1 Lui Ioab i s-a spus: „Iată, regele plânge și îl bocește pe Absalom“. 2 Astfel, în ziua aceea, victoria s-a transformat în bocet pentru tot poporul, căci în ziua aceea poporul auzea zicându-se: „Regele este îndurerat din cauza fiului său“. 3 În aceeași zi, poporul a intrat pe furiș în cetate, ca niște oameni rușinați că au fugit din luptă. 4 Regele își acoperise fața și striga în gura mare: „Fiul meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!“.
5 Ioab a intrat în palat la rege și i-a zis: „Tu acoperi de rușine astăzi fețele tuturor slujitorilor tăi, cei care au salvat astăzi viața ta, viața fiilor tăi și a fiicelor tale, viața soțiilor tale și viața țiitoarelor tale. 6 Tu îi iubești pe cei ce te urăsc și îi urăști pe cei ce te iubesc, căci astăzi ne spui că, pentru tine, conducătorii și slujitorii nu înseamnă nimic. Și știu că, dacă Absalom ar fi viu, iar noi toți astăzi am fi morți, atunci lucrul acesta ți-ar fi plăcut. 7 Așadar, ridică-te, ieși și vorbește-le slujitorilor tăi pe placul inimii lor, căci jur pe Domnul că, dacă nu ieși să te arăți, nu va mai rămâne niciun om cu tine în noaptea aceasta! Astfel, această nenorocire ar fi mai mare decât toate nenorocirile care ți s-au întâmplat din tinerețe și până astăzi“. 8 Regele s-a dus și s-a așezat la poartă. A fost înștiințat întregul popor, zicându-se: „Iată că regele s-a așezat la poartă!“. Și tot poporul a venit înaintea regelui.
David se întoarce la Ierusalim
Între timp Israel fugise, fiecare la casa lui. 9 În toate semințiile lui Israel, toți oamenii vorbeau între ei și ziceau: „Regele ne-a eliberat din mâna dușmanilor noștri. El a fost cel care ne-a eliberat din mâna filistenilor, iar acum a trebuit să fugă din țară, alungat de Absalom. 10 Acum însă Absalom, pe care l-am uns să domnească peste noi, a murit în luptă. Prin urmare, de ce nu spuneți nimic ca să-l aduceți pe rege înapoi?“.
11 Când a aflat regele David ce se vorbește în tot Israelul, a trimis acest mesaj preoților Țadok și Abiatar: „Întrebați-i pe bătrânii lui Iuda: «De ce trebuie să fiți voi cei de pe urmă care să-l aduceți pe rege înapoi acasă? 12 Voi sunteți frații mei; sunteți os din oasele mele și carne din carnea mea. Prin urmare, de ce trebuie să fiți ultimii care să-l aduceți acasă pe rege?»“. 13 Iar lui Amasa să-i spuneți: „Nu ești tu os din oasele mele și carne din carnea mea? Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimea dacă, de azi înainte, nu vei fi tu conducătorul armatei, în locul lui Ioab“.
14 Regele a câștigat inima tuturor bărbaților din Iuda, ca și cum aceștia ar fi fost un singur om. Ei au trimis să-i spună regelui: „Întoarce-te împreună cu slujitorii tăi“. 15 Regele a pornit înapoi și a ajuns la Iordan. Între timp, cei din Iuda veniseră la Ghilgal ca să-l întâmpine pe rege și să-l treacă Iordanul.
16 Beniamitul Șimei, fiul lui Ghera, din Bahurim, s-a grăbit să se coboare cu bărbații lui Iuda ca să-l întâmpine pe regele David. 17 Împreună cu el erau o mie de bărbați din Beniamin, precum și Țiba, slujitorul familiei lui Saul, împreună cu cei cincisprezece fii și cei douăzeci de slujitori ai săi. Au venit în grabă la Iordan, unde era și regele. 18 El a trecut vadul ca să ajute familia regelui să traverseze și să facă ce crede regele de cuviință. Șimei, fiul lui Ghera, s-a plecat înaintea regelui, chiar când acesta urma să traverseze Iordanul.
19 El i-a zis regelui:
‒ Fie ca stăpânul meu să nu ia în seamă nelegiuirea mea și să nu-și aducă aminte de răul pe care slujitorul său i l-a făcut în ziua în care stăpânul meu, regele, ieșea din Ierusalim. Să nu pună regele la inimă lucrul acesta . 20 Căci eu, slujitorul tău, știu că am păcătuit, dar iată că astăzi vin primul din întreaga Casă a lui Iosif ca să-l întâmpin pe stăpânul meu, regele.
21 Abișai, fiul Țeruiei, a zis:
‒ Nu trebuie oare ca Șimei să fie omorât pentru că l-a blestemat pe unsul Domnului?
22 Însă David a zis:
‒ Ce am eu de-a face cu voi, fii ai Țeruiei? De ce îmi sunteți astăzi împotrivă? Astăzi să fie oare omorât vreun om în Israel? Nu știu eu că astăzi sunt rege peste Israel?
23 Apoi regele i-a zis lui Șimei:
‒ Nu vei muri.
Și regele i-a promis printr-un jurământ.
24 În întâmpinarea regelui a venit și Mefiboșet, nepotul lui Saul. Acesta nu-și îngrijise picioarele, nu-și aranjase barba și nu-și spălase hainele din ziua în care regele plecase și până când acesta sosise în pace.
25 Când a sosit de la Ierusalim în întâmpinarea regelui, acesta l-a întrebat:
‒ Mefiboșet, de ce nu ai venit cu mine?
26 El a răspuns:
‒ O, rege, stăpânul meu, slujitorul tău, fiind olog, s-a gândit: „Voi pune șaua pe măgar și, călare pe el, voi putea merge cu regele“. Slujitorul meu însă m-a trădat. 27 L-a defăimat pe slujitorul tău înaintea stăpânului meu, regele. Însă stăpânul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ceea ce consideri că este bine. 28 Căci toți cei din familia tatălui meu merită să fie pedepsiți cu moartea de către stăpânul meu, regele. Cu toate acestea, tu i-ai dat voie slujitorului tău să mănânce la masa ta. Ce alt drept aș mai putea cere de la rege?
29 Regele i-a zis:
‒ De ce mai vorbești despre aceste lucruri? Am spus: tu și Țiba veți împărți pământul.
30 Mefiboșet i-a zis regelui:
‒ Poate să ia el chiar tot, de vreme ce stăpânul meu, regele, s-a întors teafăr acasă.
31 Ghiladitul Barzilai a venit din Roghelim și a traversat Iordanul împreună cu regele, ca să-l însoțească până dincolo de Iordan. 32 Barzilai era foarte bătrân, fiind în vârstă de optzeci de ani. El asigurase hrana regelui în timpul șederii acestuia la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.
33 Regele i-a zis lui Barzilai:
‒ Însoțește-mă, iar eu îți voi asigura hrana atât timp cât ești cu mine la Ierusalim.
34 Dar Barzilai i-a zis regelui:
‒ Oare câți ani voi mai trăi, ca să mă duc cu regele la Ierusalim? 35 Am ajuns la optzeci de ani. Pot eu să mai fac deosebirea între ceea ce este bun și ceea ce este rău? Poate slujitorul tău să mai simtă gustul mâncării și al băuturii? Pot eu să mai ascult glasul cântăreților și ale cântărețelor? Și de ce să mai fie slujitorul tău o povară pentru stăpânul meu, regele? 36 Slujitorul tău îl va însoți puțin pe rege dincolo de Iordan. Oricum, de ce mi-ar oferi regele o asemenea răsplată? 37 Dă-i voie, te rog, slujitorului tău să se întoarcă și să moară în cetatea sa, unde sunt înmormântați tatăl său și mama sa. Dar iată-l pe slujitorul tău, Chimham. Să traverseze el împreună cu stăpânul meu, regele! Fă pentru el ceea ce consideri că este bine.
38 Regele i-a răspuns:
‒ Chimham va traversa cu mine, iar eu voi face pentru el ceea ce consideri că este bine. Tot ce vei alege de la mine, voi face pentru tine.
39 Astfel, tot poporul a traversat Iordanul, iar după ce a traversat și regele, regele l-a sărutat pe Barzilai și l-a binecuvântat, iar acesta s-a întors acasă. 40 Regele a traversat înspre Ghilgal și împreună cu el a traversat și Chimham. Tot poporul lui Iuda, precum și jumătate din poporul lui Israel, l-au ajutat pe rege să traverseze.
41 Dar iată că toți bărbații lui Israel au venit la rege și i-au zis:
‒ De ce bărbații lui Iuda, frații noștri, te-au furat și l-au însoțit pe rege să traverseze Iordanul împreună cu familia lui și cu toți oamenii lui David?
42 Toți bărbații lui Iuda le-au răspuns bărbaților lui Israel astfel :
‒ Pentru că regele este rudă cu noi. Deci, de ce vă mâniați pentru acest lucru? Am mâncat noi pe cheltuiala regelui? Am primit noi vreun dar din partea lui?
43 Bărbații lui Israel le-au zis bărbaților lui Iuda:
‒ Noi avem dreptul la rege de zece ori mai mult decât voi. Chiar la David avem mai mult drept decât voi. Așadar, de ce ne disprețuiți? Noi am fost cei dintâi care l-am chemat pe regele nostru înapoi.
Cuvintele bărbaților lui Iuda au avut însă mai mare greutate decât cuvintele bărbaților lui Israel.
O roimos le thagarehko.
1 Avile thai phendine le Ioabohkă: „Dikta kă o thagar rovel thai jelil anda o Absalomo.”
2 Thai ando des kodoa, o biruimos kărdi'lo ande jalea anda soa poporo, kă ando des kodoa, o poporo ašundea phendindoi pe: „O thagar sî xolleardo anda pehko šeau.”
3 Ande kodoa des, o poporo šutea pe ande četatea čioreal, sar varesar manuši lajane kai našline andoa mardimos.
4 O thagar garadesas pehko mui, thai çîpilas ando mui o baro: „Muŕo šeau o Absalomo! Absalom, muŕo šeau, muŕo šeau.”
5 O Ioab šutea pe ande odaia kai sas o thagar, thai phendea: „Tu garaves ades lajaimasa soa mui te kanditorengo, kai skăpisarde ades ti čivava, te šeavendi, thai te šeiandi, le romneangă tirăngă thai le phiramnitorengă tireangă.
6 Tu kames kolen kai čidabadikhăn tu, thai čidabadikhăs kolen kai kame tu, kă sîkaves ades kă anda tute nai či šerăbară či kanditorea; thai dikau akana kă, te traisardino o Absalom thai ame saoŕă te mullino ando des kadoa, e buti kadea sahkă čeaileol tu.
7 Ta ušti, ankli thai de duma pala o illo te kanditorengo tirăngo! Kă solaxau po Rai kă, kana či ankles te sîkadeos, či mai ašela či khă manuši tusa ande reat kadea; thai kadea avela khă prikăjimos mai jungalo anda tute dă sar sa le prikăjimata kai kărdile tukă dă andoa tărnimos ji akana.”
8 Atunčeara o thagar ušti'lo thai bešlo koa udar. Phendine sa le poporohkă: „Dikta kă o thagar bešel koa udar.” Thai soa poporo avilo angloa thagar.
O amboldimos le thagarehko ando Ierusalimo.
Ta o Israelo našlosas, sakogodi ande pesti çăra.
9 Thai ande sal semençii le Israelohkă, soa poporo xalas pe, phendindoi: „O thagar skăpisarde ame andoa vast amară dušmaiengo, o skăpisarde ame andoa vast le Filistianengo; thai akana trăbulas te našel andoa čem angloa Absalomo.
10 Thai o Absalomo, kai makhleamas les te rail pa amende, mullo ando mardimos: sostar či thon khă divano andoa amboldimos le thagarehko?”
11 Ka pehko rîndo, o thagar o Davido tradea te mothon le rašangă le Çadokohkă thai le Abiatarohkă: „Den duma le phurăngă le Iudahkă, thai phenen lengă: „Anda soste avena tume kukola mai palal andoa amboldimos le thagarehko Ande lehko khăr?” – Kă so motholas pe ande soa Israelo arăslosas ji koa thagar.
12 Tume san mîŕă phral, san kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas, anda soste te aven tume mai palal andoa andimos le thagarehko parpale?
13 Thai le Amsahkă phenen lehkă kadea: „Či san tu kadea kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas? Te došvel ma o Dell sa le zuralimasa, te na avesa angla mande orkana o šerobaro la oštireako ando than le Ioabohko!”
14 O Davido kovleardea o illo saoŕăngo kolengo andai Iuda, ta parkă sas khă korkoŕo manuši; thai tradine te phenen lehkă le thagarehkă: „Ambolde tu, tu thai sa le kanditorea tiră.”
15 O thagar amboldi'lo, thai arăslo ji koa Iordano. Thai o Iuda gălo ando Ghilgalo, kaste anklel angloa thagar, thai te kărăl les te nakhăl o Iordano.
O lašimos le Davidohko anda o Šimei.
16 O Šimei, o šeau le Gherahko, o Beneamito, kai sas andoa Baxurimo, avilo iekhatar te ulel angla kola andai Iuda angloa thagar o Davido.
17 Sas les pesa khă mia amanuši andoa Beneamino, thai le Çibas, o mai baro le khărăhko le Saulohko thai pehkă dešupanje šaven thai le biši kanditorea le Çibahkă. Nakhline o Iordano angloa thagar.
18 O bero, thodino andoa thagar, orta teleardeasas te nakhavel i lehko khăr înteal; thai ande leaka kodea kana sas te nakhăl o thagar o Iordano, o Šimei, o šeau le Gherahko, bandi'lo angla leste.
19 Thai phendea le thagarehkă: „Te na nikrăl sama o rai muŕo anda e bilakrisako mîŕako, te bîstrăl kă o robo tiro dea les armaia ando des kana o thagar, o rai muŕo, ankleas andoa Ierusalimo, thai te na lel sama o thagar andai buti kadea!
20 Kă o robo tiro mothol kă bezexardea. Thai dikta, avau ades, o mai anglal andoa khăr le Iosifohko, angla o thagar, muŕo rai.”
21 Atunčeara o Abišai, o šeau la Çeuriako, lea o divano, thai phendea: „Či trăbul kadea te merăll o Šimei anda kă dea armaia le makhles le Rahkărăs?”
22 Ta o Davido phendea: „So sîma man tumença, šeave la Çeuriakă, thai anda soste sîkaven tume ades mîŕă potrivničea? Ta ades te mudarăll pe vokh manuši ando Israelo? Či jeanau me kă thagariu ades poa Israelo?”
23 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Či merăsa!” O thagar solaxadea lehkă kă či mudarălla les.
O lašimos le Davidohko anda o Mefibošeto.
24 O Mefibošet, o šeau le Saulohko, ulisto i o angla o thagar. Či mai lašardeasas či pehkă pînŕă, či e šor, či mai xaladeasas či pehkă çoale, andoa des kana gălosastar o thagar ji ando des kana amboldelas pe la pačeasa.
25 Kana gălo angloa thagar ando Ierusalimo, o thagar phendea lehkă: „Anda soste či avilean mança, Mefibošetona?”
26 Ta o dea les anglal: „Thagarina, muŕo rai, o kanditorii muŕo athadea ma, kă o robo tiro, kai sî lang, phendeasas: „Thoaua e šeaua po grast, ankleaua pe leste, thai jeaua le thagaresa.”
27 Thai o kaleardea le robos tirăs ka o rai muŕo o thagar. Ta o rai muŕo thagar sî sar khă înjero le Devllehko. Kăr so pateasa.
28 Kă sa kola andoa khăr mîŕă daddehko sas varesar manuši vrednikuri mullimahkă angloa thagar o rai muŕo, thai sa, tu thodean te robos ando rîndo kolengo kai xan kai skafidi tusa. So čečio mai avela ma man, thai so te mangau me le thagarehkă?”
29 O thagar phendea lehkă: „So mai des duma kaditi? Phendem: Tu thai o Çiba, xulavena le phuwea.”
30 Thai o Mefibošeto phendea le thagarehkă: „Te lel orta sa, kă o thagar o rai muŕo amboldel pe khără.”
O naismos le Davidohko angloa Barzilai.
31 O Barzilai, o Galaadito, ulisto andoa Roghelimo, thai nakhlo o Iordano andekhthan le thagaresa, kaste nakhaveles ji înteal o Iordano.
32 O Barzilai sas but phuro, andel bărši dă oxtovardeši. O kandeasas le thagarestar ando čiro le bešlimahko ando Maxanaimo, kă sas khă manuši but bravalo.
33 O thagar phendea le Barzilaiohkă: „Av mança, thai daua tu te xas mande ando Ierusalimo.”
34 Ta o Barzilai dea anglal le thagares: „Sode bărši mai traiua kaste ankleau le thagaresa ando Ierusalimo?
35 Me ades sî ma oxtovardeši bărši. Dašti me te mai prinjeanau so sî lašo thai so sî nasul? Daštil o robo tiro te mai aveles khă gusto anda so xal thai so pel? Dašti me te mai ašunau o mui le dilabaitorengo or le dilabaitoarengo? Thai anda soste te mai avel o robo tiro khă pharimos anda o rai muŕo, o thagar?
36 O robo tiro jela xançî înteal o Iordano le thagaresa. Kadeadar, anda soste kărăla mangă o thagar kadoa lašimos?
37 Te amboldel pe o robo tiro, thai te merau ande mîŕî četatea, paša o mormînto mîŕă daddehko thai mîŕa deiako! Ta dikta kă o robo tiro o Chimaxamo nakhăla le thagaresa, o rai muŕo; kăr so pateasa anda leste.”
38 O thagar phendea: O Chimxamo te nakhăl andekhthan mança, thai kăraua anda leste so kamesa: sa so kamesa mandar, daua tu!”
39 Pala so nakhlo soa poporo o Iordano thai pala so nakhlo i o thagar, o thagar čiumidea le Barzilaias, thai dealesdumadămišto. Thai o Barzilai amboldi'lo khără.
40 O thagar ortosai'lo karing o Ghilgalo, paša o Chimxamo. Soa poporo le Iudahko thai dopaši andoa poporo le Israelohko nakhadeasas le thagares înteal o Iordano.
41 Ta sa le phură le Israelohkă avile koa thagar, thai phende lehkă: „Anda soste čiordine tu amară phral, le šave le Iudahkă, thai nakhade le thagares poa Iordano, andekhthan lehkă khărăsa, thai sea le manušença le Davidohkărănça?”
42 Thai sa le rom le Iudahkă dine anglal le romengă andoa Israelo: „Anda kă o thagar samengă neamo; thai so arakhlean koče, kaste xolleaon? Traisardeam ame po potindimos le thagrehko? Kărdea mengă o pativa?”
43 Thai le rom le Israelohkă dine anglal le romen le Iudahkărăn: „O thagar sî dešvar mai but amaro, thai orta i koa Davido same mai but čečio dă sar tumende. Anda soste či dindeaname? Či samas ame kola dă anglal kai phendeam te amboldel pe amaro thagar? Thai le rom le Iudahkă dine duma mai bute zuralimasa sar le rom le Israelohkă.