1 E juwli e xaraii vazdel pehko khăr,
ta e juwli e čealadi peraveles orta oi pehkă vastença.
2 Kon phirăl le bibezexalimasa, daral le Raiestar,
ta kon astarăl pel droma bangă, či šol Les sama.
3 Ando mui le čealadehko sî khă ŕai anda Lehko barimos,
ta le xaranen arakhăn lengă ušt.
4 Kai nai guruw, e ieslea axšel nandi,
ta e zor le guruwendi anel bravalimos rodengo.
5 Khă dikhlitorii pateamno či xoxavel,
ta khă dikhlitorii xoxamno phenel xoxaimata.
6 O prasaitorii rodel o xaraimos ta či arakhăles,
ta anda o manuši o prinjeando o jeanglimos sî khă buti lesno.
7 Dureao le čealadestar,
kă na pe lehkă ušt arakhăsa o jeanglimos.
8 O xaraimos le manušehko xarano kărăles te dikhăl pe sao drom te phirăl.
Ta o čealadimos kolengo le bidinde athavel orta len.
9 Kola le bidinde khălen pehkă la bezexasa,
ta maškar kola la bibezexako sî lašokamimos.
10 O illo prinjeanel pehkă năkazurea,
thai či khă străino našti amil pe ande lehko bukurimos.
11 O khăr kolengo le jungalengo avela xasardo,
ta e çăra kolendi le bibezexalendi lulludearăla.
12 But droma dašti fal laše le manušehkă,
ta mai palal dičiol pe kă nigrăn koa merimos.
13 Butivar orta ando maškar le asamahko o illo dašti avel xolleardo,
thai o bukurimos dašti del koa gor năkazostar.
14 Kukoa le illesa xasardo čeaileol pehkă dromendar,
thai o manuši le mištimastar čeaileol i o dă sostar sî ande leste.
15 O manuši lesno pateamno pateal orsao divano,
ta o manuši o xarano lel sama mišto sar phirăl.
16 O xarano daral thai dureol kata o nasul,
ta o bidindo sî fălome thai bi darako.
17 Kon sî iekhatar kai xolli kărăl dillimata,
thai o manuši pherdo nasulimos kărdeol bidikhlino.
18 Kola le dile sî le rig čealaimastar,
ta le manuši le xarane sî kununime jeanglimasa.
19 Kola le jungale bandeon angla kola le laše,
thai kola bikrisako anglal udara kolehkă le bibezexalehkă.
20 O čioŕo sî bidikhlino orta i lehkă amalostar,
ta o bravalo sî les but amal.
21 Kon či dabadikhăl pehkă pašes kărăl khă bezex,
ta baxtalo kas sî les mila anda koal le bibaxtale.
22 Ande čeačimaste kola kai gîndin nasul xasardeon,
ta kola kai gîndin mišto butearăn mištimasa thai pateaimasa.
23 Orkai kărdeo buti sî i valoso,
ta orkai dăsar delpeduma, sî lipsomos.
24 O bravalimos sî khă kununa anda kola le xarane,
ta koa le bidinde nai le avervareso dă sar čealadimos.
25 O dikhlitorii kai phenel o čeačimos skăpil duxurea,
ta kukoa le athaimahko phenel xoxaimata.
26 Kon daral le Raiestar sî les khă nikărimos zuralo ande Leste,
thai lehkă šeaven sî le ăkh than garaimahko ande Leste.
27 E dar le Raiestar sî khă isvoro čivavako,
oi arakhăl ame le astardimatăndar le mullimahkărăndar.
28 O butimos le poporohko sî e slava le thagaresti,
O lipsomos le poporohko sî o xasardimos le voievodohko.
29 Kon sî lokăs kai xolli sî les but prinjeandimos,
ta kon astardeol iekhatar kărăl but dillimata.
30 Khă illo ujeardo sî e čivava le statosti,
ta e xolli sî o ternimos le kokalengo.
31 Kon mekăltelal le čioŕăs, prasal pehkă Vazditores,
ta kas fal nasul kolestar kai nai les, del pativ pehkă Vazditores.
32 Kukoa o nasul sî perado lehkă nasulimastar,
ta kukoa o bibezexalo orta i koa merimos çîrdel ajukărimos.
33 O xaraimos xodinil ande khă illo prinjeando,
ta ando maškar kolengo bidinde o del pe anglal.
34 O bibezexalimos vazdel khă poporos,
ta e bezex sî o lajau le popoarăngo.
35 Khă thagar sî les čeailimos khă kanditorestar xarano,
ta kukoa le prasaimahko, azbales e xolli lesti.
1 Orice femeie înțeleaptă își zidește casa,
dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2 Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul,
dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește.
3 Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui,
dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5 Un martor adevărat nu minte,
dar un martor fals răspândește minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n-o găsește,
însă, pentru cel priceput, este ușor să-și însușească știința.
7 Depărtează-te de omul nesăbuit,
pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui !
8 Înțelepciunea celui chibzuit îl ajută să-și înțeleagă calea,
dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare.
9 Nebunii glumesc cu păcatul,
dar între cei drepți este bunăvoință.
10 Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei.
11 Casa celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor drepți va înflori.
12 Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la capătul ei se află căile morții.
13 Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată,
iar bucuria poate sfârși în întristare.
14 Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui,
dar omul bun va fi săturat cu ale lui.
15 Cel naiv crede orice vorbă,
dar cel chibzuit își gândește bine pașii.
16 Cel înțelept se teme și se depărtează de rău,
dar cel nesăbuit este mândru și încrezător.
17 Cel iute la mânie face prostii,
și omul cu intenții rele este urât de alții.
18 Cei naivi moștenesc nebunie,
dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.
19 Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni
și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept.
20 Săracul este urât chiar și de semenii lui,
dar bogatul are mulți prieteni.
21 Cel ce-și disprețuiește semenul păcătuiește,
dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci.
22 Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul?
Dar cei ce plănuiesc binele găsesc îndurare și credincioșie.
23 În orice muncă grea există și un câștig,
dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie.
24 Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți,
dar nebunia nesăbuiților rodește nebunie.
25 Un martor adevărat salvează vieți,
dar cel ce răspândește minciuni aduce înșelătoria.
26 În teama de Domnul există o puternică încredere;
El va fi un adăpost pentru fiii Lui.
27 Teama de Domnul este un izvor de viață,
îndepărtând omul de la capcanele morții.
28 Poporul numeros este gloria regelui,
dar, fără supuși, prințul este ruinat.
29 Cel încet la mânie are mare pricepere,
dar cel iute la mânie înalță nebunia.
30 O inimă liniștită este viața trupului,
dar gelozia este putrezirea oaselor.
31 Cine-l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său,
dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput
și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților.
34 Dreptatea înalță o națiune,
dar păcatul este o rușine pentru orice popor.
35 Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept,
dar mânia lui este pentru cel care-l face de rușine.