1 Le divanuri le thagarehkă le Lemuelohkă.
O sîkaimos kai delas les lesti dei.
2 So te phenau tukă, šeaua, o rodo mîŕă solaxaimatăngo?
3 Na de le juwleangă ti zor,
thai le răzgăimata tiră kolengă kai xasarăn le thagaren.
4 Či perăl pe le thagaren, Lemuele,
či perăl pe le thagaren te pen moll,
či le voievodăn te phirăn pala le pimata le zurale;
5 ka na varesar, te bîstrăn e kris,
thai te ušteven le čeačimata sa kolengă bibaxtalimasa.
6 Den pimata zurale kolehkă kai
xasaol, thai moll, kolehkă le duxosa kărko;
7 kaste pel te bîstrăl pehko čiorîmos,
thai te na mai anel pehkă godi pehkă năkazurendar.
8 Pîtăr teo mui anda kukoa o bimohko,
andai zan sa kolendi mekline!
9 Pîtăr teo mui, krisînisar čeačimasa,
thai nikăr koles le bibaxtales thai koles kai nailes.
10 Kon dašti arakhăl khă juwli pativali?
Oi sî mai kuči dă sar le mărgăritare.
11 O illo le muršehko pateal pe ande la,
thai či nigrăl lipsomos avimatăndar.
12 Oi kărăl lehkă mišto, thai na nasul,
ande sal des laka čivavakă.
13 Oi kărăl limos pošomatar thai boranjikohko,
thai kărăl buti vastença vreničea.
14 Oi sî sar khă bero bitindimahko;
dă dural anel pehko manŕo.
15 Oi uštel kana sî înkă reat,
thai del xamos pehkă khărăs,
thai ulavel e buti poa des pehkă kanditoarengă.
16 Del pe godi kakh phuw, tahi tinela;
andoa rodo laka buteako oi thol khă răz.
17 Oi phandel pehko maškar zorasa,
thai sastrearăl pehkă vast.
18 Dikhăl kăi buti jeal lakă mišto,
e lumina lati reate či atărdeol.
19 Oi thol o vast pe furka thai lakă naia nikrăn o fuso.
20 Oi tinzol pehkă vast karing kukoa o bibaxtalo,
tinzol pehko vast karing kukoa kai nailes.
21 Či daral le iwestar anda pehko khăr,
kă sa lako khăr sî xureado ando lollo.
22 Oi kărăl pehkă văluimata,
sîla çoale boranjikohkă sano thai phanŕune.
23 Lako rom sî mišto dikhlino kal udara,
kana bešel le phurănça le čemehkărănça.
24 Oi kana kărăl gada, thai bitinele,
thai del bričirea le bitindorehkă.
25 Oi sî xureadi zorasa thai slavasa,
thai asal le desăstar dă tehara.
26 Oi pîtrăl o mui xaraimasa,
thai sîkaimata čeailimahkă sîla pe šib.
27 Oi dikhăl pa kola kai kărdeon ande lako khăr,
thai či xal o manŕo le khandimahko.
28 Le šeave lakă ušten, thai phenen lakă baxtali;
o rom lako uštel, thai anel lakă lăudimata phendindoi:
29 „But šeia sî le khă phiraimos pativalo,
ta tu nakaves le saoŕăn.”
30 Le răzgăimata tiră sî athaimahkă,
thoa šukarimos tiro sî prasaimos,
ta e juwli kai daral le Raiestar avela lăudime.
31 Potinen o rodo laka buteako,
thai le kărimata lakă te lăudin la kal udara la četateakă.
Proverbele regelui Lemuel
1 Cuvintele regelui Lemuel. Învățătura pe care i-a încredințat-o mama lui:
2 „Ce să-ți spun, fiule?
Ce să-ți spun, fiul pântecului meu?
Ce să-ți spun, fiul jurămintelor mele?
3 Nu-ți da vlaga ta femeilor
și nici dezmierdările tale celor ce distrug regii.
4 Lemuel, nu se cuvine regilor,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5 ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii
și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.
6 Dați băuturi tari celui ce piere
și vin celui ce are viața amară,
7 ca să bea, să-și uite sărăcia
și să nu-și mai aducă aminte de necazul lui.
8 Deschide-ți gura în sprijinul celui mut,
în apărarea drepturilor tuturor celor neajutorați.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate,
și apără drepturile celui sărac și nevoiaș.
Epilog: femeia cinstită
10 Cine poate găsi o femeie cinstită?
Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.
11 Inima soțului ei se încrede în ea
și nu-i va lipsi câștigul.
12 Ea îi face bine, nu rău,
în toate zilele vieții ei.
13 Ea caută lână și in
și lucrează cu plăcere, cu mâinile ei.
14 Ea este ca o corabie comercială,
de departe își aduce hrana.
15 Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană celor din casa sa,
și împarte sarcini servitoarelor sale.
16 Ea se gândește la un teren și îl cumpără,
din venitul câștigat plantează o vie.
17 Ea se pregătește de lucru cu putere
și își întărește brațele.
18 Ea simte că afacerea îi merge bine
și candela ei nu se stinge noaptea.
19 Pune mâna pe furca de tors
și prinde fusul cu degetele ei.
20 Ea își deschide palma pentru cel sărac
și își întinde mâinile către cel nevoiaș.
21 Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii.
22 Ea își face așternuturi,
are haine de in subțire și purpură.
23 Soțul ei este respectat la porțile cetății ,
când stă printre bătrânii țării.
24 Ea face haine de lână și le vinde,
și oferă curele negustorilor.
25 Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei
și râde de ziua de mâine.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune,
iar pe limba ei sunt învățături plăcute.
27 Ea veghează asupra căilor familiei sale
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată;
soțul ei o laudă și el:
29 «Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!».
30 Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Apreciați-o pentru rodul muncii ei,
iar faptele ei s-o laude la porțile cetății !“.