1 E moll sî prasaimasti,
le pimata le zurale sî muiale;
orkon mateol lença nai xarano.
2 E dar kai dela o thagar sî sar o çîpimos le leohko,
kon xollearăles, bezexarăl orta pa peste.
3 Sî khă pativ anda khă manuši te arakhăl pe čiungarăndar;
ta orsao čealado mekăl pe stăpînime le astardimastar.
4 Ando dureardomilai, o khandino či amboldel e phuw;
koa tidimos, kamela te tidel roade, ta nai les khanči!
5 Le phendimata ando illo le manušehkă
sî sar varesar paia andraimahkă,
ta o manuši o ateardo jeanel te ankalavel anda lende.
6 But manuši šingarăn pehko lašimos;
ta kon dašti arakhăl khă manuši pateamno?
7 Kukoa o bibezexalo phirăl ando bibezexalimos lehko;
baxtale lehkă šeavendar pala leste!
8 O thagar, kai bešel po skamin le raimahko le čeačimahko,
rîsîpil orso nasul pehkă dikhlimasa.
9 Kon dašti phenel: „Ujeardem muŕo illo,
sîm ujo mîŕa bezexatar?”
10 Dui mode pharimatăngă thai dui mode măsurengă,
sî khă prikăjimos angloa Rai.
11 O šaoŕo mekăl te dičiol înkă anda lehkă kărdimata
kana o phirimos lehko avela ujo thai bi bezexako.
12 O kan kai ašunel, thai e iakh kai dikhăl,
i pe aver i po kolaver, o Rai kărdea le.
13 Na kam e lindri, kă arăsăsa čioŕo;
pîtăr le iakha, thai čeaileosa manŕăstar.
14 „Naul! Nasul!” phenel o tinditorii,
thai telearindoi, baxtaol.
15 Sî sumnakai thai sî but mărgăritare;
ta le ušt le xarane sî khă buti kuči.
16 Le lesti raxami kă thodea pe sumadi anda aver;
thai nikăr les sumadi anda aver.
17 O manŕo le xoxaimahko sî guglo le manušehkă,
ta mai palal o mui sî lehkă pherdo tišai.
18 Le planurea thon pe koa drom andoa phendimos!
kăr o mardimos xaraimasa.
19 Kon phirăl pupuimatănça del po mui le butea le garade;
thai kolesa so našti nikrăl pehko mui te na xamistu.
20 Kana varekon delarmai pehkă daddes or pehka deia,
mudardeola lehkă e lumina ando maškar le tunerikohko.
21 Khă mandimos iekhatar lino dă anglal,
či avela dinodumadămišto koa gor.
22 Na phen: „Amboldaua lehkă me o nasul!”
Ajukăr ando Rai, thai O kandela tu.
23 O Rai čidabadikhăl dui mode pharimatăngă,
thai o tol o xoxamno nai khă buti laši.
24 O Rai ortol le pašea le manušehkă,
ta so atearăl o manuši anda pehko drom?
25 Sî khă astardimos anda khă manuši te kărăl iekhatar khă šinadimos sfînto,
thai dăsar pala so kărdea o solaxaimos te del pe godi.
26 Khă thagar xarano delbraval kolen le jungalen,
thai nakhăl la roatasa pa lende.
27 O phurdimos le manušehko sî khă lumina le Raiesti,
anda kukoa o nasul sî le mardimata
kai šol pe ji ando fundo le poŕăngo.
28 O lašimos thai o pateaimos arakhăn le thagares,
thai o zurearăl pehko skamin le raimahko andoa lašimos.
29 E slava le tărnendi sî e zor,
ta o kucčimos le phurăndi sî le ball le parne.
30 Le butea le sastearimahkă anda kukoa o nasul sî le mardimata
thai le vînăçîmata ji koa šindimos.
1 Vinul este batjocoritor și băutura tare este gălăgioasă;
oricine este amețit de ele nu este înțelept.
2 Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul unui leu;
cel care-l înfurie păcătuiește împotriva sa însuși.
3 Este o onoare pentru om să se abțină de la ceartă,
dar orice nebun se dezlănțuie.
4 Leneșul nu ară toamna,
așa că nu va găsi nimic la seceriș.
5 Sfaturile inimii unui om sunt ca niște ape adânci,
dar cel priceput știe să scoată din ele.
6 Mulți oameni își proclamă loialitatea,
dar cine poate găsi un om credincios?
7 Cel drept umblă în integritatea lui;
ferice de copiii lui!
8 Când regele stă pe tronul de judecată,
spulberă orice rău cu privirea lui.
9 Cine poate spune: „Mi-am păstrat inima curată,
sunt curat și fără păcat“?
10 Greutățile diferite și măsurile duble
sunt ambele o urâciune înaintea Domnului.
11 Chiar și un copil se face cunoscut prin faptele lui,
dacă purtarea lui este curată și dreaptă.
12 Cât despre urechea care aude și ochiul care vede,
Domnul le-a făcut pe amândouă.
13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac.
Deschide ochii și te vei sătura de pâine.
14 „Rău! Rău!“, spune cumpărătorul,
și, plecând, se laudă.
15 Există aur și o mulțime de rubine,
dar buzele care răspândesc cunoștința sunt un giuvaier prețios.
16 Ia-i haina, căci a girat pentru un străin,
și ține-o garanție, căci a girat pentru o străină!
17 Pâinea înșelăciunii este dulce omului,
dar, după aceea, gura lui va fi plină de pietriș.
18 Planurile sunt stabilite prin consfătuire.
Deci, fă războiul prin îndrumări bune!
19 Cel ce umblă cu bârfa dezvăluie un secret;
să nu te amesteci cu cel ce-și deschide buzele.
20 Dacă un om își blestemă tatăl sau mama,
i se va stinge candela în negura nopții.
21 O moștenire câștigată repede la început
nu va fi binecuvântată la sfârșit.
22 Nu spune: „Îi voi întoarce eu acest rău!“.
Pune-ți speranța în Domnul, și El te va salva!
23 Greutățile diferite sunt o urâciune înaintea Domnului
și talerele înșelătoare nu sunt un lucru bun.
24 Pașii omului sunt îndrumați de Domnul.
Cum și-ar putea înțelege omul propria-i cale?
25 Este o capcană pentru om să facă în grabă o promisiune sfântă
și abia mai târziu să se gândească la jurămintele făcute.
26 Un rege înțelept îi spulberă pe cei răi
și trece cu roata de treierat peste ei.
27 Suflarea omului este o candelă a Domnului,
care cercetează adâncurile ființei.
28 Bunătatea și credincioșia îl protejează pe rege
și el își consolidează tronul prin bunătate.
29 Gloria tinerilor este puterea lor,
iar podoaba bătrânilor este părul alb.
30 Bătăile și vânătăile îndepărtează răul,
iar loviturile curăță cămările sufletului.