Călătoria spre Roma
1 Când s-a hotărât să plecăm pe mare spre Italia, l-au predat atât pe Pavel, cât și pe alți deținuți unui centurion pe nume Iulius, din cohorta Augusta. 2 Ne-am îmbarcat pe o corabie din Adramita, care urma să plece spre câteva locuri din Asia. Cu noi era și Aristarhus, un macedonean din Tesalonic.
3 În ziua următoare am debarcat în Sidon. Iulius s-a purtat cu bunăvoință față de Pavel și i-a dat voie să meargă pe la prietenii săi, ca să primească îngrijire. 4 Apoi am plecat de acolo și am navigat la adăpostul insulei Cipru, din cauză că vânturile erau împotrivă. 5 Am navigat în largul mării, pe lângă Cilicia și Pamfilia, și ne-am dus la Myra, în Lycia. 6 Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care pleca în Italia, și ne-a îmbarcat pe ea. 7 Timp de mai multe zile am navigat încet și am ajuns cu greu lângă Cnidus. Fiindcă vântul nu ne lăsa să înaintăm, am navigat la adăpostul Cretei, trecând pe lângă Capul Salmone. 8 După ce am trecut de el cu greu, am ajuns într-un loc numit „Limanuri bune“, care era aproape de cetatea Lasea.
9 Trecuse destul de mult timp și călătoria devenea deja periculoasă, pentru că trecuse chiar și perioada postului. Prin urmare, Pavel i-a sfătuit 10 și le-a zis: „Oamenilor, văd că această călătorie urmează să se facă cu mare pagubă și cu mare pierdere, nu doar pentru încărcătură și corabie, ci și pentru viețile noastre“. 11 Dar centurionul era mai convins de cuvintele căpitanului și ale proprietarului corabiei decât de cuvintele lui Pavel. 12 Întrucât portul era nepotrivit pentru a petrece iarna acolo, cei mai mulți au fost de părere să plece de acolo pe mare, ca să poată ajunge cumva în Fenix – un port din Creta, îndreptat spre sud-vest și nord-vest – și să ierneze acolo.
Furtună pe mare
13 Vântul de sud sufla ușor, astfel încât, crezând că-și vor putea atinge scopul, au ridicat ancora, pornind de-a lungul coastei Cretei, cât se putea de aproape. 14 Curând însă a început să sufle dinspre insulă un vânt năprasnic numit Euraquilo. 15 Corabia a fost luată de vânt, fără să i se poată împotrivi și, astfel, ne-am lăsat duși de el. 16 Am navigat la adăpostul unei insule mici, numite Cauda, și cu greu am putut să aducem sub control barca de salvare a corabiei . 17 Au ridicat-o la bord și apoi s-au folosit de niște frânghii ca să cuprindă corabia de jur împrejur. De teamă să nu naufragieze în Sirta, au lăsat pânzele în jos, lăsându-se astfel purtați de ape. 18 Fiindcă eram prinși într-o furtună foarte puternică, în ziua următoare au început să arunce încărcătura corabiei , 19 iar a treia zi au aruncat cu mâinile lor peste bord și echipamentul corabiei. 20 Timp de mai multe zile nu s-au văzut nici soarele, nici stelele, iar furtuna n-a slăbit deloc. În cele din urmă, ni se dusese orice speranță că vom fi salvați.
21 După ce a trecut mult timp în care ei nu mai mâncaseră, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor și a zis: „Oamenilor, trebuia să mă ascultați și să nu fi plecat din Creta, ca să fi scăpat de această pagubă și de această pierdere. 22 Acum însă vă sfătuiesc să prindeți curaj, pentru că niciunul dintre voi nu-și va pierde viața, ci se va pierde doar corabia. 23 Căci noaptea trecută a stat lângă mine un înger al Dumnezeului Căruia Îi aparțin și Căruia Îi slujesc 24 și mi-a zis: «Nu te teme, Pavel! Tu trebuie să stai înaintea Cezarului și iată că Dumnezeu ți i-a dăruit pe toți cei ce navighează împreună cu tine». 25 De aceea, prindeți curaj, oamenilor, pentru că eu am credință în Dumnezeu că va fi așa cum mi s-a spus! 26 Acum însă trebuie să naufragiem pe o insulă oarecare“.
Naufragiul
27 Cam în a paisprezecea noapte de când eram purtați pe Marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropiau de uscat. 28 Au măsurat adâncimea apei și au găsit-o de douăzeci de stânjeni. Au înaintat încă puțin, au măsurat din nou adâncimea apei și au găsit-o de cincisprezece stânjeni. 29 De teamă că vom naufragia undeva în locurile stâncoase, au aruncat patru ancore de la pupă și așteptau cu nerăbdare să se facă ziuă. 30 Dar fiindcă marinarii încercau să fugă de pe corabie și lăsaseră barca de salvare jos, în mare, sub pretextul că urmează să coboare niște ancore de la proră, 31 Pavel le-a zis centurionului și soldaților: „Dacă aceștia nu rămân în corabie, nu puteți fi salvați“. 32 Atunci soldații au tăiat frânghiile bărcii de salvare și au lăsat-o să se depărteze.
33 Chiar înainte de a se face ziuă, Pavel i-a îndemnat pe toți să mănânce, zicând: „Astăzi sunt paisprezece zile de când stați în așteptare și, în tot acest timp ați rămas flămânzi și n-ați mâncat nimic. 34 De aceea vă îndemn să mâncați ceva, fiindcă lucrul acesta este spre salvarea voastră; căci niciun fir de păr din capul vostru nu se va pierde!“. 35 Și zicând acestea, a luat pâine, I-a mulțumit lui Dumnezeu înaintea tuturor, a frânt-o și a început să mănânce. 36 Toți au prins curaj și au mâncat și ei câte ceva. 37 În corabie eram, în total, două sute șaptezeci și șase de suflete. 38 După ce și-au potolit foamea, au redus din greutatea corabiei, aruncând grâul în mare.
39 Când s-a făcut ziuă, n-au recunoscut țărmul, dar au observat un golf care avea plajă și s-au hotărât să acosteze corabia acolo , dacă vor putea. 40 Au tăiat ancorele și le-au lăsat în mare, dezlegând în același timp frânghiile care țineau cârmele. Apoi au ridicat în vânt vela cea mică și s-au îndreptat spre plajă. 41 S-au lovit însă de un banc de nisip și corabia a eșuat. Prora s-a înfipt în nisip , rămânând împotmolită, în timp ce pupa era distrusă de forța valurilor.
42 Planul soldaților era să-i omoare pe deținuți, ca nu cumva să scape vreunul înotând. 43 Dar centurionul, dorind să-l salveze pe Pavel, i-a împiedicat să-și îndeplinească planul. El le-a poruncit celor ce știau să înoate să sară primii peste bord și să ajungă la țărm, 44 iar ceilalți să-i urmeze ținându-se de scânduri sau de bucăți din corabie. Și așa s-a făcut că au ajuns toți teferi la țărm.
O telearimos le Pavelohko ande Roma.
1 Pala so thodea pe te jeastar le berosa ande Italia, le Pavelos thai avrăn phandaden dine le po vast khă sutašohko la četako le kătanengo Augusta, bušlino Iuliu.
2 Ankăsteam ando bero andoa Andromito, kai sas te jeal le berosa po prašau la Asiako, thai teleardeam. Sas ame amença le Aristaraxos o Mačedoniano andoa Tesaloniko.
3 O duito des, arăsleam ando Sidono; thai o Iuliu, kai phiravelas pe mišto le Pavelosa, meklea les te jeal kata pehkă prinjeande, thai te avel kandino lendar.
4 Pala so teleardeam oçal, găleam paša o Čipro, anda kă le bravallea sas bilašimasa.
5 Pala so nakhleam e marea kai naiarăl e Čiličia thai Pamfilia, arăsleam ande Mira ande Ličia.
6 Oče o sutašo arakhlea khă bero andai Alesandria, kai telearălas ande Italia, thai ankăsteam ande leste.
7 Čiro dă mai but des, găleam lokăs le berosa, thai na bi pharimahko, azbadeam o učimos o Knido, kai meklea ame e bravall te atărdiuas. Nakhleam kata o gor la Kretako, pašai Salmona.
8 Daba găleam le berosa po gor la insulako, thai arăsleam andekh than bušlino „Limanurea laše,” savetar sas paše e četatea e Lasea.
9 Nakhleasas but čiro, thai o phiraimos pe marea kărdeolas but pharimasa, anda kă nakhlosas orta o čiro le „postohko.” Anda kodea o Pavelo deaduma le kolavrăngă,
10 thai phendea lengă: „Manušale, o phirimos dikhau nai te kărdeol pe bi pharimahko thai bi bute xasarimasa, na numai anda o thodimos, ta i orta anda amară čivave.
11 O sutašo ašundea mai but le traditorestar thai le stăpînostar le berohkărăstar dă sar le divanuri le Pavelohkă.
12 Thai anda kă o limano nas lašo than vizirimahko le mai but phendine te jeantar le berosa oçal, kaste zumaven te arăsăn ando Feniso, than andai Kreta, thodino karing avelokham thai karing avelereat le khamesti, kaste vizîrin oče.
13 Leasas te phurdel khă bravall xançî katar avelodes; thai, sar iekh kai pateanas pe stăpîia pe çînta, vazdine le ankore, thai telearde le berosa pe rig la Kretati.
14 Ta na pala but čiro, dea pe drom pai insula khă phurdimos bravalleako zuralo, bušlino Eurachilon.
15 O bero sas lino lestar, bi te dašti marăl pe la bravalleasa, thai mekleam ame nigărde ande lehko kamimos.
16 Nakhleam iekhatar katai rig telal khă ostrovosti, bušlino Klauda, thai daba daštisardeam te thoas o vast pe luntrea.
17 Pala so vazdeam la opră, thodine butea kandimahkă; phangline o bero šelença; thai daratar te na perăl pai Sirta, mekline le poxtana tele. Kadedar mekline pe nigărde bravalleatar.
18 Anda kă samas but marde le brîšindestar la bravalleako, o duito des line te šuden ande marea sa o tidimos andoa bero,
19 thai o trito des, ame, amară vastença, šudeam le butea le berohkă.
20 O kham thai le čeraia či dikhle pe mai but des, thoa barobrîšind sas kadea dă zuralo ta kă mai palal xasardeamas orsao zuralimos skăpimahko.
21 Le manuši či xalinesas dă but čiro. Atunčea o Pavelo ušti'lo ande lengo maškar, thai phendea: „Manušale, trăbulas te ašunen ma, thai te na teleardino le berosa dă andai Kreta, kaste dašti te ankleas anda kadoa pharimos thai anda kadoa xasarimos.
22 Akana me phenau tumengă te aven kamimasa lašo; anda kă či iekh anda tumende či xasaola; thai či avela aver xasarimos dă sar le berohko.
23 Khă înjero le Devlklehko, savehko sîm me, thai savehkă kandau Lehkă, sîkadi'lo mangă areat,
24 thai phendea mangă: „Na dara, Pavele; tu trăbul te bešes angloa Čezaro; thai dikta kă o Dell dea tu sa kolen kai jean le berosa andekhthan tusa.”
25 Anda kodea, manušale, potolin tume, kă sî ma pateaimos ando Dell kă kărdeola pe kadea sar phendea pe mangă.
26 Ta trăbul te das pa khă ostrovo.”
27 Ande reat e dešuštarto, ta kana samas spidine orde thai întea le berosa pe marea e Adriatiko, karing o maškar la reateako, le marinarea ateardine kă pašon la phuweatar.
28 Măsurisardine andră o pai, thai arakhline les dă biši stînjenea; găline xançî mai dur thai măsurisarde pale, thai arakhline dešupanji stînjenea.
29 Daratar te na malaven pe le kotorăbaŕăndar, šudine štar ankore karing e kîrma le berosti, thai kamenas te kărdeol o des.
30 Ta sostar le berarea rodenas te našen andoa bero, thai denasdrom e luntrea ande marea, tala o divano kă kamen te šuden le ankore karing e rig dă anglal le berosti,
31 O Pavelo phendea le sutašohkă thai le kătanengă: „Kana le manuši kadala či ašena ando bero, našti te aven skăpime.”
32 Atunčeara le kătane šindine le šelea la luntreakă, thai mekle la te perăl tele.
33 Angloa des, o Pavelo rudisardea le saoŕăn te xan, thai phendea: „Ades sî dešštar des, dă kana bešen te dikhăn, thai či lean khanči xamahko ando mui.
34 Anda kodea rudi tume te xan, kă e buti kadea sî anda tumaro skăpimos; thai či xasaola pe tumengă či khă firo ballehko andoa šero.”
35 Pala so phendea kadala orbe, lea manŕo, naisardea le Devllehkă, angla saoŕă, phaglea les, thai lea te xal.
36 Saoŕă line zor atunči, thai line i on ta xaline.
37 Ando bero samas dă sa: dui šella eftavardeši thai šou sufleturi.
38 Pala so čeailile, ujeardine o bero, šudindoi o div ande marea.
39 Kana avilo o des, či prinjeandine e phuw; ta dikhline dă dural khă golfo, kai sas les riga tišaialea, thai dine pe godi te spiden o bero karing oče, kana avela daštimasa
40 Šindine le ankore, kaste den le drom ande marea, thai dine drom ande kodoa čiro le šele le tradimahkă; pala kodea vazdine e ventrila pala o phurdimos la bravalleako, thai ortosai le karing o malo.
41 Ta dine pakh šib phuweati, kai astardi'lo o bero; thai e rig anglal le berosti kărdili kă bešelas bimištime, kana e rig dă palal lea te phadeol anda o mardimos le valurengo.
42 Le kătane sas le godi te mudarăn le phandaden, kaste na skăpil vo iekh ando naimos.
43 Ta o sutašo, kai kamelas te skăpil le Pavelos, atărdeardea le kata o gîndo kadoa. Mothodea kă kukola kai naion, te šuden pe poa bero ando pai, thai te anklen mai anglal pe phuw;
44 ta le kolaver te astardeon iekh pel phalea, ta aver pel phadimata le berohkă, thai kadea kărde kă arăsle saoŕă sasteveste po šutimos.