Le Israeliçea marăn pe le Kanaaniçănça.
1 O thagar le Aradohko, khă Kanaanito, kai bešelas karingavelodes, ašundea kă o Israel avel po drom o Atarim. O mardilo le Israelosa, thai lea but astarde andoa mardimos.
2 Atunčeara o Israelo kărdea le Raiehkă khă solaxaimos, thai phenedea: „Te desa kadale poporos ande mîŕă vast mudaraua le saorăn lengă četăçănça.”
3 O Rai ašundea o mui le Israelohko, thai dea le Kanaaniçăn ande lehko vast. Le Israieliçea mudardele saorăn, len thai lengă četăçi; thai o than kodoa dine les anau Xorma (Mudardimos dă sa).
Le sap le iagale.
4 Teleardea kata o baŕbaro o Xor po drom kai jeal karing e Marea e Lolli, kaste denroata o čem le Edomohko. O poporo xasardea pehko răbdimos po drom
5 thai dea duma ande xolli Le Devllesti thai ande xolli le Moiasati: „Anda soste ankaladean ame andoa Ejipto, kaste meras ande pustia? Kă nai či manŕo, či pai, thai greçosailo amaro sufleto anda o xabe kadoa o čioŕo.”
6 Atunčeara o Rai tradea poa poporo varesar sap iagale, kai xale o poporo, kadea kă mulle but manuši andoa Israelo.
7 O poporo avilo koa Moise, thai phendea: „Bezexardeam, kă deam duma xolleasa karing o Rai, thai karing tute. Rudisao le Raiehkă, kaste durearăl amendar kadala sap.” O Moise rudisai'lo andoa poporo.
8 O Rai phendea le Moisaskă: „kăr tukă khă sap iagalo, thai amblau les kha beleatar; orkon avela xalo, thai dikhăla karing leste, traila.”
9 O Moise kărdea khă sap xarkuno, thai thodea les ande khă beli; thai orkon sas xalo khă sapestar, thai dikhă las karing o sap la xarkumako, trailas.
Aver phirimata le Israeliçăngă.
10 Le šeave le Israelohkă telearde, thai arăsle ando Oboto.
11 Telearde anda o Oboto, thai arăsle ando Iie-Abarim, ande pustia angloa Moabo, karing anklelokham.
12 Oçal telearde thai arăsle ande xar e Zered.
13 Oçal telearde thai arăsle înteal le Arnonostar, kai thavdel anda e pustia, ankăstindoi anda le phuwea le Amoriçianengo, kă o Arnono kărăl e phuw le Moabosti, maškar o Moabo thai le Amoriçea.
14 Anda kodea phenel pe ando lill le Mardimatăngo le Raiehko:
„Vaxeb în Sufa,
Le paia le Arnonulohkă,
15 Thai le thavdimata le paiengă,
Kai tinzon pe karing o Ar thai azban pe
La phuweasa le Moabohkă”
16 Oçal telearde ando Beero (Xaing). Ka kadea xaing o Rai phendea le Moisaskă: „Tide o poporo, thai dava le pai.”
17 Atunčeara dilabaia o Israelo e dili kadea:
„Huti, xaingă! Dilaban ande pativ lati!
18 E xaing, kai xunadela ăl mai bară le poporohkă,
Le rovllesa le nigărimahkă, le rovlleança lengă!”
Anda e pustia kadea gălinetar ande Matana,
19 koa Naxalielo; andoa Naxalielo, ando Bamoto;
20 andoa Bamot, ande xar anda o islazo le Moabohko, ando gor le baŕăbarăhko Pisga, kai rodel karing e pustia.
O Sixon thai o Og.
21 O Israel tradea solea koa Sixono, o rano le Amoriçinengo, kaste phenen lehkă:
22 „Mekh ma te nakhau anda teo čem, či šoas ame či andel phuwea, či andel răza, thai či peasa či pai anda le xainga; nikrasa o drom o rano, ji pune nakhasa anda tiră phuwea.”
23 O Sixono či muklea le Israelos te nakhăl anda lehko čem. O Sixono tidea sa o poporo, thai ankăsto angloa Israelo, ande pustia. Avilo koa Iaxăço, thai mardea pe le Israelosa.
24 O Israelo mardea les le askuçimasa la sabiako thai lea lehko čem kata o Arnono ji koa Iaboko, ji kai phuw le šeavendi le Amonohkă; kă e phuw le šeavengă le Amonohkă sas zureardi.
25 O Israelo lea sa le četăçi kodola, thai thodea pe ande sa le četăçi le Amoriçengo, ando Xesbono thai ande sea le gava paša leste.
26 Kă o Xesbono sas e četatea le Sixonosti, o thagar le Amoriçinengo. O teleardeasas mardimasa le thagaresa dăanglal le Moabohko, thai leasas sa lehko čem ji koa Arnono.
27 Anda kodea phenen le poeçea:
„Xaidan ando Xesbono!
Te vazdelel pe pale thai te zureaol e četatea le Sixonosti.
28 Kă ankăsti khă iag andoa Xesbono,
Khă iag anda e četatea le Sixonosti,
Thai phabardea le Ar-Moabos,
Le bešlitoren le učimatăngo le Arnonohkă.
29 Au tutar, Moabona!
San xasardo, o poporo le Chemošehko!
O kărdea pehkă šeaven našlitorea,
Thai pehkă šeian dea le roabe
Le Sixonohkă, o thagar le Amoriçnengo.
30 Ame šudeam le săjetença pa lende:
Anda o Xesbrono ji ande o Dibono sa sî mudardino;
Pustisardeam ji koa Nofaxo,
Kai tinzol pe ji ande Medeba.”
31 O Israelo thodea pe kadea ando čem le Amoriçnengo.
32 O Moise tradea te dikhănčioreal o Iaezero. Line le gava kai nikărăns lestar, thai našadine le Amoriçanen kai mai sas ande lende.
33 Parugline pala kodea o drom, thai ankăste po drom kai nigărăl ando Basano. O Og, o thagar le Basanohko, ankăsto lengă anglal, sa pehkă poporosa, kaste marăn pe lença ando Edreio.
34 O Rai phendea le Moisahkă: „Na dara lestar, kă dau les ande te vast, les thai sa lehko poporos, thai sa lehko čem; te kărăs lehkă sar kărdean le Sixonohkă, o thagar le Amoriçanengo, kai bešelas ando Xesbono.”
35 Thai on mardine les, les thai lehkă šeaven, ta či mukle te skăpil či barem iekh, thai thodine o vast pe lehko čem.
Distrugerea Aradului
1 Când regele canaanit al Aradului, care locuia în Neghev, a auzit că Israel venea pe drumul spre Atarim, a pornit la luptă împotriva lui Israel și i-a luat captivi pe unii dintre ei. 2 Atunci Israel a făcut un jurământ Domnului și a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile noastre, vom da spre nimicire cetățile lor“. 3 Domnul a ascultat glasul lui Israel și i-a dat pe canaaniți în mâinile lor . Israel i-a dat spre nimicire, pe ei și cetățile lor. Acelui loc i s-a pus numele Horma.
Șarpele de bronz
4 De la muntele Hor au pornit pe drumul spre Marea Roșie ca să ocolească țara Edomului. Dar poporul și-a pierdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „De ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în deșert? Nu mai avem nici pâine, nici apă, și sufletul nostru s-a scârbit de această mâncare mizerabilă!“.
6 Atunci Domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi veninoși. Ei i-au mușcat pe cei din popor și mulți oameni din Israel au murit. 7 Poporul a venit la Moise și i-a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului să alunge de la noi acești șerpi“. Moise s-a rugat pentru popor.
8 Domnul i-a zis lui Moise: „Fă un șarpe și atârnă-l pe un stâlp. Oricine este mușcat și va privi spre el va trăi“. 9 Și, astfel, Moise a făcut un șarpe din bronz și l-a pus pe un stâlp. Oricine era mușcat de vreun șarpe, dar privea spre șarpele din bronz, trăia.
Spre Moab
10 Fiii lui Israel au plecat și și-au așezat tabăra la Obot. 11 Au pornit din Obot și apoi și-au așezat tabăra la Iye-Abarim, în deșertul dinaintea Moabului, înspre răsăritul soarelui. 12 Au plecat de acolo, și apoi și-au așezat tabăra în Valea Zered. 13 Au plecat de acolo, și apoi și-au așezat tabăra dincolo de pârâul Arnon, care curge prin deșert, ieșind din teritoriul amoriților. Căci Arnonul este granița cu Moabul, granița dintre Moab și amoriți. 14 De aceea se spune în „Cartea Războaielor Domnului“ :
„…Waheb în Sufa și pârâurile;
Arnonul 15 și albiile pârâurilor
care se întind înspre așezarea Arului
și se reazemă de granița Moabului“.
16 De acolo au plecat spre Beer. La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul laolaltă, și Eu îi voi da apă“.
17 Atunci Israel a cântat cântarea aceasta:
„Țâșnește, fântână!
Cântați despre ea,
18 despre fântâna pe care au săpat-o prinții,
pe care au săpat-o nobilii poporului,
nobili cu sceptre și toiege!“ .
Apoi a plecat din deșert spre Matana, 19 din Matana la Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot 20 și de la Bamot în valea din regiunea Moabului, unde , de pe vârful muntelui Pisga, se vede tot deșertul.
Înfrângerea lui Sihon și Og
(Deut. 2:24-37)21 Israel a trimis mesageri lui Sihon, regele amoriților, zicând: 22 „Lasă-mă să trec prin țara ta! Nu ne vom împrăștia prin câmpii sau prin vii și nu vom bea apă din fântâni. Vom merge doar pe Drumul Regelui până vom traversa teritoriul tău“.
23 Dar Sihon nu l-a lăsat pe Israel să-i traverseze teritoriul, ci și-a mobilizat toți oamenii, a ieșit să lupte împotriva lui Israel în deșert și l-a atacat la Iahaț. 24 Însă Israel l-a trecut prin ascuțișul sabiei și i-a luat în stăpânire țara de la Arnon până la Iabok, până la fiii lui Amon, căci granița fiilor lui Amon era puternică. 25 Israel a cucerit toate cetățile amoriților și a locuit în ele, inclusiv în Heșbon și în toate satele din împrejurimile lui. 26 Heșbonul era cetatea lui Sihon, regele amoriților, care luptase înainte cu fostul rege al moabiților și îi luase toată țara din mână, până la Arnon. 27 De aceea zic poeții:
„Veniți la Heșbon! Să fie reconstruit!
Să fie fortificată cetatea lui Sihon!
28 Căci un foc a ieșit din Heșbon,
o flacără a ieșit din cetatea lui Sihon.
Ea a ars Arul Moabului
și pe conducătorii înălțimilor Arnonului.
29 Vai de tine, Moab!
Ești nimicit, popor al lui Chemoș!
A făcut din fiii lui niște fugari
și le-a dat pe fetele lui în captivitate
lui Sihon, regele amoriților.
30 Noi i-am săgetat,
am distrus Heșbonul până la Dibon,
i-am devastat până la Nofah,
care se întinde până la Medeba“.
31 Astfel Israel a locuit în țara amoriților.
32 După ce Moise a trimis spioni la Iazer, israeliții au cucerit satele din împrejurimi și i-au alungat pe amoriții care locuiau acolo. 33 Apoi s-au întors și au mers pe drumul spre Bașan. Og, regele Bașanului, le-a ieșit înainte, împreună cu toți oamenii lui, ca să se lupte cu ei la Edrei.
34 Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, cu tot cu poporul și țara lui. Să-i faci așa cum i-ai făcut lui Sihon, regele amoriților, care locuia în Heșbon“.
35 Astfel, ei l-au lovit, pe el împreună cu fiii lui și cu tot poporul lui, până ce n-a mai rămas niciun supraviețuitor. Apoi au luat în stăpânire țara lui.