Vestea morții lui Saul și a lui Ionatan
1 După moartea lui Saul, David se întorsese de la înfrângerea amalekiților și se afla în Țiklag de două zile. 2 A treia zi a venit un bărbat din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate și cu țărână pe cap. Când a ajuns la David, s-a aruncat la pământ și s-a închinat.
3 David l-a întrebat:
‒ De unde vii?
El i-a răspuns:
‒ Am scăpat din tabăra lui Israel.
4 David i-a zis:
‒ Spune-mi, te rog, ce s-a întâmplat?
El a răspuns:
‒ Oamenii au fugit de pe câmpul de luptă și mulți dintre ei au murit. Saul și fiul său Ionatan au murit și ei.
5 David l-a întrebat pe tânărul care l-a înștiințat:
‒ De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?
6 Tânărul care l-a înștiințat a răspuns:
‒ S-a întâmplat să mă aflu pe muntele Ghilboa, unde l-am văzut pe Saul, sprijinit pe sulița sa, în timp ce carele și călăreții îl ajungeau din urmă.
7 Când Saul s-a uitat în urmă și m-a văzut, m-a chemat, iar eu i-am răspuns:
‒ Iată-mă!
8 El m-a întrebat:
‒ Cine ești?
Eu i-am răspuns:
‒ Sunt amalekit.
9 Atunci el mi-a zis:
‒ Stai în dreptul meu și omoară-mă, căci, deși mai este viață în mine, m-a apucat amețeala.
10 Așadar, am stat în dreptul lui și l-am omorât, deoarece știam că nu va mai trăi în urma căderii sale. I-am luat apoi coroana de pe cap și brățara de la braț și le-am adus aici stăpânului meu.
11 Atunci David și-a apucat hainele și le-a sfâșiat, iar toți bărbații care erau cu el au făcut același lucru. 12 Au jelit, au plâns și au postit până seara pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului și pentru Casa lui Israel, căci au căzut loviți de sabie.
13 Apoi David l-a întrebat pe tânărul care i-a adus veștile:
‒ De unde ești?
El i-a răspuns:
‒ Sunt fiul unui străin, un amalekit.
14 Atunci David i-a zis:
‒ Cum de nu te-ai temut să-ți ridici mâna ca să-l dobori pe unsul Domnului?
15 Apoi David l-a chemat pe unul dintre tinerii lui și i-a zis:
‒ Apropie-te și omoară-l!
El l-a lovit și acesta a murit.
16 David i-a zis:
‒ Sângele tău să fie asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta când ai zis: „L-am omorât pe unsul Domnului“.
Cântarea de jale a lui David
17 David a cântat această cântare de jale despre Saul și despre Ionatan, fiul acestuia, 18 și le-a cerut fiilor lui Iuda să învețe această Cântare a Arcului (iată că ea se află scrisă în „Cartea lui Iașar“ ):
19 „Gloria ta, Israel, zace ucisă pe înălțimile tale.O, cum au căzut vitejii!20 Nu spuneți lucrul acesta în Gatși nu-l vestiți pe străzile Așchelonului,ca nu cumva să se bucure fetele filistenilor,ca nu cumva să strige de bucurie fetele celor necircumciși.21 O, munți ai Ghilboei!Să nu mai fie nici rouă și nici ploaie peste voi,și nici câmpii pentru darurile de mâncare!Căci acolo a fost profanat scutul vitejilor,scutul lui Saul, care nu mai este uns cu ulei.
22 De la sângele celor uciși,de la grăsimea vitejilor,arcul lui Ionatan nu dădea înapoi,iar sabia lui Saul nu se învârtea în gol.23 Saul și Ionatan,care, în viață, s-au iubit și s-au plăcut,nici măcar în moarte n-au fost despărțiți.Erau mai iuți decât vulturiiși mai puternici decât leii.
24 Voi, fete ale lui Israel, plângeți-l pe Saul,pe cel care vă îmbrăca în haine stacojii și cu mult fast,pe cel care vă împodobea hainele cu ornamente de aur.
25 Ah, cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!Ionatan zace ucis pe înălțimile tale.26 Sunt mâhnit din cauza ta, frate Ionatan!Mi-ai fost atât de drag!Dragostea ta pentru mine a fost minunată,mai minunată chiar decât dragostea femeilor.
27 O, cum au căzut vitejiiși cum au fost distruse armele!“.
O RAIMOS LE DAVIDOHKO
(Kărdimata Le Apostolengă 13.22.)O ašundimos le mullimahko le Saulohko.
1 Pala so mullosas o Samuelo, o Davido, pala so mardeasas le Amalečiçăn, amboldi'lo sas dă dui des ando Çiklago.
2 O trito des, avilo khă manuši andai tabăra le Saulosti, le çoalença šinde thai le šerăsa pherdo phuw. Kana arăslo angloa Davido, šudea pe le mosa kai phuw, thai bandi'lo.
3 O Davido phendea lehkă: „Katar aves?” Thai o dea les anglal: „Skăpisardem andai tabăra le Israelosti.”
4 O Davido phendea lehkă: „Phen mangă so kărdileas oče?” Thai o dea les anglal: „O poporo našlo poa kîmpo le mardimahko, thai khă baro dindimos manušengo pele thai xasaile; orta i o Saulo thai lehko šeau o Ionatan, mulle.”
5 O Davido phendea le tărnehkă kai anelas lehkă kadala ašundimata: „Katar jeanes kă o Saulo thai lehko šeau o Ionatano mulle?”
6 Thai o tărno kai andeasas lehkă kadala ašundimata, dea anglal: „Avilem bi jeanglimahko po baŕobaro Gxiloba; thai o Saulo bešelas pusado ande suliça lesti, thai le urdona thai le ankăste sas iekhatar te arăsăn les.
7 Amboldindoi pe, dikhlea ma thai akhardea ma. Me phendem: „Dikta ma!”
8 Thai o phendea mangă: „Kon san?” Dem les anglal: „Me sîm khă Amalečito.”
9 Thai phendea: „Pašeo ta, thai mudar ma; kă astardea ma o zalimos, barem kă sîm înkă pherdo čivava.”
10 Pašilem lestar, thai mudardem les, jeanglindoi mišto kă nas te mai ašel ande čivava pala o phadimos. Lem e kununa e thagarni pa lehko šero thai o brăçari kai sas les po vast, thai andem le koče mîŕă raiehkă.”
11 O Davido lea thai šindea pehkă çoale, thai sal manuši kai sas paša leste kărdine i on sa kadoa buti.
12 Jelisarde, ruine thai postisarde ji reate, dukhatar andoa Saulo, anda lehko šeau o Ionatano, andoa poporo le Raiehko, anda kă sas šindine la sabiasa.
13 O Davido phendea le tărnehkă kai andeasas lehkă kadala ašundimata: „Katar san?” Thai o dea les anglal: „Sîm khă šeau khă străinohko, khă Amalečitohko.”
14 O Davido phendea lehkă: „Sar nas tukă dar te thos o vast po makhlo le Raiehko thai te mudarăs les?”
15 Thai o David akhardea iekh anda lehkă manuši, thai phendea: „Pašeo, thai mudar les!” O manuši kodoa maladea le Amalečitos, kai mullo.
16 Thai o Davido phendea: „O rat lehko te perăl pa lehko šero, kă phendea le mosa pa tute, anda kă phendean: „Mudardem le makhles le Raiehkărăs!”
O dilabaimos le jelimahko le Davidohko anda o Saulo thai o Ionatano.
17 Dikta o dilabaimos la jealeko kai kărdea les o Davido anda o Saulo thai anda lehko šeau o Ionatano,
18 thai sao mothodea te sîteon les le šeave le Iudahkă. Sî dinianau o dilabaimos le arkohko thai arakhadeol ramome ando Lill le Čeačehko.
19 „Ti fala, Israele, pašleol mudardi pe te pleaia!
Sar peline le zurale!
20 Na phenen e buti kadea ando Gato, na nigrăn o ašundimos kadoa pe le uliçe le Askalonohkă,
kaste na bukurin pe le šeia le Filisteainengă,
kaste na lăudin pe le šeia kolengă le bišindineroata.
21 Baŕbară andai Ghiloba! Či iasfceresti, či brâšind te na mai perăl pe tumende!
Te na aven pe tumende či islazuri kai te den rodo anda le pativa le xabenehkă!
Kă oče sas šudine le skuturea le zuralengă,
o skuto le Saulohko, kana sar čina či nas makhlo zetinosa.
22 Kata o rat kolengo dukhade,
katoa thulimos kolengo mai voinikurea,
o arko le Ionatanohko či delas parpale čiăkhdata,
thai e sabia le Saulosti či amboldelas pe čiăkhdata ande braval.
23 O Saulo thai o Ionatano, kai čeileonas pe thai kambline pe ande soa čiro lenga čivavako,
nas dinerigate či ando mullimos;
sas mai biphară sar le vulturea,
mai zurale sar le leia.
24 Šeia le Israelohkă! roven le Saulos,
kai xureavelas tume ando lollimos thai aver kučimata,
kai tholas tumengă sumnaka pe tumară çoale!
25 Sar peline le zurale ando maškar le mardimahko!
Sar mullo o Ionatano pe te pleaia!
26 Dukhal ma pala tute, phrala Ionatane!
Tu sanas muŕo čeailimos;
o kamblimos tiro anda mande sas minunime:
mai opră dă sar o kamblimos o juwlikano.
27 Sar peline le zurale! Sar xasaile lengă arme!”