1 Khă anau lašo sî mai kamblino dă sar khă bravalimos baro,
thai te aves kamblino kučearăl mai but dă sar o rup thai o sumnakai.
2 O bravalo thai o čioŕo arakhadeon:
o Rai kărdea i iekhăs i le kovrăs.
3 O manuši o xarano dikhăl o bibaxtalimos thai garadeol,
ta kola le dille jean angle thai sî došalde.
4 O potindimos le meklimahkotelal, la darati le Raiestar,
sî o bravalimos, e slava thai čivava.
5 Kanŕă thai astardimata sî po drom le manušehko le rimomenehko:
kukoa kai arakhăl pehko duxo dureol lendar.
6 Sîkau le šaoŕăs o drom kai trăbul te phirăles,
thai kana phureola, či dureola lestar.
7 O bravalo stăpînil pa kola le čioŕă,
thai kukoa kai lel unjile, sî o robo kolehko kai del unjile.
8 Kon thol bikris, bikris tidela,
thai e ŕai la bikrisati lesti sî koa gor.
9 O manuši kai fales nasul avela dinodumadămišto,
anda kă del le čioŕăs anda pehko manŕo.
10 Našau le prasaimatores, thai e čiungar jealatar,
le biateardimata thai le prasaimata atărdeona.
11 Kon kamel o ujimos le illehko,
thai sî les lašimos pel ušt, sî amal le thagaresa.
12 Le iakha le Raiehkă arakhăn koles kai sî les jeanglimos,
Ta atărdearăl le divanuri kolehkă le rimomenehkă.
13 O khandino phenel: „Avri sî khă
leo, kai dašti mudarăll ma po drom!”
14 O mui le kurvengo sî khă groapa andră;
kas kamel te došarăl les o Rai, kodoa perăl ande late.
15 O čealadimos sî astardo le illestar le šaoŕăhkărăstar,
ta e raii le xamasti pîtărălala lestar.
16 Kon thol po čioŕo kaste barearăl pehko bravalimos,
avela te del i o avrăhkă mai bravalo thai nigrăla lipsomos.
17 Bandear teo kan, thai ašun le divanuri le xaranengă,
thai le o sîkaimos muŕo ando illo.
18 Kă sî mišto te nikrăs le ande tute,
thai te aven tukă sa ăkhdata pel ušt.
19 Anda kaste thos teo pateamos ando Rai,
kamau te sîkavau tu me ades, e, tut.
20 Či lašardem me kadea ando ramomos anda tute
phendimata thai sîkadimata,
21 kaste sîkavau tu butea zuralea, divanuri čeačimahkă,
kaste desanglal orbença čeačimahkă kolehkă kai tradel tu?
22 Na le poa čioŕo, anda kă sî čioŕo,
thai na thopharimos po bibaxtalo kai bešel koa udar!
23 Kă o Rai nikrăla lendi buti,
thai lela e čivava kolendi kai lena pa lende.
24 Na amalisao le manušesa le xolleardesa,
thai na phir le manušesa iekhatar kai xolli,
25 ta na varesar te sîteos lehkă astardimos andoa duxo.
26 Na av maškar kola kai thon sumadimata,
maškar kola kai den kamăta andal unjilimata.
27 Kă kana nai sosa te potines, anda soste kamesa te lel pe teo pato tala tute?
28 Na mutisar e phuw e puraii, kai thodela te dadda.
29 Kana dikhăs khă manuši lašo ande pesti buti, kodoa dašti bešel pašal thagar,
na pašal manuši širohkă.
1 Un nume bun este mai de dorit decât mari bogății
și bunăvoința face mai mult decât argintul și aurul.
2 Bogatul și săracul au un lucru comun:
Domnul i-a creat pe amândoi.
3 Omul chibzuit vede pericolul și se ascunde,
dar naivii merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Smerenia și teama de Domnul
aduc bogăție, onoare și viață.
5 Pe calea celui corupt sunt spini și capcane;
cine își păzește sufletul se ține departe de ele.
6 Instruiește-l pe tânăr la începutul căii lui
și, când va îmbătrâni, nu se va îndepărta de ea.
7 Bogatul stăpânește peste sărac
și cel ce ia cu împrumut este slujitorul celui ce dă cu împrumut.
8 Cine seamănă nedreptate va secera necaz,
iar nuiaua mâniei lui va fi distrusă.
9 Omul darnic va fi el însuși binecuvântat
pentru că-și împarte pâinea cu cel sărac.
10 Alungă-l pe batjocoritor și cearta va înceta,
conflictele și insultele se vor sfârși.
11 Cine iubește curăția inimii
și are bunăvoința pe buze va fi prieten cu regele.
12 Ochii Domnului veghează asupra cunoștinței,
dar El se opune cuvintelor celui necredincios.
13 Leneșul spune: „Afară este un leu!
Voi fi ucis pe străzi!“.
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă;
cel pe care este mânios Domnul, va cădea în ea.
15 Nebunia este legată de inima copilului,
însă nuiaua disciplinării o va îndepărta de la el.
16 Cel ce îl asuprește pe sărac ca să se îmbogățească
și cel ce oferă daruri celui bogat, vor sărăci amândoi.
Treizeci de pilde ale înțelepților
Pilda 1
17 Pleacă-ți urechea, ascultă cuvintele înțelepților
și pune în inima ta cunoștința mea.
18 Căci este plăcut când le păstrezi în inima ta
și să le ai pe toate pregătite pe buze.
19 Pentru ca încrederea ta să fie în Domnul,
îți fac cunoscut astăzi, da, ție!
20 N-am scris eu oare treizeci de maxime pentru tine,
maxime cu sfaturi și cunoștință,
21 ca să-ți fac cunoscut adevărul cuvintelor demne de încredere,
ca să răspunzi prin cuvinte demne de încredere celor ce te trimit?
Pilda 2
22 Nu-l jefui pe sărac pentru că este sărac
și nu-l asupri pe cel nevoiaș care stă la poarta cetății,
23 pentru că Domnul le va apăra cauza
și-i va jefui pe aceia care-i jefuiesc.
Pilda 3
24 Nu te împrieteni cu persoana mânioasă
și nu te asocia cu omul furios,
25 ca nu cumva să înveți căile lui
și să-ți ajungă astfel o capcană pentru suflet.
Pilda 4
26 Să nu fii printre oamenii care oferă garanție
sau care girează pentru datorii,
27 căci, dacă nu vei avea cu ce să plătești,
până și patul îți va fi luat de sub tine!
Pilda 5
28 Nu muta hotarul cel vechi,
pe care l-au așezat strămoșii tăi.
Pilda 6
29 Vezi un om priceput în lucrarea lui?
El va sluji înaintea regilor,
nu înaintea oamenilor de rând.