengă te xulaven le; thai on xuladele koa norodo.
7 Mai sas le i varesar mašoŕă: thai o Isus, pala so deadumadămišto, mothodea te xulavenle i kodolen.
8 Xaline thai čeailile; thai vazdine efta košuri, pherde le ašlimatănça katal prušuka.
9 Sas paše štar mii jene. Pala kodea o Isus deale drom.
O xumer le Fariseiengo.
10 O Isus šutea pe iekhatar ando bero Pehkă jenença, thai avilo ande le riga la Dalmanuteiakă.
11 Le Fariseia avile andakhdata, thai line te aven le khă xoli orbendi le Isusosa; thai, kaste thon Les koa zumaimos, mangline Lehkă khă sămno andoa čeri.
12 O Isus çîrdea ande pehko diiandră ande Pehko duxo, thai phendea: „Anda soste mangăl o neamo kadoa khă sămno? Čeačes phenau tumengă kă kadalehkă neamohkă či delalespe či khă sămno.”
13 Pala kodea muklea le, thai ankăsto pale ando bero, kaste nakhăl ande kolaver rig.
14 Le jene bîstărdesas te len manŕo.
15 O Isus delas le ande grija, thai phenelas lengă: „Len sama, te arakhăn tume mišto le xumerăstar le Fariseiengothai le xumerăstar le Irodoskărăstar!”
16 Le jene denas pe godi thai phenenas maškar lende: „Anda kă nai ame manŕo.”
17 O Isus ateardea e buti kadea, thai phendea lengă: „Anda soste den tume godi kă nai tume manŕo? Sa či prinjeanen thai sa či atearăn? Sî tume o ill baŕuno?
18 Sî tume iakha, thai či dikhăn? Sî tume kan, thai či ašunen? Thai či anen tumegă godi khančestar?
19 Kana phaglem kola panji manŕă ka kukola panji mii murši, sode košuri pherde prušuka vazdean?” „Dešudui”, dine Les anglal on.
20 „Thai kana phaglem kola efta manŕă ka le štar mii murši, sode paporniç pherde prušukănça vazdean?” „Efta”, dine Les anglal on.
21 Thai O phendea lengă: Sa či atearăn?”
O sasterimos khă koŕăhko ande Betsaida.
22 Avile ande Betsaida; andine koa Isus khă koŕăs, thai rudisarde Les te azbadeol lestar.
23 O Isus lea le koŕăs vastestar, thai ankaldea les avri andoa gau; pala kodea thodea lehkă čiungar pel iakha, thai thodea Pehkă vast pa leste, thai pušlea les: „Dikhăs vareso?”
24 O dikhlea, thai phendea: „Dikhau varesar manuši kai phirăn, ta fal pe mangă sar varesar kašt.”
25 O Isus thodea lehkă pale le vast pel iakha; phendea lehkă te dikhăl orta; thai kana dikhlea, sas sasteardo, thai dikhlea sa le butea mišto.
26 Atunči o Isus tradea les khără, thai phendea lehkă: „Te na šos tu ando gau, thai či te na phenes varekahkă vareso ando gau.”
O Phendimos le Petrohko.
27 O Isus teleardea Pehkă jenença ande le gava la Čezareiakă le Filiposti. Po drom thodea lengă kakoa pušlimos: „Kon phenen le manuši kă sîm Me?”
28 On dine Les anglal: „O Ioan o Bolditorii; aver: o Ilia; aver: Iekh andal prooročea.”
29 „Ta tume”, pušlea le O, „kon phenen kă sîm Me?” „Tu san o Kristoso!”, dea les anglal o Petro.
30 O Isus mothodea lengă zuralimasa te na phenen khanikahkă e buti kadea pa Leste.
O Isus vestil le kazne thai o mullimos Pehko.
31 Atunčeara lea te sîkavele kă o Šeau le manušehko trăbul te kăznil but, te avel nelinosamatar le phurăndar, le rašandar le mai barăndar thai le zakonarendar, te avel mudardo, thai pala trin des te juvindil.
32 Phenelas lengă le butea kadala angla lende. O Petro lea Les rigate thai lea te xalpe Lesa.
33 Ta o Isus amboldi'lo thai dikhlea pe Pehkă jene, xaleape le Petrosa, thai phendea lehkă: „Pala Mande, Bengîna! Anda kă tu či des tu godi kal butea le Devllehkă, ta kal butea le manušengă.”
34 Pala kodea akhardea Peste le norodos andekhthan Pehkă jenença, thai phendea lengă: „Kana kamel varekon te avel pala Mande, te šudelpe orta pestar, te lel pehko trušul, thai te avel pala Mande.
35 Kă orkon kamela te skăpil pesti čivava, xasarălala; ta orkon xasarăla pesti čivava anda Mîŕî doši thai anda e LašiVestea, skăpilala.
36 Thai so valoso sî khă manušes te avel lesti sai lumea, kana xasarăl pehko duxo?
37 Or so dela khă manuši ando paruglimos pehkă duxohko?
38 Anda kă orkon lajaola Mandar thai Mîŕă divanurendar, ande kadoa neamo preakurvari thai bezexalo, lajeala i o Šeau le manušehko, kana avela ande slava Pehkă Daddesti andekhthan le sfîntone înjerença.”
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mt. 15:32-39)1 În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulțime de oameni și nu aveau ce să mănânce.
Isus i-a chemat pe ucenici și le-a zis:
2 ‒ Mi-e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n-au ce să mănânce, 3 iar dacă îi las să plece acasă flămânzi, vor leșina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.
4 Ucenicii Lui I-au răspuns:
‒ De unde ar putea lua cineva pâini aici, în deșert, ca să-i sature pe acești oameni ?
5 Isus i-a întrebat:
‒ Câte pâini aveți?
Ei au zis:
‒ Șapte.
6 Isus a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. Și după ce a luat cele șapte pâini și a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le-au împărțit mulțimii. 7 Mai aveau și câțiva peștișori. El i-a binecuvântat și a zis să fie împărțiți și aceștia. 8 Au mâncat toți și s-au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 9 Erau în jur de patru mii de bărbați . După ce i-a lăsat să plece, 10 Isus S-a urcat imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui și S-a dus în părțile Dalmanutei.
Fariseii cer un semn
(Mt. 16:1-4)11 Fariseii au venit și au început să discute aprins cu Isus , căutând de la El un semn din cer, ca să-L pună la încercare. 12 Însă Isus , oftând adânc în duhul Său, a zis: „De ce caută această generație un semn? Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da niciun semn“. 13 Apoi i-a lăsat, S-a urcat iarăși în barcă și S-a dus de cealaltă parte a mării .
Drojdia fariseilor și a lui Irod
(Mt. 16:5-12)14 Ucenicii uitaseră să ia pâini și nu aveau cu ei în barcă decât o pâine.
15 Isus le-a poruncit, zicând:
‒ Aveți grijă, feriți-vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod!
16 Ei vorbeau unii cu alții despre faptul că nu aveau pâini.
17 Cunoscând aceasta, Isus le-a zis:
‒ De ce vorbiți între voi că n-aveți pâini? Tot nu înțelegeți, nici nu pricepeți? Aveți inima împietrită? 18 Aveți ochi, dar nu vedeți și aveți urechi, dar nu auziți? Nu vă mai aduceți aminte, 19 atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni , câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat?
Ei I-au zis:
‒ Douăsprezece.
20 ‒ Iar când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați , câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat?
Ei I-au zis:
‒ Șapte.
21 Atunci El le-a zis:
‒ Tot nu înțelegeți?
Isus vindecă un orb la Betsaida
22 Când au ajuns în Betsaida, I-au adus un orb și L-au rugat să Se atingă de el. 23 Isus l-a luat pe orb de mână și l-a dus afară din sat.
A pus scuipat pe ochii acestuia, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat:
‒ Vezi ceva?
24 Omul s-a uitat și a zis:
‒ Văd niște oameni, dar mi se par ca niște pomi care umblă.
25 Atunci Isus Și-a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar el a privit țintă și i-a revenit vederea. Acum el vedea toate lucrurile clar.
26 Isus l-a trimis acasă, zicând:
‒ Să nu intri în sat și nici să nu spui cuiva în sat!
Mărturisirea de credință a lui Petru
(Mt. 16:13-16, Mt. 20Lc. 9:18-21)27 Isus S-a dus împreună cu ucenicii Lui în satele Cezareei lui Filip.
Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicându-le:
‒ Cine zic oamenii că sunt Eu?
28 Ei I-au răspuns, zicând:
‒ Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții spun despre Tine că ești unul dintre profeți.
29 El i-a întrebat:
‒ Dar voi, cine ziceți că sunt Eu?
Petru, răspunzând, I-a zis:
‒ Tu ești Cristosul!
30 Atunci Isus le-a atras atenția să nu spună nimănui despre El.
Isus își prevestește moartea și învierea
(Mt. 16:21-23Lc. 9:22)31 Apoi a început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe și să fie respins de bătrâni, de conducătorii preoților și de cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie. 32 Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L-a luat deoparte și a început să-L mustre.
33 Dar Isus S-a întors, S-a uitat la ucenicii Săi și l-a mustrat pe Petru, zicând:
‒ Pleacă! Înapoia Mea, Satan, căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.
Prețul uceniciei
(Mt. 16:24-28Lc. 9:23-27)34 Apoi i-a chemat pe cei din mulțime alături de ucenicii Săi și le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. 35 Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, dar cel ce-și pierde viața, de dragul Meu și de dragul Evangheliei, o va salva. 36 Într-adevăr, la ce i-ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și-ar pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? 38 Căci, de cel ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră și păcătoasă, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în gloria Tatălui Său, cu sfinții îngeri“.