E Rut O Boaz.
1 E Naomi sas la khă neamo pala lako rom. Kodoa sas khă manuši but bravalo, andai familia le Elimelekosti, thai bušolas Boaz.
2 E Rut, e Moabita phendea karing e Naomi: „Mekh ma, rudi tu, te jeau te tidau spikuri poa kîmpo kodolehko savehko laua nakhlimos.” Oi dea la anglal: „Jea, mîŕî šei.”
3 Oi găli pe khă phuw te tidel spikuri pala so tiden le tidiatorea. Thai kărdilea ka e phuw kodea te avel le Boazăsti, kai sas anda e familia le Elimelekosti.
4 Thai dikta kă o Boaz avilo andoa Betleemo, thai phendea le tiditorengă: „O Rai te avel tumença!” On dine les anglal: „O Rai te deltudumadămišto!”
5 Thai o Boaz phendea pehkă kanditorehkă kai sas thodino te dikhăl le tiditoren: „Kasti sî e tărni kutea?”
6 O kanditorii thodino le dikhlimasa kal tiditorea dea anglal: „Sî khă tărni Moabita, kai amboldea pe la Naomeasa andoa čem le Moabohko.
7 Oi phendea: „Mekh ma te tidau spikuri maškar le drăza, ašile pala le tiditorea.” Thai dă ades dădroboitu, dă kana avili, či čiisai li numai khă leaka ando khăr.”
8 O Boaz phendea karing e Rut: „Ašunta, šeie, te na jeas te tides spikuri ande aver phuw; te na dureos koçal, thai aši mîŕî kanditoarença.
9 Dikh karing tidena po kîmpo, thai nikărdeo pala lende. Mothodem le kanditorengă mîŕăngă te na len pe tutar. Thai kana avela tukă truši, te jeas kal pirea, thai te pes anda so ankalavena le kanditorea.”
10 Atunčeara oi šudea pe le mosa pe phuw, thai phendea lehkă: „Sar lem nakhlimos me angla tute, kaste avel tu dičimos mandar, kha străinatar?”
11 O Boaz dea la anglal: „Phendea pe mangă sa so kărdean anda ti sastri, dă kana mullo teo rom, sar meklean te daddes thai tea deia thai o čem ande sao kărdilean, kaste jeas ka khă poporo kai či prinjeanesas les mai anglal.
12 O Dell te del tu potindimos anda so kărdean, thai o potin te avel tukă pherdo andai rig le Raiesti, le Devllehko le Israelohko, tala le phaka savehkă avilean te bešes!”
13 Thai oi phendea: „O! te lau nakhlimos angla tute, muŕo rai! Kă tu thodean o vast pa ma, thai le divanuri tiră găle koa illo tea kanditoraeako. Thai orta me kai či sîm či barem iekh anda te kanditoare.”
14 Koa čiro le xamahko koa dopaši le desăhko, o Boaz phendea karing e Rut: „Pašo, xa manŕo, thai bool teo kotor ando šut.” Oi bešli paša le tiditorea. Dinela bombiçe prăjime; xalea thai čeailili thai so mai ašilea tideas.
15 Pala kodea uštili te tidel spikuri. O Boaz dea kakoa mothodimos pehkă kanditorengă: „Mekăn la te tidel spikuri i maškar le drăza, thai te na atărdearăn la;
16 thai orta tume te ankalaven lakă varesar spikuri andal drăza, thai te na xolearăn la.”
17 Oi tidea spikuri poa kîmpo ji reate, thai mardea so tideasas. Ankăstea paše khă efa orzosti.
18 Leala thai šutea pe ande četatea, thai lati sastri dikhlea so tideasas. E Rut ankaladea i so mai ašileasas la anda so xaleasas thai dea lakă le.
19 Lati sastri phendea lakă: „Kai tidean ades spikuri, thai kai kărdean buti? Dinodumadămišto te avel kodoa kai lea sama tutar!” Thai e Rut phendea pehka sastreakă kai kărdeasas buti: „O manuši kai kărdem ades buti,” phendea oi, „bušol Boaz.”
20 E Naomi phendea pehka boreakă: „Te avel dinodumadămišto le Raiestar, kai sî pherdo mištimos anda kukola le juvinde, sar sas i anda kukola kai mulline.” O manuši kadoa sî neamo amença,”, mai phendea lakă e Naomi, „sî anda kukola kai sî les o čečio le potindimahkopale pa amende.”
21 E Rut, e Moabita, mai phendea: „O phendea mangă: „aši mîŕă kanditorença, ji kana isprăvina o tidimos.”
22 Thai e Naomi phendea karing pesti bori e Rut: „Sî mišto, mîŕî šei, te ankles lehkă kanditorença, thai te na arakhăl tu avervarekon pe aver phuw.”
23 Oi nikărdea pe kadea le kanditoreança le Boazăhkă, kaste tidel spikurea, ji koa isprăvimos le tidimahko le orzurengo thai koa tidimos le divehko. Thai bešelas pehka sastreasa.
Rut îl întâlnește pe Boaz
1 Naomi avea o rudă din partea soțului ei, un bărbat cu renume din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.
2 Moabita Rut i-a zis lui Naomi:
‒ Dă-mi voie, te rog, să merg pe câmp și să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoință.
Ea i-a răspuns:
‒ Du-te, fata mea.
3 Ea s-a dus și, ajungând pe un câmp, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca acel teren să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.
4 Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem și le-a zis secerătorilor:
‒ Domnul să fie cu voi!
Ei i-au răspuns:
‒ Domnul să te binecuvânteze.
5 Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii:
‒ A cui este tânăra aceasta?
6 Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns:
‒ Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului. 7 Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg și să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“. Și de azi dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum și nu s-a odihnit decât pentru puțin timp, în adăpost.
8 Boaz i-a zis lui Rut:
‒ Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt teren și să nu pleci de aici. Ține-te după slujnicele mele. 9 Uită-te unde vor secera pe teren și du-te după ele. Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ți-e sete, poți să mergi la vase și să bei din ceea ce au scos slujitorii.
10 Atunci ea s-a aruncat cu fața la pământ, s-a închinat și i-a zis:
‒ Cum de am găsit bunăvoință înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină?
11 Boaz a răspuns:
‒ Mi s-a spus tot ce-ai făcut pentru soacra ta după moartea soțului tău, cum ai plecat de la tatăl tău, de la mama ta și din țara de origine, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoșteai dinainte. 12 Domnul să-ți răsplătească fapta și răsplata să-ți fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăpostești!
13 Ea a zis:
‒ Să găsesc bunăvoință înaintea ta și pe mai departe, stăpânul meu, căci tu m-ai consolat și i-ai vorbit slujitoarei tale pe placul inimii ei, deși eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.
14 La ora mesei, Boaz i-a zis lui Rut :
‒ Apropie-te, mănâncă din pâine și înmoaie-ți bucata în oțet.
Ea s-a așezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat și i-a mai și rămas.
15 Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel:
‒ Lăsați-o să culeagă chiar și dintre snopi, fără s-o umiliți. 16 Mai mult, scoateți spice din snopi și aruncați-le pe jos, ca să le poată culege, și n-o certați.
17 Rut a cules spice de pe teren până seara, a bătut ce a cules și a strâns aproape o efă de orz. 18 A luat ceea ce strânsese și s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi și ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă .
19 Atunci soacra ei a întrebat-o:
‒ Unde ai cules astăzi și unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă!
Rut i-a istorisit soacrei sale la cine a lucrat și i-a zis:
‒ Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.
20 Naomi i-a zis nurorii sale:
‒ Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care nu Și-a părăsit îndurarea față de noi, cei vii, și față de cei ce au murit.
Apoi Naomi i-a zis:
‒ Bărbatul acesta este ruda noastră, dintre cei cu drept de răscumpărare asupra noastră.
21 Moabita Rut i-a zis:
‒ El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor termina tot ce au de secerat“.
22 Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut:
‒ Este bine, fata mea, să lucrezi cu slujnicele lui și să nu dea alții peste tine pe un alt teren.
23 Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz și a cules până când s-a încheiat seceratul orzului și al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.