David și Goliat
1 Filistenii și-au strâns trupele pentru război. Ei s-au strâns la Soco, care aparține de Iuda, și și-au așezat tabăra între Soco și Azeka, la Efes-Damim. 2 Saul împreună cu bărbații lui Israel s-au strâns și și-au așezat tabăra în Valea Ela. Ei s-au așezat în linie de bătaie ca să-i înfrunte pe filisteni. 3 Filistenii stăteau pe un deal, deoparte, iar Israel stătea pe un alt deal, de cealaltă parte, între ei aflându-se o vale.
4 Din tabăra filistenilor a ieșit un viteaz al cărui nume era Goliat. Era din Gat și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de bronz și era îmbrăcat cu o armură din zale de bronz în greutate de cinci mii de șecheli. 6 Niște apărători din bronz îi acopereau picioarele, iar pe spate îi atârna o lance. 7 Lemnul suliței lui era ca sulul unui țesător, iar vârful ei era de șase sute de șecheli de fier. Cel ce-i ducea scutul mergea înaintea lui.
8 Goliat s-a oprit și a strigat trupelor lui Israel așezate în linie de bătaie: „De ce ați ieșit și v-ați aliniat pentru luptă? Oare nu sunt eu filistean și nu sunteți voi slujitorii lui Saul? Alegeți-vă un bărbat care să coboare la mine. 9 Dacă va fi în stare să lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom deveni slujitorii voștri. Dacă însă eu îl voi învinge și-l voi ucide, atunci voi veți deveni slujitorii noștri și ne veți sluji“. 10 Apoi filisteanul a zis: „Batjocoresc în ziua aceasta trupele lui Israel! Dați-mi un bărbat cu care să mă lupt!“. 11 Când Saul și tot Israelul au auzit acele cuvinte rostite de filistean s-au înspăimântat și s-au temut foarte tare.
12 David era fiul acelui efratit pe nume Ișai, din Betleemul lui Iuda. El avea opt fii, iar pe vremea lui Saul era bătrân, înaintat în vârstă. 13 Cei trei fii mai mari ai lui Ișai plecaseră și îl urmaseră pe Saul la război. Numele celor trei fii ai săi care plecaseră la război erau: Eliab, întâiul născut; al doilea era Abinadab; iar al treilea era Șama. 14 David era cel mai tânăr. Cei trei fii mai mari îl urmaseră pe Saul. 15 David însă pleca și se întorcea de la Saul pentru a paște turma tatălui său, la Betleem.
16 Timp de patruzeci de zile, filisteanul s-a apropiat dimineața și seara și a stat în poziție de luptă. 17 Ișai i-a zis fiului său David: „Ia, te rog, pentru frații tăi, efa aceasta de grâne prăjite și aceste zece pâini și du-le repede în tabără. 18 Ia și aceste zece bucăți de brânză și du-le căpeteniei peste mia lor. Vezi cum le merge fraților tăi și adu-mi vești de la ei. 19 Ei se află împreună cu Saul și cu ceilalți bărbați ai lui Israel în Valea Ela, unde se luptă cu filistenii“.
20 David s-a sculat dimineață, a lăsat turma în grija unui paznic, a luat cu el tot ce i-a poruncit Ișai și a plecat. Când a ajuns în tabără, armata se alinia în poziție de luptă, scoțând strigăte de război. 21 Israel și filistenii s-au aliniat în poziții de luptă, față în față. 22 David și-a lăsat lucrurile în grija celui ce păzea bagajele și a fugit la pozițiile de luptă. Cum a ajuns, și-a întrebat frații de sănătate. 23 Pe când vorbea cu ei, iată că viteazul pe nume Goliat, filisteanul din Gat, a ieșit din rândurile filistenilor. El a rostit aceleași cuvinte ca mai înainte, iar David le-a auzit. 24 Când l-au văzut pe acel bărbat, toți bărbații lui Israel au fugit dinaintea lui, fiindu-le foarte teamă.
25 Bărbații lui Israel au zis:
‒ L-ați văzut pe acel bărbat înaintând? A înaintat ca să batjocorească pe Israel. Pe cel care-l va omorî, regele îl va răsplăti cu mari bogății, îi va da pe fata sa de soție și-i va scuti familia tatălui său de dări în Israel.
26 David i-a întrebat pe bărbații care stăteau lângă el:
‒ Ce i se va face celui care-l va ucide pe acest filistean și va ridica astfel disprețul de peste Israel? Cine este acest filistean, acest necircumcis, ca să batjocorească armatele Dumnezeului celui Viu?
27 Poporul i-a spus despre acea promisiune, zicând:
‒ Așa i se va face celui care-l va omorî.
28 Când Eliab, fratele lui cel mai mare, l-a auzit vorbind cu bărbații, s-a mâniat pe David și i-a zis:
‒ De ce ai venit și cu cine ai lăsat acele puține oi în deșert? Îți cunosc eu mândria și răutatea inimii. Ai venit să vezi lupta.
29 David a zis:
‒ Cu ce am greșit acum? Nu pot nici măcar să vorbesc?
30 După aceea, s-a întors de la el spre un altul și l-a întrebat același lucru. Poporul i-a dat același răspuns ca mai înainte. 31 Cuvintele rostite de David au fost auzite și istorisite lui Saul, care a trimis după el.
32 David i-a zis lui Saul:
‒ Niciun om să nu se descurajeze în inima lui din cauza acestuia. Slujitorul tău va merge și se va lupta cu acest filistean.
33 Saul însă i-a zis lui David:
‒ Nu poți să mergi împotriva acestui filistean ca să te lupți cu el, fiindcă tu ești doar un tinerel, pe când el este un războinic încă din tinerețea lui.
34 Dar David i-a zis lui Saul:
‒ Slujitorul tău era păstor la turmele tatălui său. Când venea un leu sau un urs și lua o oaie din turmă, 35 mă duceam după el, îl loveam și scăpam oaia din gura lui. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de coamă și-l loveam până îl omoram. 36 Slujitorul tău a omorât și leul și ursul, iar cu filisteanul acesta, cu acest necircumcis, va fi ca și cu unul dintre ei, pentru că a batjocorit armatele Dumnezeului celui Viu.
37 David a zis:
‒ Domnul, Care m-a scăpat din laba leului și a ursului, mă va scăpa și din mâna acestui filistean.
Atunci Saul i-a zis lui David:
‒ Du-te și Domnul să fie cu tine!
38 Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa: i-a pus un coif de bronz pe cap și l-a îmbrăcat cu o armură din zale. 39 David a legat sabia lui Saul peste armură și a încercat să meargă, deoarece nu era obișnuit cu ele. S-a dezbrăcat însă de ele, zicându-i lui Saul:
‒ Nu pot să merg cu ele, căci nu sunt obișnuit.
40 După aceea, și-a luat toiagul în mână, a ales cinci pietre netede din pârâu, pe care le-a pus în buzunarul traistei sale de păstor, și-a luat praștia și s-a îndreptat spre filistean. 41 Filisteanul se apropia din ce în ce mai mult de David, iar cel ce-i ducea scutul era înaintea lui. 42 Filisteanul s-a uitat și când l-a văzut pe David, l-a disprețuit, căci acesta nu era decât un tinerel roșcat și cu înfățișare frumoasă.
43 El i-a zis lui David:
‒ Sunt eu un câine, de vii la mine cu toiege?
Apoi l-a blestemat pe David în numele dumnezeilor săi.
44 Filisteanul i-a zis lui David:
‒ Vino la mine și voi da trupul tău păsărilor cerului și animalelor câmpului.
45 David i-a zis filisteanului:
‒ Tu vii la mine cu sabie, suliță și lance, dar eu vin la tine în Numele Domnului Oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe Care tu L-ai batjocorit. 46 În ziua aceasta, Domnul te va da în mâna mea, te voi lovi și-ți voi tăia capul. Astăzi voi da păsărilor cerului și vietăților pământului cadavrele armatei filistenilor și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. 47 Și toți cei care sunt adunați aici vor ști că Domnul nu salvează nici prin sabie, nici prin suliță. Căci lupta este a Domnului, iar El vă va da în mâinile noastre.
48 Imediat ce filisteanul a început să se apropie de David, acesta a alergat repede înspre liniile de luptă ca să-l înfrunte. 49 David și-a băgat mâna în traistă de unde a scos o piatră. A aruncat piatra cu ajutorul praștiei și l-a lovit pe filistean în frunte. Piatra a pătruns în fruntea lui, iar el a căzut cu fața la pământ. 50 Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul. El l-a lovit pe filistean și l-a ucis. David n-a avut nici măcar o sabie în mână. 51 Apoi David a alergat și s-a oprit lângă filistean. I-a luat sabia, a scos-o din teaca ei și i-a tăiat capul cu ea. Când au văzut că viteazul lor era mort, filistenii au luat-o la fugă. 52 Atunci bărbații lui Israel și cei ai lui Iuda s-au ridicat, au scos un strigăt de război și i-au urmărit pe filisteni până la intrarea într-o vale și până la porțile Ekronului. Filistenii, răniți de moarte, au căzut pe drumul Șaaraimului până la Gat și la Ekron. 53 Când s-au întors de la urmărirea filistenilor, fiii lui Israel le-au prădat tabăra. 54 David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim, iar armele filisteanului le-a dus la el în cort.
55 Când l-a văzut Saul pe David ieșind împotriva filisteanului, l-a întrebat pe Abner, conducătorul armatei:
‒ Abner, al cui fiu este acest tânăr?
Abner i-a răspuns:
‒ Viu este sufletul tău, rege, că nu știu.
56 Atunci regele i-a zis:
‒ Află al cui fiu este acest tânăr.
57 Îndată ce David s-a întors de la uciderea filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului.
58 Saul i-a zis:
‒ Al cui fiu ești, tinere?
David i-a răspuns:
‒ Sunt fiul slujitorului tău Ișai din Betleem.
O mardimos le Filisteainença.
1 Le Filistenea tidine pehkă oštiri kaste kărăn mardimos, thai tide pe ando Soko, khă četatea le Iudasti; aviline maškar o Soko thai e Azeka, ando Efes-Damim.
2 O Saulo thai le rom le Israelohkă tidine pe i on; thai avile ande Xar le terebinçendi, thai lašarde pe ande linia le mardimasti pal Filistienea.
3 Le Filistienea thodinesas pe ăkh baŕbaro rigate, thai o Israelo pe khă baŕbaro pe kolaver rig: ta dăsar e xar xulavelas le.
4 Atunčeara ankăsto khă manuši andai tabăra le Filisteainendi thai avilo maškar kola le dui oštiri. O bušolas Goliato, sas andoa Gat, thai sas les o učimos šove koçăngo thai khă palma.
5 Po šero sas les ăkh koifo xarkuno, thai phiravelas zale solzăngă ando pharimos dă panji mii sikea xarkune.
6 Sas les varesar xarkune tureči xakune pal čiokîte le pînrăngă, thai khă poneaua xarkuii maškar le dume.
7 E pori la suliçati sas khă skulo astarimahko, thai o sastrii la suliçako sas kai toll šou šella siklea sastrehkă. Kukoa kai phiravelas lehko skhuto jealas angla leste.
8 O Filisteano atărdi'lo; thai, dindoi duma le oštirengă le Israelohkărăngă thodine andel širurea le mardimahkă, çîpisardea lengă: „Anda soste anklen te lašarăn tume andel širurea le mardimahkă? Či sîm me Filistiano, thai či san tume le kanditorea le Saulohkă? Alosarăn khă manuši kai te ulel pa mande!
9 Te daštila te marăl pe mança thai te mudarăll ma, ame avasa tumară robea; ta kana me maraua les thai mudaraua les, tume avena amară robea, thai kandena ame.”
10 O Filisteano mai phendea: „Šudau ades o prikăjimos pa e oštirea le Israelosti! Den ma khă manuši, te mara ma lesa.”
11 O Saulo thai soa Israelo ašundine kadala divanuri le Filisteainohkă, thai darai'le thai sas astardine kha barea daratar.
O Davido thai o Goliato.
12 Thai o Davido sas o šeau le Efraitohko kolehko andoa Betleemo le Iudahko, dinoanau Isai, kai sas les oxto šeave. Po čiro le Saulohko o sas phuro but angle andel bărši.
13 Le kola trin šeave mai bară le Isaiehkă avile sas pala o Saulo koa mardimos; o anglal kărdo anda le trin šeave lehkă, kai teleardesas koa mardimos, bušolas Eliab, o duito Abinadab, thai o trito Šama.
14 O David sas o mai tărno. Thai kana kola trin le bară găline pala o Saulo,
15 o Davido teleardea kata o Saulo thai amboldi'lo ando Betleemo kaste jeal le bakreança pehkă daddehkărăça.
16 O Filisteano dičiolas dădroboitu thai reate, thai sîkadea pe kadea čiro dă štarvardeši des.
17 O Isai phendea pehkă šeavehkă le Davidohkă: „Le anda te phral e efa kadea le divesti prăjime thai kakala deši manŕă, thai praste ande tabăra ka te phral;
18 nigăr i kadala deši kašuri tiralehkă le šerăbarăhkă kai sî pai mia lendi. Te dikhăs kana te phral sî mišto, thai te anes mangă vešti zuralimatahkă.
19 On sî le Saulosa thai sa le romença le Israelohkărăsa ande xar le terebinçăndi, ando mardimos le Filisteainença.”
20 O Davido ušti'lo kana pharadilo o des. Meklea le bakrean ande sama khă arakhaitorehkă, lea pehkă butea, thai teleardea, sar mothodeasas lehkă o Isai. Kana arăslo ande tabăra, e oštirea leasas te lašarăl pe andel širurea le mardimahkă thai te ankalavel çîpimata mardimahkă.
21 O Israelo thai le Filistenea lašardine pe andel širuri le mardimahkă, oštirea karing oštirea.
22 O Davido dea le butea kai sas les andel vast kolehkă kai arakhălas le buteora, thai prastaia kal širurea le mardimahkă. Sar arăslo, pušlea pehkă phralen sastimastar.
23 Ta kana delas o duma lença, dikta kă o Filisteano andoa Gat, dinoanau Goliat, avilo maškar kola dui širurea, ankăstindoi avri andal širurea le Filisteainengă. Dea duma sa kodola divanuri sar mai anglal, thai o Davido ašundea le.
24 Koa dičimos kadale manušehkosa kukola andoa Israelo našline angla leste, thai astardea le khă bari dar.
25 Orsao phenelas: „Dikhlean le manušes kadales avindoi? Avilo kaste šudel o prikăjimos po Israelo! Te mudarăla les varekon, o thagar pherăla les bravalimata, dela les dă romni pehka šea, thai iertila potindimatăndar o khăr lehkă daddehko ando Israelo.”
26 O Davido phendea le manušengă paša leste: „So kărdeola pe kodolehkă kai mudarălla le Filisteainos kadales, thai lela o prikăjimos dă opral poa Israelo? Kon sî kadoa Filisteano, kadoa bišindoroata, kaste prasal e oštirea le Devllesti le juvindesti?”
27 O poporo, phendindoi pale sa kodola butea, phende lehkă: „Kadea thai kadea kărdeola pe kolehkă kai mudarăla les.”
28 O Eliab, o phral lehko o mai baro, kai ašundeasas les dindoi duma la manušença kadalença, astardi'lo xoleatar po Davido. Thai phendea: „Anda soste ulistean i tu, thai kahkă meklean kodola xançorî bakrea ande pustia? Prinjeanau me o barimos thai o jungalimos te illehko. Ulistean kaste dikhăs o mardimos.”
29 O Davido dea anglal: „Ta so kărdem? Našti dau duma kadea?”
30 Thai amboldi'lo lestar kaste del duma avrăsa, thai thodea lehkă sa kodola pušlimata. O poporo dea les anglal i sar danglal.
31 Kana ašundi'le ăl divanuri phendine le Davidostar, sas phendine angloa Saulo, kai tradea te rodel les.
32 O David phendea le Saulohkă: „Khonikh te na xasarăl pehko daštimos anda e doši kadale Filisteanostar! Teo robo jeala te marăl pe lesa.”
33 O Saulo phendea le Davidohkă: „Naštis te jeas tu te marăs tu le Fileastianosa kadalesa, kă tu san khă šaoŕo, thai o sî khă manuši mardimahko anda lehko tărnimos.”
34 O David phendea le Saulohkă: „O robo tiro jealas le bakreança pehkă daddehkărănça. Thai kana khă leo or khă riši avelas te lel khă bakri andai turma,
35 prastauas pala leste, malavauas les, thai çîrdauas e bakri anda lehko mui. Te vazdino pe pa mande, astarauas les falkatar, malavauas les, thai mudarauas les.
36 Kadea peradea teo robo le leos thai le rišes; thai le Fileastianosa kadalesa, kadale bišindoroata, avela sar iekhăsa anda lende, kă prasaia e oštirea le Devllesti le juvindesti.”
37 O Davido mai phendea: „O Rai, kai skăpisardea ma anda e ghiara le leosti, thai anda e laba le rišesti, skăpila ma i andoa vast kadale Filisteanosti.” Thai o Saulo phendea le Davidohkă: „Jea, thai o Rai te avel tusa!”
38 O Saul xureadea le Davidos pehkă çoalença, thodea lehkă khă koifo xarkuno po šero, thai xureadea les kha raxameasa.
39 O David phanglea e sabia le Saulosti pa pehkă çoale, thai kamblea te jeal, kă či zumdeasas înkă te jeal lença. Pala kodea phendea le Saulohkă: „Našti te jeau la armăturasa kadalasa, kă či sîm sîkado lasa.” Thai nandeardea pe latar.
40 Lea pesti rowli ando vast, alosardea pehkă andoa paioŕo panji baŕoră uje, thai thodea le ande straiça lesti le bakrearăsti thai ando păzînari la raxameako. Pala kodea, lea e praštiasa ando vast, gălo angloa Filisteano.
41 O Filisteano paši'lo xançî sa xançî le Davidostar, thai o manuši kai nigrălas lehko skuto jealas angla leste.
42 O Filisteano dikhlea, thai kana dikhlea le Davidos, asaia lestar, kă či dikhălas ande leste dăsar khă šaoŕoro, le balença gălbiorii thai le muiesa šukar.
43 O Filisteano phendea le Davidohkă: „So! Sîm jukăl, ta aves mande rowleança?” Thai, pala so dea les armaia le devlendar lehkă,
44 phendea: „Avta mande, thai daua teo mas le čirikleangă le čerehkă thai le juvindimatăngă le kîmpohkă.”
45 O Davido phendea le Filisteainohkă: „Tu aves pa mande sabiasa, la suliçasa thai la pavăzasa; ta me avau pa tute ando Anau le Raiehko le oštirengo, ando Anau le Devllehko le oštirengo le Israelohko, kai prasaian les.
46 Adesea o Rai dela tu ande mîŕă vast, peravaua tu, thai šinaua teo šero; ades daua te stîrvurea la tabărakă le Filisteainengă le čirikleangă le čerehkă thai sa le juvindimatengă la phuweakă. Thai sai phuw jeanela kă o Israelo sî les khă Dell.
47 Thai sa o butimos kadoa jeanela kă o Rai či skăpil či andai sabia či andai suliça. Kă o izbăvimos sî le Raiehko! Thai O dela les ande amară vast.”
48 Iekhatar so o Filisteano lea te jeal angloa Davido, o Davido prastaia po kîmpo le mardimahko angloa Filisteano.
49 Šutea pehko vast ande straiça, lea khă baŕ, thai šudea les la praštiasa; maladea le Filisteainos ando čikat, thai o baŕ šutea pe ando čikat le Filisteainohko, kai pelo le mosa pe phuw.
50 Kadeadar, kha praštiasa thai khă baŕăsa, o Davido sas mai zuralo sar o Filistiano; peradea les kai phuw thai mudardea les, bi te aveles sabia ando vast.
51 Prastaia, atărdi'lo paša o Filistiano, lea lesti sabia, savi ankaladea lehkă la andai teaka, mudardea les thai šindea lehko šero.
Le Filistienea kana dikhline kă lengo uriašo mullo, line la te našen.
52 Thai sa le rom andoa Israelo thai Iuda dine chiote, thai line la pala le Filistienea ji ande xar thai ji kal udara le Ekronohkă. Le Filistienea, šindine mullimahkă, peline po drom kai nigrălas ando Šaaraim ji ando Gat thai ji ando Ekrono.
53 Thai le šeave le Israelohkă amboldi'le pala o urmărimos le Filisteainengo, thai jefuisarde lendi tabăra.
54 O Davido lea o šero le Filisteainohko thai nigărdea les ando Ierusalimo, thai thodea le arme le Fileasteainohkă ande pesti Çăra.
55 Kana dikhlea o Saulo le Davidos gălindoi poa Filistiano, phendea le Aberehkă, o šerobaro la oštireako: „Kako šeau phendeanas kă sî o tărno kadoa, Abenro?” O Abnero dea les anglal: „Pe teo duxo, thagarina, kă či jeanau.”
56 „Pušta kahko šeau sî kadoa tărno”, phendea o thagar.
57 Thai kana amboldi'lo o Davido pala so mudardea le Filistianos, o Abner leales thai nigărdea les angloa Saulo. O Davido sas les ando vast o šero le Filistianohko.
58 O Saulo phendea lehkă: „Kahko šeau san, tărnea?” Thai o Davido dea les anglal: „Sîm o šeau te robohko o Isaiehko, o Betleemito.”