O ušteaimos la Krisako le Eliašibostar.
1 Ando čiro kodoa, drabardea pe angla soa poporo andoa lill le Moisahko, thai arakhlea pe ramome kă o Amonito thai o Moabito či trăbun te šon pe čiăkhdata ando tidimos le Devllehko,
2 anda kă či avilesas anglal šeave le Israelohkă manŕăsa thai paiesa, anda kă tomnisardesas pa lende potindindoi rupesa le Balaamos kaste dele armaia. Ta o Dell amaro paruglea e arman ando dimosdumadămišto.
3 Kana ašundine e Kris, dinerigate andoa Israelo sa le străinen.
4 Anglal dă kadea, o rašai o Eliašib, kai sas thodino pal kămării le Khărăhkă le Devllehkă amarăhkă, thai neamo le Tobiasa,
5 lašardeasas anda leste khă kămara bari, kai thonas mai anglal le pativa le xabenehkă, e tămîia, le butea, o dešimosandoa div, andoa musto, thai andoa zetino, le riga šinade andal Leviçea, le dilabaitorea thai le udaitorea, thai le pativa le vazdimahkă andal raša.
6 Me či sîmas ando Ierusalimo kana kărdi'le sa kadala, kă amboldinisailemas koa thagar ando treanda thai duito bărši loe Artasersehko, o thagar le Babilonohko. Koa gor le băršehko lem pale avimos kata o thagar
7 te amboldau ma ando Ierusalimo, thai dikhlem o nasul kai kărdeasas les o Eliašib, lašardindoi khă kămara anda o Tobia, andel barea le Khărăhkă le Devllehkă.
8 Falea ma but nasul thai šudem andai kămara sal butea le Tobiahkă.
9 Mothodem te ujarăn pe le odăi, thai thodem pale ande lende le butea le Khărăhkă le Devllehkă, le pativa le xabenehkă thai e tămîia.
Le dešimata andine pale.
10 Ašundem sakadea kă le riga le Leviçăngă či mai dinesas pe lengă, thai kă le Leviçea thai le dilabaitorea, thodine le kandimasa, našlesas sakogodi ande pehkă phuwea.
11 Demduma le dregătorengă, thai phendem: „Anda soste sas meklino o Khăr le Devllehko?” Thai tidem le Leviçăn, thai andem le pale ande lengo kandimos.
12 Atunčeara soa Iuda andea andel kămări o dešimos andoa div, andoa musto thai andoa zetino.
13 Dem le kămări ande sama le rašasti o Šelemaia, o jeanglitorii o Çadok thai le Pedaiasti, iekh andal Leviçea, thai mai thodem le Xananos, o šeau le Zakurohko, o šeau le Mataniahko, kă jealas lengo anau kă sî pateamne. On sas thodine te kărăn le xulaimata kai delas pe lengă phralen.
14 An Tukă godi mandar, Devlla, anda kadala butea, thai na bîstăr le kărimata mîŕă lašimahkă kărdine andoa Khăr mîŕă Devllehko thai andal butea kai trăbun arakhadine ande leste!
O sfinçomos le Savatohko.
15 Ando čiro kadoa dikhlem ando Iuda varesar manuši ušteaindoi ando teasko ando des le Savatohko, andindoi drăza, thodindoi pel čiuši moll, drakha thai smoitine, thai sako moda buteandi, thai andindoi le ando Ierusalimo ando des le Savatohko. Xolleailem pe lende orta ando des kana bitinenas pehkă butea.
16 Mai sas i varesar Tirienea, thodine ando Ierusalimo, kai anenas mašo thai sako moda buteandi, thai bitinenas kal šeave le Iudahkă ando des le Savatohko ando Ierusalimo.
17 Xolleailem pe le mai bară le Iudahkă, thai phendem lengă: „So ameal kadoa kărimos o nasul kai kărăn les, pîngărindoi o des le Savatohko?
18 Ta či kărde buti kadea tumară dadda, thai na anda e doši kadea tradea o Dell pa amende kadala bibaxtalimata thai pai četatea kadea? Thai tume anen pale e xolli Lesti poa Israelo, prikăjindoi o Savato?”
19 Pala kodea mothodem te phandadeon le udara le Ierusalimohkă anglal le Savatostar, iekhatar so arăsăla e ušal, thai te na pîtărdeon dăsar pala o Savato. Thai thodem varesar kanditorea mîŕăn kal udara, te atărdearăn o šutimos le buteango ando des le Savatohko.
20 Thai kadea le bitinditorea thai bitindimatorea sako moda buteandi nakhlea lengă e reat ăkhdata thai duvarăs avri andoa Ierusalimo.
21 Xalema lença, thai phendem lengă: „Anda soste bešen reate angloa zîdo? Te mai kărăna ăkhdata e buti kadea, thoaua o vast pe tumende.” Anda e leaka kodea, či mai avile ando čiro le Savatohko.
22 Mothodem i le Leviçăngă te ujarăn pe, thai te aven te arakhăn le udara, kaste sfinçon o des le Savatohko.
An Tukă godi mandar, Devlla, anda kadala butea, thai arakh ma pala e milla Tiri e bari!
O dimosduma andal juwlea le sterăinea.
23 Sa ando čiro kodoa, dikhlem varesar Iudeia, kai linesas pehkă romnea, Asdodiene, Amonite thai Moabite.
24 Dopaši andal šeave lengă denasduma asododianihko, thai či jeanenas te denduma evreihko; či prinjeanenas dăsar e šib le kutare poporosti or le kutare poporosti.
25 Demlengăduma, thai dem le armaia; dem ande iekh anda lende, çîrdem lengă ball, thai thodem le te solaxan ando Anau le Devllehko, phendindoi: „Te na den tumară šeian pala lengă šeave, thai te na len le šeian lengă dă romnea či anda tumară šeave, či anda tumende.
26 Ta na ande kadea bezexardea o Solomono, o thagar le Israelohko? Nas aver thagar sar leste, ando butimos le popoarengo; o sas kamblime lehkă Devllestar, thai o Dell thodeasas les thagar pa soa Israelo. Varesar, le juwlea le străinea çîrde les i les ande bezex.
27 Thai akana trăbul te ašunas pa tumende kă kărăn khă bikris kaditi dă bari thai kă bezexarăn poa Dell amaro, lindoi romnea străinea?
28 Iekh andal šeave le Ioiadahko, o šeau le bară rašahko o Eliašib, sas o jeamtro le Sanbalatohko, o Xoronito. Našadem les mandar.
29 An Tukă godi lendar, Devlla, kă marisardine o rašaimos thoa phanglimos phanglo le rašandar thai le Leviçăndar.
30 Ujeardem le anda orsao străino, thai thodem lašardimos ande sa so trăbunas te arakhăn le raša thai le Leviçea, sakogodi ande pehko kandimos,
31 Ande so dikhă kaditi e pativ le kaštendi kal čiruri mothodine, sode i ka le kola anglal roduri.
An Tukă godi mandar, karing mištimasa, Devlla!
Ultimele reforme ale lui Neemia
1 În ziua aceea, s-a citit în auzul poporului din Cartea lui Moise și s-a găsit scris în ea că amonitului și moabitului le este interzisă pentru totdeauna intrarea în adunarea lui Dumnezeu, 2 deoarece nu i-au întâmpinat pe fiii lui Israel cu pâine și cu apă, ci l-au plătit pe Balaam ca să-i blesteme. Cu toate acestea, Dumnezeu a schimbat blestemul în binecuvântare. 3 Când au auzit ce spune Legea, i-au separat de Israel pe toți cei de origine mixtă.
Reforma morală aprofundată
4 Înainte de aceasta, preotul Eliașib, căruia i s-a dat în responsabilitate cămările Casei Dumnezeului nostru și care era rudă cu Tobia, 5 îi pregătise acestuia o cameră mare, chiar acolo unde se obișnuia mai demult să se depoziteze darurile de mâncare, tămâia, obiectele, zeciuiala din grâne, din must și din ulei, stabilită să fie dată leviților, cântăreților și portarilor, precum și contribuția pentru preoți. 6 Eu nu eram la Ierusalim când se întâmplau toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci și doilea an al lui Artaxerxes, împăratul Babilonului. După o vreme, i-am cerut împăratului învoire 7 și am venit la Ierusalim. Am descoperit atunci răul pe care-l făcuse Eliașib, pregătindu-i lui Tobia o cameră în curțile Casei lui Dumnezeu. 8 M-am supărat foarte tare și am aruncat afară din cameră toate lucrurile lui Tobia. 9 Am dat porunci să fie curățite camerele și am pus iarăși acolo obiectele Casei lui Dumnezeu, darurile de mâncare și tămâia.
10 Am mai aflat că leviților nu li se dăduseră părțile cuvenite, astfel încât leviții și cântăreții care făceau lucrarea se întorseseră fiecare în grabă la moșia lui. 11 I-am mustrat pe dregători, zicându-le: „De ce ați părăsit Casa lui Dumnezeu?“. Apoi i-am adunat pe leviți și pe cântăreți și i-am trimis din nou la locurile lor. 12 Atunci toți cei din Iuda au adus în magazii zeciuiala din grâne, din must și din ulei. 13 I-am numit responsabili peste magazii pe preotul Șelemia, pe scribul Țadok, pe Pedaia, unul dintre leviți, iar pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, l-am pus ca ajutor al lor, căci aceștia erau considerați demni de încredere. Ei erau responsabili să împartă fraților lor bunurile .
14 „Adu-Ți aminte de mine pentru aceasta, Dumnezeul meu, și nu uita faptele pe care le-am făcut pentru Casa lui Dumnezeu și pentru poruncile care trebuie respectate acolo !“
15 Tot în zilele acelea i-am văzut pe unii din Iuda storcând struguri în presă în ziua de Sabat, iar pe alții aducând snopi sau încărcând pe măgari burdufuri de vin, struguri, smochine și tot felul de poveri, pentru a le aduce la Ierusalim în ziua de Sabat, și i-am mustrat chiar în ziua în care își vindeau mâncarea. 16 Mai erau și niște tyrieni care locuiau acolo și care aduseseră pește și tot felul de mărfuri. Ei le vindeau în Ierusalim fiilor lui Iuda în ziua de Sabat. 17 I-am mustrat pe nobilii lui Iuda, zicându-le: „Ce înseamnă această faptă rea pe care o faceți, profanând ziua de Sabat? 18 Oare nu așa au făcut și strămoșii voștri, astfel încât Dumnezeul nostru a adus asupra noastră și asupra cetății acesteia tot necazul acesta? Profanând Sabatul, nu faceți decât să aduceți mânie împotriva lui Israel!“.
19 Când s-a lăsat întunericul peste porțile Ierusalimului, înainte de Sabat, am poruncit să fie închise porțile. Le-am spus să nu le deschidă până după Sabat. I-am pus să stea la porți pe unii dintre slujitorii mei, ca să nu se mai aducă poveri în ziua de Sabat. 20 Negustorii și vânzătorii de tot felul de mărfuri au înnoptat însă în afara Ierusalimului o dată sau de două ori. 21 I-am mustrat, zicându-le: „De ce ați înnoptat înaintea zidului? Dacă mai faceți așa, voi pune mâna pe voi!“. Și, de atunci n-au mai venit în ziua de Sabat. 22 Le-am zis leviților care se curățiseră să vină să păzească porțile, ca să sfințească ziua de Sabat.
„Adu-Ți aminte de mine și pentru aceasta, Dumnezeul meu, și îndură-Te de mine, după marea Ta îndurare!“
Condamnarea căsătoriilor mixte
23 Tot în zilele acelea, i-am văzut pe iudeii care se căsătoriseră cu femei așdodite, amonite și moabite. 24 Jumătate din fiii lor vorbeau limba așdodită și nu știau să vorbească iudaica, ci doar limba unui popor sau a altuia. 25 I-am mustrat, i-am blestemat, i-am lovit pe unii dintre bărbați și le-am smuls părul. I-am pus să jure pe Dumnezeu, zicând : „Să nu vă măritați fetele cu fiii lor și să nu luați de soții pe fetele lor pentru fiii voștri sau pentru voi înșivă! 26 Oare nu în felul acesta a păcătuit Solomon, regele lui Israel? Nu era niciun alt rege ca el între toate națiunile și era iubit de Dumnezeul lui. Dumnezeu îl numise rege peste tot Israelul. Totuși, femeile străine l-au făcut și pe el să păcătuiască. 27 Iar acum, trebuie să mai auzim și despre voi că faceți acest mare rău și că păcătuiți împotriva Dumnezeului nostru, căsătorindu-vă cu femei străine?“.
28 Unul dintre fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliașib, era ginerele horonitului Sanbalat. Prin urmare, l-am alungat de la mine.
29 „Adu-Ți aminte de ei, Dumnezeul meu, pentru faptul că au întinat preoția și legământul preoților și al leviților!“
30 I-am curățit pe preoți și pe leviți de orice străin și i-am trimis la responsabilitățile lor, pe fiecare la lucrarea lui. 31 De asemenea, am oferit ajutor atât în ce privește lemnele aduse ca ofrandă, în perioadele stabilite, cât și în ce privește primele roade.
„Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeul meu, spre bine!“