1 Samuel a luat sticluța cu ulei, l-a turnat pe capul lui Saul și l-a sărutat, zicând:
‒ Nu te-a uns Domnul să fii conducător peste moștenirea Lui? 2 După ce vei pleca de la mine, vei întâlni doi bărbați lângă mormântul Rahelei, în teritoriul lui Beniamin, la Țelțah. Ei îți vor spune: „Măgărițele, pe care te-ai dus să le cauți, au fost găsite. Tatăl tău însă nu mai este îngrijorat pentru măgărițe, ci este îngrijorat pentru voi. El întreabă: «Ce să fac pentru fiul meu?»“. 3 Treci de locul acela și mergi mai departe până la stejarul din Tabor. Acolo te vor întâlni trei bărbați care merg să se închine lui Dumnezeu în Betel. Unul dintre ei duce cu el trei iezi, altul trei pâini, iar altul un burduf cu vin. 4 Ei te vor saluta și îți vor dărui două pâini, iar tu le vei lua din mâna lor.
5 După aceea, vei merge la Ghiva lui Dumnezeu, unde se află o garnizoană de-a filistenilor. Cum vei intra în cetate, vei întâlni un grup de profeți coborând de pe înălțime cu harfe, tamburine, flaute și lire, și profețind. 6 Duhul Domnului va veni peste tine, vei profeți împreună cu ei și vei fi preschimbat într-un alt om. 7 Când ți se vor împlini aceste semne, fă ceea ce vor găsi mâinile tale potrivit să facă, pentru că Dumnezeu este cu tine.
8 Coboară înaintea mea la Ghilgal. După aceea, voi coborî și eu la tine ca să aduc arderi-de-tot și jertfe de pace. Vei aștepta șapte zile până voi veni la tine ca să-ți fac cunoscut ce vei avea de făcut.
9 Imediat după ce Saul s-a întors cu spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i-a dat o altă inimă și toate semnele acestea s-au împlinit în acea zi. 10 Au ajuns la Ghiva și iată că un grup de profeți i-a ieșit în întâmpinare. Duhul lui Dumnezeu a venit peste el și el a profețit în mijlocul lor. 11 Când toți cei care-l cunoșteau înainte au văzut că profețea împreună cu ei, au zis unul către celălalt: „Ce i s-a întâmplat fiului lui Chiș? Este oare și Saul printre profeți?“. 12 Iar un localnic a zis: „Și cine este tatăl lor?“. Astfel s-a ajuns la următoarea zicere: „Este oare și Saul printre profeți?“.
13 Când a terminat de profețit, Saul a venit pe înălțime.
14 Atunci, unchiul său l-a întrebat pe el și pe slujitorul său:
‒ Pe unde ați umblat?
Saul i-a răspuns:
‒ În căutarea măgărițelor. Însă, când am văzut că nu sunt de găsit, ne-am dus la Samuel.
15 Unchiul lui l-a întrebat:
‒ Spune-mi, te rog, ce v-a zis Samuel?
16 Saul i-a răspuns unchiului său:
‒ Ne-a zis că măgărițele au fost găsite.
Însă nu i-a spus nimic din ce i-a vorbit Samuel cu privire la domnie.
Desemnarea oficială a lui Saul ca rege al lui Israel
17 Samuel a chemat poporul înaintea Domnului, la Mițpa. 18 El le-a zis fiilor lui Israel: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu l-am scos pe Israel din Egipt și v-am eliberat din mâna egiptenilor și a tuturor regatelor care vă asupreau». 19 Voi însă Îl respingeți astăzi pe Dumnezeul vostru Care v-a scăpat din toate nenorocirile și necazurile voastre, zicându-I: «Când vei desemna un rege peste noi?». De aceea, înfățișați-vă acum înaintea Domnului, după semințiile și clanurile voastre“.
20 Samuel a apropiat toate semințiile lui Israel, iar sorțul a căzut pe seminția lui Beniamin. 21 Apoi a apropiat seminția lui Beniamin după clanuri, iar sorțul a căzut pe clanul lui Matri. În cele din urmă, sorțul a căzut pe Saul, fiul lui Chiș. Când l-au căutat însă, n-a fost găsit.
22 Ei l-au întrebat în continuare pe Domnul:
‒ A sosit omul acesta aici?
Domnul a răspuns:
‒ Iată, s-a ascuns printre bagaje.
23 Ei au alergat și l-au scos de acolo. Când a stat în picioare în mijlocul poporului, era mai înalt cu un cap decât toți ceilalți din popor. 24 Atunci Samuel a zis întregului popor:
‒ Îl vedeți pe acela pe care l-a ales Domnul? Nu este altul ca el în tot poporul.
Și toți au strigat:
‒ Trăiască regele!
25 Samuel a făcut cunoscută poporului legea monarhiei și a scris-o într-un sul, pe care l-a așezat înaintea Domnului. După aceea, Samuel a trimis întregul popor, pe fiecare în parte, la casa lui.
26 Apoi și Saul a plecat acasă, în Ghiva, însoțit de vitejii ale căror inimi le atinsese Dumnezeu. 27 Au fost însă și niște oameni de nimic care au zis: „Cum ar putea acesta să ne elibereze?“. L-au disprețuit și nu i-au adus niciun dar. Saul însă s-a făcut că nu-i aude.
O Saulo sî makhlo le Samuelostar sar thagar.
1 O Samuelo lea e oieguça le zetinosa, thai šordea la po šero le Saulohko. Pala kodea čiumidea les, thai phendea lehkă: „Či makhlea tu o Rai kaste aves o šerobaro Lehkă mandimatahko?
2 Ades, pala so mekăsa ma, arakhăsa dui manuši koa mormînto la Raxelako, ande phuw le Beneaminsoti ando Çelçaxo. On phenena tukă: „Le čiušnea te daddehkă kai gălean te rodes le arakhadi le; thai dikta kă akana teo dadd či mai del pe godi kal čiušnea, ta sî darano anda tumende, thai phenel: „So te kărau anda muŕo šeau?”
3 Dă oçal jeasa mai angle, thai arăsăsa tala o stejari andoa Taboro, kai avesa maladino trine manušendar kai anklen koa Dell, ando Betelo, thai iekh anda lende nigărindoi trin busneoră, aver trin pogăči manŕăhkă, ta aver khă burdufo molleasa.
4 On pušena tu sastimastar, thai dena tu dui manŕă, save lesa le anda lengo vast.
5 Pala kodea, arăsăsa ande Ghibea Rloxim, kai arakhadeol e kătănia le Filisteainendi. Kana šosa tu ande četatea, maladeosa khă kîrdoasa prooročença kai ulen poa učimos andai jertfa, lăutença, fluierença thai kobzença anglal, thai prooročindoi.
6 O Duxo lle Raiehko avela pa tute, prooročisa i tu lença, thai avesa paruglino ande aver manuši.
7 Kana pherdeona tukă le semnea kadala, kăr so arakhăsa kărimahko, kă o Dell sî tusa.
8 Pala kodea te ules angla mande ando Ghilgalo; thai me uleaua i me tute, kaste anau phabarimata dă sa thai jertfe naismaskă.Te ajukrăs ma efta des oče, ji kana arăsaua me tute thai phenaua tukă so te kărăs.”
9 Iekhatar so o Saulo amboldea le zăia kaste xuladeol le Samuelostar, o Dell dea les aver illo, thai sa le sămnuri kadala kărdile ande kodoa des.
10 Kana arăsle ande Ghibea, dikta kă ankăstea lehkă anglal khă kîrdo prooročengo. O Duxo le Devllehko avilo pa leste, thai o prooročisardea ande lengo maškar.
11 Sa kola kai prinjeandesas les mai anglal, dikhline kă prooročilas andekhthan le prooročença, thai phenenas iekh avrăhkă ando poporo: „So kărdilea le šeavesa le Chisehko? Ta i o Saulo sî maškar le prooročea?”
12 Varekon andai Ghibea dea anglal: „Thai kon sî lengo dadd?” Ocal avel e orba: „Ta i o Saulo sî maškar le prooročea?”
13 Kana isprăvisardea prooročimahko, gălo po učimos.
14 O kako le Saulohko phendea le Saulohkă thai lehkă kanditorehkă: „Kai gălean?” O Saul dea les anglal: „Te rodas le čiušnea; ta kana dikhleam kă či arakhas le, găleam koa Samuelo.”
15 O kako le Saulohko phendea pale: „Ta phen mangă so phendea tumengă o Samuelo.”
16 Thai o Saulo dea anglal pehkă kakos: „Phendea mengă kă le čiušnea arakhadile.” Thai či phendea lehkă khanči poa thagarimos pa sao deasas lehkă duma o Samuelo.
O Saulo alosardo thagar anda o çîrdimoslabaxteako.
17 O Samuelo akhardea le poporos angloa Rai ande Miçipa,
18 thai phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me ankaladem andoa Ejipto le Israelos, thai skăpisardem tume andoa vast le Ejipteanengo thai andoa vast sa le thgarimatăngo kai mekănas pe pa tumende.
19 Thai ades, tume šuden tumară Devlles, kai skăpisardea tume anda sal jungalimata thai anda sal kăznimata tumară, thai phenen Lehkă: „Tho khă thagar pa amende!” Aven akana angloa Rai, pala le semençii tumară thai palal mii tumară.”
20 O Samuelo pašardea sa le semençii le Israelohkă thai ankăsto koa çîrdimoslabaxteako e semençia le Beneaminosti.
21 Mai pašardea e semençia le Beneaminosti pel familii, thai ankăstea koa Çîrdimoslabaxteako e familia le Matresti. Pala kodea ankăstea koa çîrdimoslabaxteako o Saulo, o šeau le Chisăhko. Rode les, ta či arakhle les.
22 Pušline pale le Raies: „Avilo o manuši kadoa koče?” Thai o Rai phendea: „Dikta kă lo garado maškar le pirea.”
23 Prastaine thai ankaladine les oçal, thai o avilo anglal ando maškar le poporohko. Nakhavelas le saoŕăn ando učimos, katoa dumo opră.
24 O Samuelo phendea sa le poporohkă: „Dikhăn kodoles kai alosardea les o Rai? Nai khonikh ande soa poporo kai te avel sar leste.” Thai soa poporo çîpisardea: „Trail o thagar!”
25 O Samuelo kărdea prinjeando le poporohkă o čečio le thagarimaho, thai ramosardea les ande khă lill, kai thodea les angloa Rai. Pala kodea dea drom sa le poporos, tradindoi le saoŕăn khără.
26 Thai o Saulo gălo khără ande Ghibea, avindoi kha rigasa andal kătane savengo illo mištisardeasas les o Dell.
27 Ta arakhadile i manuši jungale, kai phenenas: „So daštila te kandel ame kadoa?” Thai či dabadikhline les thai či andine lehkă či khă pativ. Ta o Saulo kărdi'lo kă či ašune le.