O valoso la darako andoa Dell thai le xaraimahko.
1 Šeaua, na bîstăr mîŕă sikaimata,
Tthai garav ande teo illo le divanuri mîŕă!
2 Kă on lungiarăna le des thai le bărši tea čivavakă,
thai anena tukă but pačea.
3 Te na mekăl tu o lašimos thai o pateaimos:
phande tukă le kai koŕ,
ramosar le po sastriç te illehko.
4 Thai kadea lesa nakhlimos thai sastevesti godi,
angloa Dell thai anglal manuši.
5 Patea tu ando Rai anda sa teo illo,
thai na nikărdeo pe teo xaraimos!
6 Prinjean Les ande sa te droma,
thai O ortola te droma.
7 Na din tu korkoŕo xarano;
dara le Raiestar, thai de tu rigate katoa nasul!
8 Kadea anela tukă sastimos te statohkă,
thai šudrimos te kokalengă.
9 De pativ le Raies te bravalimatănça,
thai le anglal roadença anda teo avimos:
10 kă atunčea le divarea avena tukă pherde pe butimaste,
thai le teaskuri tiră çîpina mustostar.
O baxtalimos thai o xaraimos čeačio.
11 Šeaua, te na xolleaos po xamos le Raiehko,
thai na avel tukă xolli pe Lehkă došaldimata.
12 Kă o Rai xallpe kolesa kai kameles,
sar khă dadd le šaoŕăsa kai kamel les!
13 Baxtalo le manušestar kai arakhăl o xaraimos,
thai le manušestar kai lel prinjeandimos!
14 Kă o valoso kai aneles o sî mai lašo dă sar o rup,
thai o andimos andino lestar sî mai kuči sar o sumnakai;
15 o sî mai kuči dă sar le perle,
thai sa le mandimata tiră našti ameazăn lesa.
16 Ande čeači lesti sî khă čivava lungo;
ande bičeači lesti, bravalimos thai slava.
17 Le droma lehkă sî varesar droma mîndri,
thai sal droma lehkă sî varesar droma lašimasa.
18 O sî khă kašt čivavako anda kola kai astarăn les,
thai kola kai sî le sî baxtale.
19 Andoa xaraimos kărdea o Rai e phuw,
thai andoa prinjeandimos zureardea O le čerurea;
20 andoa jeanglimos pîtărdi'le Lekă le Andraimata,
thai pitearăn le norea e iasflačeareati.
21 Šeaua, te na dureon le sîkaimata kdala te iakhăndar:
nikăr o xaraimos thai o atearimos!
22 Kă on avena ande čivava te duxosti,
i o kučimos kata ti koŕ.
23 Atunčea phirăsa pateamasa pe teo drom,
thai teo punŕo či lopînzîla.
24 Kana sovesa, avesa bi darako,
thai kana lela tu e lindri, o suno avela tukă guglo.
25 Na dara či la jungale daraimahko,
či le avimastar andai rig kolendi le jungalendi;
26 că o Rai avela teo ajukărimos,
thai O rakhăla teo punŕo le perimastar.
Phendimata ka khă lašo traimos.
27 Na atărdear khă lašimos kolehkă so sî les kambimos lestar,
kana dašti kărăs les.
28 Na phen te pašehkă: „Jeatar thai av pale;
daua tu texara!”
Kana sî tu katar te des.
29 Na de godi nasul te pašehkă,
kana bešel ujardo paša tute.
30 Na xa tu bizaiako varekasa,
kana či kărdea tukă či khă nasul.
31 Na nikăr xolil po manuši le zuralimahko,
thai na alosar či iekh anda lehkă droma!
32 Kă o Rai čidabadikhăl le manušen le rimomen,
ta sî amal kolença le bibezexalimahkă.
33 E arman le Raiesti sî ando khăr kolesti le jungalesti,
ta o khăr kolengo bibezexale o delesdumadămišto.
34 Kana sî les kărimos kolença le prasaimatorença,
marăl pehkă khălimos lendar,
ta kolengă le meklinetelal dele xaro.
35 Le xarane mandinina e slava,
tai rig kolengă le dilengă sî o lajau.
Alte beneficii ale înțelepciunii
1 Fiule, nu uita învățătura mea,
ci păstrează în inima ta poruncile mele,
2 căci ele vor adăuga lungime la zilele tale și ani la viața ta
și-ți vor da pace.
3 Îndurarea și credincioșia să nu te părăsească!
Leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale!
4 Atunci vei găsi bunăvoință și vei avea un bun discernământ
înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta
și nu te baza pe priceperea ta.
6 Recunoaște-L în toate căile tale,
iar El îți va netezi cărările.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi;
teme-te de Domnul și îndepărtează-te de rău.
8 Aceasta va aduce vindecare trupului tău
și înviorare oaselor tale.
9 Onorează-L pe Domnul cu bunurile tale
și cu primele roade din toată recolta ta!
10 Astfel, hambarele tale vor fi pline de belșug,
iar presele tale de struguri se vor revărsa de must.
11 Fiule, nu disprețui disciplinarea Domnului
și nu desconsidera mustrarea Lui.
12 Căci Domnul îl mustră pe cel pe care-l iubește,
ca un tată pe fiul în care-și găsește plăcerea.
13 Ferice de omul care găsește înțelepciune
și de omul care dobândește pricepere.
14 Căci câștigul ei este mai bun decât câștigul argintului
și venitul ei este mai bun decât al aurului.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele;
și orice ți-ai dori nu se poate compara cu ea.
16 În dreapta ei este o viață lungă,
în stânga ei se află bogăție și glorie.
17 Căile ei sunt plăcute
și toate cărările ei sunt pașnice.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o îmbrățișează;
oricine o păstrează este binecuvântat.
19 Prin înțelepciune a întemeiat Domnul pământul,
prin pricepere a întărit cerurile.
20 Prin cunoștința Lui, adâncurile s-au despărțit,
iar norii au picurat roua.
21 Fiule, să nu se îndepărteze acestea dinaintea ochilor tăi.
Păstrează înțelepciunea și discernământul.
22 Acestea vor fi viață pentru sufletul tău
și o podoabă plăcută pentru gâtul tău.
23 Atunci vei merge în siguranță pe calea ta
și nu ți se va împiedica piciorul.
24 Când te vei culca, nu îți va fi frică;
când te vei culca, somnul îți va fi dulce.
25 Să nu te temi nici de groaza care vine pe neașteptate
și nici când vine distrugerea celor răi,
26 căci Domnul va fi încrederea ta.
El îți va păzi piciorul de orice capcană.
27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,
când stă în puterea mâinii tale să faci lucrul acesta.
28 Nu spune semenului tău, „Du-te și vino iarăși!
Îți voi da mâine!“,
când ai la tine ce să-i dai .
29 Nu plănui răul împotriva semenului tău,
care trăiește în siguranță lângă tine.
30 Nu te certa fără motiv cu cineva,
dacă nu ți-a făcut nimic rău.
31 Nu-l invidia pe omul violent
și nu alege niciuna dintre căile lui.
32 Căci cel corupt este o urâciune înaintea Domnului,
dar sfatul Lui este cu cei drepți.
33 Blestemul Domnului este în casa celui rău,
dar El binecuvântează locuința celor drepți.
34 Celor batjocoritori El le răspunde cu batjocură,
dar celor smeriți El le dă har.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie,
dar El îi înalță pe cei nesăbuiți spre rușine.