1 Khă šeau xarano ašunel le sîkaimata pehkă daddehkă,
ta o prasaitorii či ašunel o xamos.
2 Andoa rodo le mohko sî tu rig mištimastar,
ta kola rimome sî le rig čiungaratar.
3 Kon arakhăl pehko mui, arakhăl pehko duxo;
kon pîtrăl pehkă ušt bară prastel karing lehko xasardimos.
4 O khandino kamel but, thai varesar, nai les khanči,
ta kola le vrenikuri čeaileon.
5 Kukoa o bibezexalo čidabadikhăl le divanuri le xoxamne,
ta kukoa o nasul kărdeol jungalo thai garadeol lajavestar.
6 O bibezexalimos arakhăl koles le bidošales,
ta o nasulimos anel o xasardimos le bezexalehko.
7 Iekh kărdeol bravalo, thai nai les khanči,
aver kărdeol čioŕo, thai sî les varesar but bravalimata.
8 O manuši pehkă bravalimasa potinel pesti čivava,
ta o čioŕo či ašunel o xallimos.
9 E lumina kolengo bibezexale phabol vesălimasa,
ta e momelli kolendi le nasul mudardeol.
10 Andoa barimos astardeon le čiungara,
ta o xaraimos sî kukoa kai ašunel le phendimata.
11 O bravalimos lino bi buteako bilal,
ta so tidel pe lokăs lokoŕîmasa bareol.
12 Khă ajukărimos šudinopale nasfarăl o illo,
ta khă kamimos pherdo sî khă kašt čivavako.
13 Kon či lelsama o Divano le Raiehko xasardeol,
ta kon daral le mothodimastar sî potindino.
14 O sîkaimos le xaranehko sî khă isvoro čivavako,
kaste durearăl le manušes anda le astardimata le mullimahkă.
15 Khă godi sastevesti lel lašokamimos,
ta o drom kolengo le rimome sîbaŕuno.
16 Orsao manuši xarano kărăl buti prinjeandimasa,
ta o čealado del koa sîkaimos pehko čealadimos.
17 Khă solo nasul perăl ando bibaxtalimos,
ta khă solo pateamno anel sastimos.
18 O čioŕîmos thai o lajau sî e rig kolesti kai šudel o xallimos,
ta kukoa so lelsama koa xallimos sî thodino ande pativ.
19 O pherdimos khă kamblimahko sî o guglimos le duxohko,
ta kolengo le čealadengo sî lengă jungales te mekăn pe nasulimastar.
20 Kon phirăl le xaranença kărdeol xarano,
ta kas čeaileol les te phirăl le čealadença nigrăla nasul.
21 O bibaxtalimos phirăl pala kukola kai bezexarăn,
ta kola le bibezexale avena potindine baxtalimasa.
22 O manuši le mištimahko mekăl pehkă avimatorengă
le šeavengă pehkă šeavengă,
ta le bravalimata le bezexalehkă sî garadine anda kukoa o bibezexalo.
23 E phuw kai butearăla o čioŕo del xamos butimahko,
ta but xasaon anda e zan lengă bičeačimasti.
24 Kon delrigate e ŕai, čidabadikhăl pehkă šeaves,
ta kon kameles, došaveles andakhdata.
25 Kukoa o bibezexalo xal ji kana čeaileol,
ta o păŕ kolengo le nasulimatăngo nigrăl lipsomos.
1 Un fiu înțelept acceptă disciplinarea tatălui său,
dar cel batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 Un om va mânca lucruri bune prin rodul gurii lui,
dar dorința celor necredincioși este violența.
3 Cel ce-și păzește gura își protejează sufletul;
cel ce-și deschide larg buzele aduce distrugerea asupra sa.
4 Leneșul dorește mult și nu are nimic,
dar dorința celor harnici este împlinită.
5 Cel drept urăște minciuna,
dar cel rău își aduce dezonoare și rușine.
6 Dreptatea îl protejează pe cel integru,
dar răutatea îl răstoarnă pe cel păcătos.
7 Unul pretinde că este bogat și nu are nimic,
altul pretinde că este sărac și are mari bogății.
8 Răscumpărarea vieții unui om este bogăția sa,
dar săracul nu ascultă amenințarea.
9 Lumina celor drepți strălucește veselă,
dar candela celor răi se stinge.
10 Prin mândrie se produce numai ceartă,
dar înțelepciunea este cu cei ce primesc sfaturile.
11 Bogăția câștigată din nimic se va împuțina,
dar cel ce adună puțin câte puțin
își va înmulți averea.
12 O speranță amânată îmbolnăvește inima,
dar o dorință împlinită este un pom de viață.
13 Cel disprețuitor față de Cuvânt va fi obligat să plătească,
dar cel temător de poruncă va fi răsplătit.
14 Învățătura înțeleptului este un izvor de viață,
îndepărtând omul de la capcanele morții.
15 Un bun discernământ oferă bunăvoință,
dar calea celor necredincioși este anevoioasă.
16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoștință,
dar cel nesăbuit își dă la iveală nebunia.
17 Un mesager rău cade în nenorocire,
dar un sol credincios aduce vindecare.
18 Cine ignoră mustrarea merge spre sărăcie și rușine,
dar cine este atent la îndrumare va fi respectat.
19 O dorință împlinită este dulce sufletului,
dar pentru cei nesăbuiți, a te întoarce de la rău, este o urâciune.
20 Cine umblă cu înțelepții va deveni înțelept,
dar cine se asociază cu nesăbuiții va avea de suferit.
21 Nenorocirea îi urmărește pe cei păcătoși,
dar cei drepți sunt răsplătiți cu fericire.
22 Omul bun lasă moștenire nepoților săi,
dar bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel drept.
23 Terenul omului sărac produce hrană din belșug,
dar aceasta este spulberată din cauza nedreptății.
24 Cine cruță nuiaua își urăște fiul,
dar cine-l iubește are grijă să-l disciplineze.
25 Cel drept mănâncă până se satură,
dar pântecul celor răi va duce lipsă.