Regina din Șeba îl vizitează pe Solomon
(1 Regi 10:1-13)1 Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon, a venit la Ierusalim ca să-l pună la încercare prin întrebări grele. Era însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care Solomon să nu fi știut să i-l clarifice. 3 Când regina din Șeba a văzut înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l construise, 4 mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui și veșmintele acestora și treptele pe care el urca la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.
5 Apoi i-a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea cu privire la faptele tale și la înțelepciunea ta. 6 Dar nu am crezut toate acestea până când nu am venit și le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate despre măreția înțelepciunii tale. Tu ai mai mult decât am auzit spunându-se despre tine. 7 Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 8 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Și-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul Lui, ca să fii rege pentru Domnul, Dumnezeul tău. Dumnezeul tău îl iubește pe Israel și vrea să-l consolideze pe vecie. El te-a desemnat rege al lor ca să faci judecată și dreptate“.
9 Și ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanți de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Nu s-au mai văzut niciodată așa mirodenii ca mirodeniile pe care regina din Șeba i le-a dăruit regelui Solomon. 10 (Slujitorii lui Huram și slujitorii lui Solomon, cei care au adus aur din Ofir, au mai adus de acolo și lemn de algum și pietre prețioase. 11 Din lemnul de algum, regele a făcut trepte pentru Casa Domnului și pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda.) 12 Regele Solomon i-a dat reginei din Șeba tot ceea ce ea și-a dorit și a cerut, diferit de ceea ce a adus ea regelui. După aceea, ea a plecat și s-a întors în țara sa, împreună cu slujitorii săi.
Fastul de la curtea lui Solomon
(1 Regi 10:14-292 Cron. 1:14-17)13 Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14 în afară de aurul adus de negustori și comercianți. De asemenea, toți regii Arabiei și guvernatorii țării îi aduceau aur și argint lui Solomon.
15 Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute de șecheli de aur bătut 16 și trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei sute de șecheli de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.
17 Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l-a poleit cu aur pur. 18 Tronul avea șase trepte și un scăunaș din aur, care era fixat de tron. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu. 19 Alți doisprezece lei erau așezați de-o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat. 20 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare pe vremea lui Solomon. 21 Căci regele avea corăbii de Tarșiș care navigau împreună cu slujitorii lui Huram și, o dată la trei ani, aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.
22 Regele Solomon i-a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului. 23 Toți regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.
25 Solomon avea patru mii de grajduri pentru cai și care și douăsprezece mii de călăreți, pe care îi ținea atât în cetățile pentru care, cât și împreună cu el, la Ierusalim. 26 El stăpânea peste toate regatele, de la râu până în țara filistenilor și până la granița cu Egiptul. 27 Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obișnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă. 28 Caii lui Solomon erau aduși din Egipt și din toate celelalte țări.
Moartea lui Solomon
(1 Regi 11:41-43)29 Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Natan“, în „Profeția șilonitului Ahia“ și în „Vedeniile văzătorului Ido“, cele cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israelul timp de patruzeci de ani. 31 Apoi Solomon a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Și în locul lui a domnit fiul său Roboam.
E thagarni andai Seba.
1 E thagarni andai Seba ašundea le barimastar le Solomonohkărăstar, thai avili ando Ierusalimo te zumaveles andel pušlimata phară. La sas la khă alaio but baro, kămile pherde mirodenii, sumnakai but dă sa thai baŕ kuči. Găli koa Solomono, thai phendea lehkă sa so sas la po illo.
2 O Solomono dea la anglal ka sal pušlimata, thai nas khanči te na jeanel o Solomono te phenel lakă les.
3 E thagarni andai Seba dikhlea o godimos le Solomonohko, thai o khăr kai vazdeasas les,
4 thai le xabenata kata lesti skafidi, thai le bešlimata lehkă kanditorengă, thai le kandimata thai le çoale kolengă kai kandenas les, thai le taxtarea thai lengă çoale, thai le skări kai anklelas pe lende koa Khăr le Raiehko. Mirime,
5 oi phendea le thagarehkă: „Sas čeačimasa kadea so ašundem me ando čem muŕo pa le kărdimata thai o godimos tiro!
6 Či pateauas sa so phenelas pe, ji kana avilem thai dikhlem mîŕă iakhănça. Thai dikta kă či phendea pe mangă či dopaši anda o barimos thai o godimos tiro. Tu nakhaves o barimos kai ašundem les pa tute.
7 Baxtalo te manušendar, baxtalo le kandimatorendar tirăndar, kai sî orkana angla tute, thai kai ašunen tiro godeaimos!
8 Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro kai faleales milla tutar thai thodea tu po skamin Lehko le raimahko sar thagar anda o Rai, o Dell tiro! Anda kă o Dell tiro kamel le Israelos thai kamel te kărăl les te ašel ande pînŕănde ando veako, Anda kodea thodea tu thagar pa leste, kaste kărăs krisînimos thai čeačimos.”
9 Oi dea le thagares ăkh šell thai biši talança sumnakune, but dă sa mirodenii, thai baŕ kuči. Či mai sas mirodenii sar kola dine le thagarehkă le Solomonohkă la thagarneatar andai Seba.
10 Le kanditorea le Xiramohkă thai le kanditorea le Solomonohkă, kai andine sumnakai anda o Ofiro, andine i kašt khandimatahko thai baŕ kuči.
11 O thagar kărdea le kaštesa le khandimahkărăsa skării andoa Khăr le Devllehko thai andoa khăr le thagarehko, thai xarfe thai lăute anda le dilabaitorea. Či mai dikhleas pe kadea vareso ando čem le Iudahko.
12 O thagar o Solomono dea la thagarneakă andai Seba sa so kamblea oi, so manglea, mai but dă sar andeasas oi le thagarehkă. Pala kodea amboldi'li thai gălitar ande lako čem, oi thai lakă kanditorea.
E mandin, o godimos thai o barimos le Solomonohko.
13 O pharimos le sumnakahko kai avelas ande sako bărši le Solomonohko sas dă šov šella šovardeši thai šov talança sumnakune,
14 avri anda so lelas katal bitinditorea kola le bară thai kata kola le çîkne, kata sal thagar la Arabiakă thai kata le bară le čemehkă, kai anenas sumnakai thai rup le Solomonohkă.
15 O thagar o Solomono kărdea dui šella skuturi bară andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea šov šella siklea sumnakahkă mardo,
16 thai aver trin šella skuturi sumnakune andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea trin šella sikli sumnakune; thai o thagar thodea le ando khăr le văšehko le Libanohko.
17 O thagar kărdea khă baro skamin raimahko andoa fildešo, thai garadea les ando sumnakai.
18 O skamin kadoa le raimahko sas les šov skări, thai ăkh than andal pînŕă, sumnakuno, kai nikrălas le skaminestar le raimahkărăstar; ande sako rig sas nikărimata, paša le nikărimata sas po dui leia,
19 thai pe kukola šov skări, pe khă rig thai pe kolaver, sas dešudui leia. Kadea vareso či kărdilea anda či khă thagarimos.
20 Sa le tahtaia le thagarehkă le Solomonohkă sas andoa sumnakai, thai sa le vasuri andoa văši le Libanohko sas andoa sumnakai ujo. Nas khanči andoa rup: le rupehkă či delas pe lehkă či khă potindimos, po čiro le Solomonohko.
21 Kă o thagar sas les beruri andoa Tarsis kai phirănas le kandimatorença le Xiramohkărănça; thai ka sako trin bărši avenas le beruri andoa Tarsis, andindoi sumnakai thai rup, fildeši, maimuçe thai păunea.
22 O thagar o Solomono nakhadea sa le thagaren pai phuw ando bravalimos thai o godeaimos lehko.
23 Sa le thagar la phuweakă rodenas te dikhăn le Solomonos, kaste ašunen o godeaimos kai thodeasas les o Dell ande lehko illo.
24 Thai sakogodi anda lende anelas pesti pativ, butea rupehkă thai butea sumnakahkă, çoale, arme, mirodenii, grast thai magarea; kadea sas ande sako bărši.
25 O Solomono sas les štar mii thanengă andal grast katal urdona lehkă, thai dešudui mii grastarea kai thodea le ande le četăçi kai nikrălas pehkă urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
26 O stăpînilas pa sal thagar, dă kata o Nanilaš ji ando čem le Filistianengo thai ji kai phuw le Ejiptosti.
27 O thagar kărdea ta o rup sas kadea dă dikhlino ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrii sa kaditi dă but sar le smoitinea le văšune, kai bareon po islazo.
28 Andoa Ejipto thai anda sal čema anenas pe grast andoa Solomono.
O mullimos le Solomonohko.
29 Le kolaver kărdimata le Solomonohkă, kola dă anglal thai kola dă palal, nai ramome kadea ando Lill le proorokohko le Natanohko, ande prooročia le Axiaosti andoa Silo, thai ande le dičimata le proorokohko Ieedo pa o Ieroboam, o šeau le Nebatohko?
30 O Solomono raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo pa soa Israelo.
31 Pala kodea o Solomono suto pehkă daddença, thai praxosarde les ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Thai, ande lehko than, raisardea lehko šeau o Roboam.