E iag le Rasti.
1 O poporo pupuisardea ando mui o baro anda o Rai, phenindoi kă jeal lehkă nasul. Kana ašundea o Rai, xoleai'lo. Astardile maškar lende e iag le Raiesti thai phabardea khă rig kata e rig la tabărati.
2 O poporo dea mui karing o Moise. O Moise rudisai'lo le Raiestar, thai e iag atărdili.
3 Le thanehkă kodolehkă thodine lehkă anau Tabera (phabarimos) anda kă astardilea sas e iag le Raiesti maškar lende.
Le prepeliçe.
4 Le tidimahkă le manušengo, kai sas ando maškar le Israelohkă, avilelengă pofta, ba orta i le šeave le Israelohkă thodine pe te roven, thai te phenen: „Kon dela ame mas te xas?
5 Anas amengă godi andal maše kai xasas le ando Ejipto, thai anda save či potinasas khanči, andal kăstrăveçî, andal pepeia, andoa prazo, la purumatar thai la sîreatar.
6 Akana šuti'lo amaro sufleto: manai khanči! Amară iakha či dikhăn numai e mana kadea.”
7 E mana amealas le bombiçnça le koriandrohkă, thai koa dikhlimos sas sar o bedeliomo.
8 O poporo pharadeolas thai tidelas la, măcnilas la ande rîšniça, or linčearălas la ande khă piua; părilas la ande piri, thai kărălas mellea anda late. E mana sas la o gusto kha melleako kărdi zetinosa.
9 Kana perălas e roua reate ande tabăra, perălas i e mana.
10 O Moise ašundea le poporos roindoi, sogodi pehka familiasa thai koa uluw pehka çărako. E xoli le Raiesti astardili zurallimasa. O Moise întristosai'lo,
11 thai phendea le Raiehkă: „Anda soste xolearăs Tu te robos, thai anda soste naima man nakhlimos angla Tute, sostar thodean pa mande sa kadoa întrego poporo?
12 Phenkă me dem les čivava le poporos kada les? Phenkă me kărdem les, kaste phenes mangă: „Phirav les ka teo bărkh, sar phiravel le šeaves,” ji ando čem kai solaxadean lehgă daddengă kă desas lengă les?
13 Katar te lau mas, kaste dau koa poporo kadoa? Kă on roven mande, phendindoi: „De ame mas kaste xas!”
14 Me korkoŕo našti te phiravau sa kadoa poporo, kă sî but pharo anda mande.
15 Sar te phiraves Tu kadea mança, mai mišto mudar ma, rudi Tu, kana mai sî ma vokh nakhlimos angla Tute, kaste na mai dikhau muŕo prikăjimos.”
16 O Rai phendea le Moisahkă: „Tide mande eftavardeši rom, anda le phură le Israelohkă, anda kukola kai prinjeanes le sar phură le poporohkă thai zorasa pa lende; an le kai çăra le arakhadimasti, thai te aven oče andekhthan tusa.
17 Me uleaua, thai daua tukă duma oče; laua andoa duxo kai sî ande tute, thai thoaua les pa lende kaste phiraven tusa o kandimos le poporohko, thai te na phiraves les korkoŕo.
18 Te phenes le poporohkă: „Sfinçon tume anda texara, thai avela te xan mas, anda kă ruian ando ašundimos le Raiehko, thai phendean: „Kon dela ame mas te xas? Kă ame nigrasas la mišto ando Ejipto!” O rai dela tume mas, thai xana.
19 Avena te xan mas, na khă des, na dui des, na panji des, na deši des, na biši des,
20 na khă šon întrego, ji pune anklela tumengă poa nakh, thai perăla tumengă greaça lestar, kă či lean ašundimos le Raiestar kai sî ande tumaro maškar, thai anda kă ruian angla Leste, phendindoi: „Sostar ankăsteam ame andoa Ejipto?”
21 O Moise phendea: „Šou šella mii manušengă kai jean telal kărăn o poporo ande lengo maškar kai sîm me, thai Tu phenes: „Dava le mas, thai xana khă šon întrego!”
22 Daštisa te šinas kaditi bakrea thai kaditi guruva, kaste arăsă le? Ta na varesar same te astaras sa le maše andai marea kaste arăsăle?”
23 O Rai dea anglal le Moisas: „Na varesar çîknilo o vast le Raiehko? Dikhăsa akana kana kodea so phendem tukă kărdeola pe or na.”
24 O Moise ankăsto, thai phendea le poporohkă le divanuri le Raiehkă. Tidea eftavardeši rom anda le phură le poporohkă, thai thodea le paša e çăra.
25 O Rai ulisto ando noro, thai dea duma le Moisahkă; lea andoa duxo kai sas ande leste, thai thodea les pa le eftavardeši phură. Thai iekhatar so o duxo thodea pe pa lende, line te proročin; ta pala kodea či mai proročisarde.
26 Dui manuši, iekh dinoanau Eldado, thai aver Medado, ašilesas ande tabăra, thai o duxo thodea pe i pa lende; kă sas anda kukola kai sas ramome, barem kă či gălesas kai çăra. Thai line i on te proročin ande tabăra.
27 Khă tărnăxar prastaia thai phendea le Moisahkă, phendindoi: „o Eldado thai o Medado proročin ande tabăra.”
28 Thai o Iosua, o šeau le Nunohko, kai kandelas le Moisas anda lehko tărnimos, lea o divano thai phendea: „Raia Moise, atărdear le.”
29 O Moise deales anglal: „San geloso anda mande? Te del o Dell ka sa o poporo le Raiehko te avel kărdo anda le proročea, thai o Rai te thol Pehko Duxo pa lende!”
30 Pala kodea o Moise amboldinisai'lo ande tabăra, o thai le phură le Israelohkă.
31 O Rai kărdea te phurdel pa e marea khă braval, kai andea prepeliçe, thai pharadea le pai tabăra kam drom khă desăsko ande khă rig thai ande kolaver rig pa sai tabăra. Sas le khă učimos dă paše dui koçea kata o mui la phuweako.
32 Ande sa o čiro le desăsko kodolehko thai sa e reat, thai sa o des o kolaver, o poporo ušti'lo thai tidea prepeliçea; kukoa kai tideasas o mai xançî sas les deši omerea. On tinzosarde le karing sa e tabăra.
33 Kana o mas sas dăsar ande lengă dandd, bi te avel čeamblo, o Rai astardi'lo xoleatar andoa poporo; thai o Rai maladea o poporo kha čioŕîmasa but baro.
34 Thodine le thanehkă kodolehkă anau Chibrot-Xataava (Mulikane biarăsadimahko), anda kă oče praxosarde le poporos astardo poftatar.
35 Katar o Kxibrot-Xataava, o poporo teleardea koa Xaçeroto, thai atărdilo koa Xaçeroto.
Focul Domnului
1 Poporul a început să se plângă în auzul Domnului că-i merge rău. Când Domnul i-a auzit, S-a mâniat foarte tare. Focul Domnului s-a aprins împotriva lor și a ars o parte din marginea taberei. 2 Atunci poporul a strigat către Moise. Moise s-a rugat Domnului și focul s-a stins. 3 Acelui loc i s-a pus numele Tabera, pentru că focul Domnului s-a aprins împotriva lor.
Poporul se plânge de mană
4 După aceea, adunătura de oameni care era în mijlocul lor a poftit cu nesaț, astfel că și fiii lui Israel s-au plâns din nou și au zis: „Cine ne va da carne să mâncăm? 5 Ne aducem aminte de peștele pe care-l mâncam fără plată în Egipt, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi. 6 Acum însă, ni s-a uscat sufletul! Nu mai este nimic înaintea ochilor noștri, decât mana aceasta!“.
7 Mana era ca sămânța de coriandru, iar înfățișarea sa era ca înfățișarea bedelionului. 8 Poporul umbla prin împrejurimi și o aduna, o măcina în râșniță sau o pisa într-o piuă mică, apoi o fierbea în oale și făcea turte din ea. La gust era ca o turtă coaptă cu ulei. 9 Când roua cădea noaptea peste tabără, cădea și mana împreună cu ea.
10 Moise a auzit poporul plângând, fiecare în clanul lui și la intrarea cortului său. Atunci Domnul S-a mâniat foarte tare. Moise a înțeles că ceea ce făceau ei era un lucru rău.
11 Moise i-a zis Domnului:
‒ De ce te-ai purtat atât de rău cu slujitorul Tău? De ce n-am găsit bunăvoință înaintea Ta și ai lăsat asupra mea povara acestui popor? 12 Oare eu am conceput poporul acesta? I-am născut eu ca să-mi spui: „Poartă-i la sân cum poartă o doică un sugar“ înspre țara pe care ai jurat strămoșilor lor că le-o vei da ? 13 De unde să iau carne pentru tot poporul acesta? Căci vin și plâng înaintea mea, zicând: „Dă-ne carne să mâncăm!“. 14 Nu pot duce singur acest popor, căci este o povară prea grea pentru mine. 15 Dacă așa Te porți cu mine, Te rog, mai bine omoară-mă! Omoară-mă, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, și nu mă mai lăsa să-mi văd nenorocirea!
16 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Adună la Mine șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel, despre care știi că sunt bătrâni ai poporului și supraveghetorii săi. Să-i aduci la Cortul Întâlnirii și să stea în picioare acolo împreună cu tine. 17 Eu Mă voi coborî și îți voi vorbi acolo. Voi lua din Duhul Care este peste tine și-L voi pune peste ei. Ei vor purta povara poporului împreună cu tine și, astfel, n-o vei mai purta singur.
18 Să spui poporului: „Sfințiți-vă pentru ziua de mâine. Veți mânca și carne, pentru că v-ați plâns în auzul Domnului, zicând: «Cine ne va da carne să mâncăm? Ne era mai bine în Egipt». De aceea Domnul vă va da carne și veți mânca. 19 Veți mânca nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20 ci o lună întreagă, până vă va ieși pe nări și vă veți scârbi de ea, pentru că L-ați respins pe Domnul, Care este în mijlocul vostru, și ați plâns înaintea Lui, zicând: «De ce am ieșit oare din Egipt?»“.
21 Dar Moise I-a zis:
‒ În poporul care este cu mine sunt șase sute de mii de bărbați care merg pe jos, și Tu zici: „Le voi da carne să mănânce o lună întreagă!“. 22 Sunt destule turme și cirezi să tăiem? Sunt destui pești în mare să prindem?
23 Domnul i-a răspuns lui Moise:
‒ Este oare mâna Domnului prea scurtă? Vei vedea acum dacă se va împlini sau nu Cuvântul Meu.
Duhul și cei șaptezeci de bătrâni
24 Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat șaptezeci de bărbați din bătrânii poporului și i-a pus să stea de jur împrejurul Cortului. 25 Apoi Domnul S-a coborât în nor, i-a vorbit lui Moise , a luat din Duhul Care era peste el și L-a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Când Duhul S-a așezat peste ei, au profețit. Dar după aceea n-au mai profețit .
26 În tabără rămăseseră doi oameni: unul se numea Eldad, iar celălalt Medad. Duhul S-a așezat și peste ei. Aceștia erau dintre cei scriși, dar nu ieșiseră la Cort, așa că au profețit în tabără.
27 Un tânăr a alergat și i-a spus lui Moise:
‒ Eldad și Medad profețesc în tabără.
28 Iosua, fiul lui Nun, care-i slujea lui Moise încă din tinerețe, a răspuns și a zis:
‒ Moise, stăpânul meu, oprește-i!
29 Dar Moise i-a răspuns:
‒ Ești gelos pentru mine? Aș vrea ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din profeți și Domnul să-Și pună Duhul Său peste ei!
30 Apoi, Moise s-a întors în tabără împreună cu bătrânii lui Israel.
Prepelițele
31 A venit un vânt de la Domnul care a adus prepelițe dinspre mare și le-a făcut să zboare pe lângă tabără, cale de o zi, de o parte și de alta a taberei, la o înălțime de doi coți de la pământ. 32 Toată ziua aceea și toată noaptea și apoi toată ziua următoare, poporul a adunat prepelițe; cel care adunase cel mai puțin avea zece homeri. Ei și le-au întins în jurul taberei. 33 Dar, în timp ce carnea le era încă între dinți, înainte ca ei s-o mestece, Domnul S-a mâniat pe popor și l-a lovit cu o mare urgie. 34 Acelui loc i s-a pus numele Chibrot-Hataava pentru că acolo i-au îngropat pe cei care au poftit.
35 De la Chibrot-Hataava, poporul a călătorit spre Hațerot și s-a oprit acolo.