1 Of! te avino muŕo phral, kai pilea kal čiučea mîŕa dakă!
Kana te arakhlino tu ande uliça, sahkă čiumidau tu,
thai khonikh nahkă nikrăl ma dă nasul.
2 Sahkă lau tu thai sahkă anau tu koa khăr mîŕa deiako;
oi sîkavela ma te dau tu te pes moll khandimasti, musto anda mîŕă rodii.
3 O vast lehko o bičeačio te avel tala muŕo šero,
thai čeači lesti te tidel ma ande angali! –
4 Rudi tume, iagasa, šeia le Ierusalimohkă,
na mištisarăn, na ušteaven o kamblimos, ji kana avel o.
5 Kon sî kodea, kai anklel andai pustia, meklini pe pehko
kamblino thai phendindoi: „Ušteadem tu talai phabelin;
oče kărdea tu ti dei, oče kărdea tu, thai kărdea tu oi.” –
6 Tho ma sar khă paftala pe teo illo, sar khă paftala pe teo vast;
kă o kamblimos sî mai zuralo sar o merimos,
thai jelozia sî biatărdimasti sar o than le mullengo;
o jego lako sî khă jego iagako, khă para le Raiesti.
7 Le paia kola le bară našti mudarăn o kamblimos,
thai le nanilašuri naština te tasaven les;
te dela o manuši sa le mandimata anda lehko khăr anda o kamblimos,
Sa nahkă aveles dăsar bidikhlimos.
8 Same khă phei çînorî, kai nai la înkă či čiučea.
So kărasa amara pheiasa ando des kana avena lakă le peçitorea?
9 Kana sî zîdo, vazdasa varesar zîmça rupune pa leste;
ta kana sî udar, phandavasa les kha phaleasa čedrosti. –
10 Me sîm zîdo, thai le čiučea mîŕă sî sar varesar turnuri;
andel iakha lehkă sîmas sar iekh kai arakhlea e pačea.
11 O Solomono sas les khă răz ando Baal-Xamono;
Dea la ka uni pîndarea;
thai sako iekh trăbulas te anel andoa rodo lako ăkh mia siklea rupune.
12 E răz mîŕî, kai sî mîŕî, me arakhau la. Nikăr tukă, Solomonona,
kola ăkh mia sikli, thai dui šella te aven kolengă kai pîndin o rodo! –
13 Tu, kai bešes andel barea,
varesar amalea bandearăn o kan ka teo mui:
mištokam thai mekh ma te ašunau les! –
14 Avta iekhatar, kamblimena, kă khă busneorîvăšesti
or sar o puio le čerbohko pel baŕlebară pherde mirozne!
1 O, dacă ai fi fost frate cu mine
și dacă ai fi fost alăptat de mama mea!
Atunci te-aș fi găsit afară, te-aș fi sărutat,
și nimeni nu m-ar fi disprețuit!
2 Te-aș fi luat și te-aș fi condus în casa mamei mele,
care m-a învățat.
Ți-aș fi dat să bei vin aromat,
nectar din rodiile mele.
3 Mâna lui stângă să fie sub capul meu
și cu mâna lui dreaptă să mă îmbrățișeze!
4 Vă pun să jurați, fete ale Ierusalimului:
de ce stârniți și de ce treziți iubirea
până nu-i face ei plăcere?
Corul
5 Cine este aceea care vine din deșert,
sprijinindu-se de iubitul ei?
Șulamita
Te-am trezit sub măr,
acolo unde mama ta te-a conceput,
acolo unde a suferit durerile pentru a te naște.
6 Așază-mă ca un sigiliu pe inima ta
și ca un semn pe brațul tău.
Fiindcă dragostea este puternică, precum moartea,
iar gelozia, ca Locuința Morților.
Flăcările ei sunt flăcări de foc,
flăcări mistuitoare.
7 Apele mari nu pot să stingă dragostea,
râurile nu sunt în stare s-o înece.
Dacă un om ar da toate bogățiile din casa lui pentru iubire,
acestea a fi profund disprețuite.
Corul
8 Avem o soră tânără
căreia nu i-au crescut încă sânii.
Ce vom face pentru sora noastră
în ziua când va fi pețită?
9 Dacă este un zid,
vom construi pe ea un șir de pietre de argint,
iar dacă este o ușă,
o vom închide cu scânduri de cedru.
Șulamita
10 Eu sunt un zid,
iar sânii mei sunt ca niște turnuri.
Și, astfel, am devenit în ochii lui
o femeie care i-a adus împlinire.
11 Solomon avea o vie în Baal-Hamon;
a încredințat-o unor îngrijitori
și fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei
o mie de șecheli de argint.
12 Via mea este a mea și numai a mea!
Cei o mie de șecheli să-ți revină ție, Solomon,
iar două sute să le revină celor ce-i îngrijesc rodul.
Iubitul
13 Tu, cea care locuiești în grădini,
niște prieteni ascultă cu atenție glasul tău.
Lasă-mă să-l aud și eu!
Șulamita
14 Aleargă, iubitul meu,
fii asemenea unei gazele
sau asemenea unui pui de cerb
peste munții plăcut mirositori.