Ștefan se adresează Sinedriului
1 Marele preot l-a întrebat:
‒ Așa stau lucrurile ?
2 El a răspuns:
‒ Frați și părinți, ascultați! Dumnezeul gloriei i S-a arătat tatălui nostru Avraam în timp ce era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran, 3 și i-a zis: „Ieși din țara ta și dintre rudeniile tale și vino în țara pe care ți-o voi arăta!“ .
4 Atunci el a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a mutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum, 5 dar nu i-a dat în ea nicio moștenire, nici măcar o palmă de pământ, ci i-a promis că i-o va da ca proprietate lui și urmașilor lui, cu toate că nu avea niciun copil. 6 Dumnezeu i-a spus că urmașii lui vor fi străini într-o țară străină, iar oamenii acelei țări îi vor subjuga și îi vor oprima timp de patru sute de ani. 7 „Dar pe națiunea căreia îi vor sluji ei ca sclavi, o voi judeca Eu, a zis Dumnezeu, iar după aceea vor ieși de acolo și Îmi vor sluji Mie în locul acesta“ . 8 Apoi i-a dat legământul circumciziei. Astfel, când i s-a născut Isaac, Avraam l-a circumcis în ziua a opta; apoi Isaac l-a circumcis pe Iacov, și Iacov pe cei doisprezece patriarhi.
9 Patriarhii, fiind invidioși pe Iosif, l-au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el 10 și l-a scăpat din toate necazurile lui. El i-a dat har și înțelepciune în prezența lui Faraon, regele Egiptului, care l-a pus conducător peste Egipt și peste toată casa lui.
11 A venit o foamete în întregul Egipt și în Canaan. Necazul era mare și strămoșii noștri nu găseau de mâncare. 12 Iacov a auzit că în Egipt era grâu, așa că i-a trimis acolo pe strămoșii noștri pentru prima oară. 13 Când s-au dus a doua oară, Iosif li s-a făcut cunoscut fraților săi, iar Faraon a aflat despre neamul lui Iosif. 14 Apoi Iosif a trimis să fie chemat tatăl său Iacov, precum și întreaga familie, în număr de șaptezeci și cinci de suflete. 15 Și, astfel, Iacov s-a dus în Egipt, unde atât el, cât și strămoșii noștri au murit. 16 Au fost mutați în Șechem și puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase cu argint de la fiii lui Hamor, în Șechem.
17 Cu cât se apropia vremea împlinirii promisiunii pe care Dumnezeu i-o făcuse lui Avraam, poporul creștea și se înmulțea tot mai mult în Egipt, 18 până când peste Egipt s-a ridicat un alt „rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif“ . 19 Acesta ne-a exploatat cu viclenie poporul și i-a chinuit pe strămoșii noștri, forțându-i să-și abandoneze copilașii, ca să nu mai trăiască.
20 În vremea aceea s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit timp de trei luni în casa tatălui său, 21 iar când a fost așezat la vedere, pe malul râului , l-a luat fata lui Faraon și l-a crescut ca pe propriul ei fiu. 22 Moise a fost educat în toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și fapte.
23 Pe vremea când avea în jur de patruzeci de ani, i-a venit în inimă dorința să-i viziteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24 A văzut pe unul căruia i se făcea o nedreptate și i-a luat apărarea. El l-a răzbunat pe cel asuprit, ucigându-l pe egiptean. 25 Credea că frații săi vor înțelege că Dumnezeu le va da eliberarea prin mâna lui, însă ei n-au înțeles. 26 În ziua următoare, i-a văzut pe doi bătându-se și i-a îndemnat la pace, zicând: „Oamenilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?“. 27 Dar cel ce-i făcea rău semenului său l-a împins și i-a zis: „Cine te-a pus pe tine conducător și judecător peste noi? 28 Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l-ai ucis ieri pe egiptean?“ . 29 Când a auzit aceasta, Moise a fugit și a locuit ca străin în țara Midian, unde i s-au născut doi fii.
30 După ce au trecut patruzeci de ani, i s-a arătat un Înger în deșertul muntelui Sinai, într-o flacără de foc care ieșea dintr-un rug. 31 Când a văzut rugul , Moise a rămas uimit de priveliștea aceea și, în timp ce se apropia ca să se uite cu atenție, glasul Domnului i-a vorbit astfel : 32 „Eu sunt Dumnezeul strămoșilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov!“ . Moise tremura și nu îndrăznea să se uite.
33 Domnul i-a zis: „Dă-ți jos sandalele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt! 34 Am văzut asuprirea poporului Meu care este în Egipt și i-am auzit geamătul, așa că M-am coborât să-l eliberez. Acum, vino, căci te voi trimite în Egipt!“ .
35 Pe acest Moise – de care ei se lepădaseră, zicând: „Cine te-a pus pe tine conducător și judecător?“ – Dumnezeu l-a trimis drept conducător și eliberator, cu ajutorul Îngerului care i S-a arătat în rug. 36 El i-a scos din Egipt și a făcut minuni și semne în țara Egiptului, la Marea Roșie și în deșert, timp de patruzeci de ani.
37 El este același Moise care le-a spus fiilor lui Israel: „Dumnezeu vă va ridica dintre frații voștri un Profet asemenea mie“ . 38 El este acela care a fost în adunarea poporului , în deșert, împreună cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu strămoșii noștri. Și el este cel care a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.
39 Strămoșii noștri însă n-au vrut să-l asculte, ci l-au respins și, în inimile lor, s-au întors în Egipt. 40 Ei i-au spus lui Aaron: „Fă-ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului“ . 41 Și în zilele acelea și-au făcut un vițel, au adus jertfă acelui idol și s-au bucurat de lucrările mâinilor lor. 42 Atunci Dumnezeu S-a întors de la ei și i-a lăsat în voia lor, ca să slujească armatei cerului, așa cum este scris în Cartea profeților:
„Mi-ați adus voi jertfe și ofrande
timp de patruzeci de ani în deșert, Casă a lui Israel?
43 Ați purtat cortul lui Moloh
și steaua dumnezeului vostru Refan,
chipurile pe care vi le-ați făcut ca să vă închinați lor!
De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Babilon!“ .
44 Cortul Mărturiei era cu strămoșii noștri în deșert, așa cum dăduse îndrumări Cel Care i-a spus lui Moise să-l facă după modelul pe care-l văzuse. 45 Strămoșii noștri l-au adus, la rândul lor, împreună cu Iosua, când au luat în stăpânire teritoriul națiunilor pe care le-a alungat Dumnezeu dinaintea strămoșilor noștri. Și a rămas acolo până pe vremea lui David, 46 care a găsit har înaintea lui Dumnezeu și a cerut să găsească o Locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. 47 Solomon însă a fost acela care I-a construit o Casă.
48 Dar Cel Preaînalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mâini omenești, așa cum zice profetul:
49 „Cerul este tronul Meu,
iar pământul este scăunașul picioarelor Mele!
Ce fel de casă Mi-ați putea construi voi Mie? zice Domnul.
Sau unde va fi locul Meu de odihnă?
50 Oare nu mâna Mea a făcut toate aceste lucruri?“ .
51 Oameni încăpățânați, cu inimile și urechile necircumcise, voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt! Așa cum au făcut strămoșii voștri, așa faceți și voi! 52 Pe care dintre profeți nu l-au persecutat strămoșii voștri? Ei i-au ucis pe cei ce prevesteau venirea Celui Drept, ai Cărui trădători și ucigași ați devenit voi acum, 53 voi, care ați primit Legea prin îndrumările îngerilor, dar n-ați păzit-o!
Ștefan este ucis cu pietre
54 Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat în inimile lor și scrâșneau din dinți împotriva lui.
55 El însă, plin de Duhul Sfânt, a privit spre cer, a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis:
‒ Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!
57 Atunci ei au strigat cu glas tare, și-au astupat urechile și s-au repezit, într-un gând și-un suflet, asupra lui. 58 L-au scos afară din cetate și l-au lovit cu pietre. Martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul.
59 Și-l loveau cu pietre pe Ștefan, care se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește duhul meu!“. 60 Apoi s-a pus în genunchi și a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le lua în seamă păcatul acesta!“. Și zicând aceasta, a murit.
O dinoduma le phendimahko le Štefanohko.
1 O baro rašai phendea: „Kadea bešen le butea?”
2 O Štefano dea anglal: „Phralale thai daddale, ašunen! O Dell la slavako sîkadi'lo amară daddehkă le Avraamohkă, kana sas ande Mesopotamia, anglal kaste avel ando Xaran.
3 Thai phendea lehkă: „Ankli anda o čem tiro thai anda ti familia, thai telear ando čem, kai sîkavaua tukă les.”
4 O ankăsto atunčeara anda o čem le Xaldeiengo, thai avilo ando Xarano. Dă oçal, pala o mullimos lehkă daddehko, o Dell mutisardea les ando čem kadoa, ande sao bešen tume akana.
5 Andoa čem kadoa či dea pe lehkă khanči ando stăpînimos, či barem khă palma thanesti, ta šinadea pe kă dela pe lehkă ando stăpînimos lehkă, thai la semençiakă pala leste, barem kă nas les či khă šeau.
6 O Dell phendea lehkă kă e sămînça lestiavela te bešel ande khă čem străino, avela robime, thai avela kăznime štar šella bărši.
7 „Ta o neamo, savehkă avena robea, krisîniua le Me”, phendea o Dell. „Pala kodea, anklena, thai kandena Mangă ando than kadoa.”
8 Pala kodea dea les o phanglimos le šindimahkoroata; thai kadea o Avraamno, kana kărdea le Isakos, šindea les roata ando des le oxtongo; o Isako kărdea thai šindearoata le Iakovos, thai o Iakovo le dešuduien anglalpapuren.
9 Ta le anglalpapurea, kai sas lengă xoli po Iosifo, bitinde les, kaste avel nigărdo ando Ejipto, Ta o Dell sas lesa,
10 thai skăpisardea les anda sa le nasulimata lehkă; dea les xaraimos thai nakhlimos angloa Faraono, o thagar le Ejiptohko, kai thodea les dregatorii poa Ejipto thai pa sa pehko khăr.
11 Avilio khă baro bokhalimos ande soa Ejipto thai o Kanaano. E kazna sas bari, thai amară dadda či arakhănas xamahko.
12 O Iakovo ašundea kă ando Ejipto sas div, thai tradea amară dadden anglal data oče.
13 Thai kana avile duito data, o Iosifo sas prinjeando pehkă phralendar, thai o Faraono ašundea anda savi viça sas o Iosifo.
14 Pala kodea o Iosif tradea te akharăl lehkă daddes le Iakovos thai sa la familia lehkăra, eftavardeši thai panji sufleturi.
15 O Iakovo ulisto ando Ejipto, kai mullo o thai amară dadda.
16 Thai sas mutisarde ando Sixemo, thai thodine ando than le mullimahko, kai tindeasas les o Avraamo varesar lovença kata le šeave le Emorohkă, ando Sixemo.
17 Pašolas o čiro kana avelas te pherdeol o šinaimos, kai kărdeasas les o Dell le Avraamosa. O norodo bari'lo thai buti'lo ando Ejipto,
18 ji kana vazdinisai'lo aver thagar, kai či prinjeanelas le Iosifos.
19 O thagar kadoa xunadea amară neamos, thai kăznisardea amară dadden, ji oče kaste šuden pehkă gloaten, kaste na mai train.
O čiro le Moisahko.
20 Ando čiro kodoa kărdi'lo o Moise, kai sas šukar angloa Dell. O sas pravardo trin šon ando khăr pehkă daddehko.
21 Thai kana sas šudino, lea les e šei le Faraonosti, thai bareardea les sar pehkă šeaves.
22 O Moise sîti'lo soa xaraimos le Ejipteanengo, thai sas zuralo ando divano thai andel kărimata.
23 Les sas les štarvardeši bărši, kana avile lehkă ando illo o kamimos te rodel pehkă phralen, le šeaven le Israelohkărăn.
24 Dikhlea iekhăs anda lende kăznime pe bičeačimaste; lea lesti rig, vazdea kukoles le perades, thai mudardea le Ejipteanos.
25 Patealas kă lehkă phral atearăna kă o Dell anda lehkă vast anela lengă o izbîndimos; ta či ateardine.
26 O duito des, kana marănas pe on, o Moise avilo ande lengo maškar, thai kamblea te împtile. „Manušale”, phendea o, „tume san phral; sostar kamen te došaven tume iekh avrăsa?”
27 Ta kukoa kai došavelas pehkă pašes, spidea les, thai phendea lehkă: „Kon thodea tu stăpînitorii thai krisînitorii pa amende?”
28 Kames te mudarăs ma i man sar mudardean arati le Ejipteanos?”
29 Koa ašundimos kadale divanurengă, o Moise našlo, thai gălo ta bešlo sar străino pe phuw ando Madiano, kai kărdea dui šeave.
30 Pa štarvardeši bărši, sîkadi'lo lehkă khă înjero ande pustia le barăbaŕăsti le Sinaiosti, ande para la iagati khă kanŕăsti.
31 O Moise, kana dikhlea les, mirisai'lo kadale sîkaimastar; thai, kana pašolas te dikhăl so sî, ašundea o mui le Raiehko,
32 kai phendea lehkă: „Me sîm o Dell te daddengo, o Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko, thai o Dell le Iakovohko.” Thai o Moise, isdraindoi, či mai îndrăsnisardea te dikhăl.
33 O Rai phendea lehkă: „Ankalau te papučea andal pînŕă, kă o than pe sao bešes, sî khă phuw sfînto.
34 Dikhlem o kăznimos Mîŕă poporohko, kai sî ando Ejipto, ašundem lengă vatimata, thai ulistem te skăpi le. Akana, telear, tradaua tu ando Ejipto.”
35 Kadale Moisas, savestar šudinesas pe on, kana phendine: „Kon thodea tu tut stîpînitorii thai krisînitorii?” O Dell tradea les sar stăpînitorii thai skăpitorii, le kandimasa le înjerohko, kai sîkadilosas lehkă ando rugo.
36 O ankaladea le andoa Ejipto, thai kărdea minuni thai semne ando Ejipto, kai Marea e Lolli, thai ande pustia, štarvardeši bărši.
37 Kadoa Moise phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „O Rai, o Dell tumaro, vazdela anda tumară phral khă prooroko sar mande: lestar te ašunen.”
38 O si koda kai, ando tidimos le Israieliçăngo andai pustia, le înjerosa, kai dea lehkă duma poa baŕobaro o Sinai, thai amară daddença, lea divanuri juvinde, kaste del le amengă.
39 Amară dadda či kambline te ašunen les, thai na šutelessama: thai, ande lengă ille, amboldile karing o Ejipto,
40 thai phendine le Aaronohkă: „Kăr amengă varesar devlla, kai te jean angla amende; kă kadoa Moise, kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
41 Thai ande le des kodola, kărdine khă guruviç, andine jertfa le idolohkă, thai bukurisai le la buteatar lengă vastendi.
42 Atunči o Dell amboldi'lo lendar, thai dea le te bandeon anglai oštirea le čerestii, pala sar sî ramome ando lill le prooročengo: „Andean Mangă tume juvindimata thai jertfe čiro dă štarvardeši bărši ande pustia, khăr le Israelohko?…
43 Phiradean e çăra le Molaxosti thai o tipo la čeraiako le zeosti Remfan, le tipuri kodola, kai kărdean le te bandeon angla lende! Anda kodea mutisaraua tume înteal o Babilono.”
44 Amară dadda sas le ande pustia e çăra le arakhadimastii, kadea sar thodeasas les Kukoa kai phendeasas le Moisahkă te kărăla les pala o tipo, kai dikhleasas les.
45 Thai amară dadda andine la, ka pehko rîndo, tala o sîkaimos le Iosuahko, kana šute pe ando čem stîpînime le Neamurendar, kai o Dell našadea le angla amară dadda; thai ašili oče ji andel desa le Davidohkă.
46 O David lea mila angloa Dell, thai manglea te vazdel khă than bešlmahko anda o Dell le Iakovohko.
47 Thai o Solomono sas kodoa kai vazdea Lehkă ăkh khăr.
48 Ta Kukoa But Baro či bešel ande thana kardine vastestar manušengărăndar, sar phenel o prooroko:
49 „O čerii sî Muŕo skamin le raimahko, thai e phuw sî o than Mîŕă pînŕăngo. Savestar khăr vazdeana Mangă tume Mangă, phenel o Rai, or sao avela Muŕo than le čiimahko?
50 Či kărdea Muŕo vast sa kadala butea?”…
O mudarimos le Štefanohko baŕănça.
51 „Manuši zurale zorasa, bišindineroata le ileesa thai le kanença! Tume orkana na den tume le Sfîntone Duxosa. Sar kărdine tumară dadda, kadea kărăn i tume.
52 Saven anda le prooročea či mudarde le tumară dadda? Mudarde kolen kai phenenas mai anglal poa avimos Kolehko Bibezexalo, saves bitindean Les akana, thai mudardean Les,
53 tume, kai kana ašundean e Kris dini kata le înjerea, thai či arakhlean la!…”
54 Kana ašundine on kadala divanuri, šinelas le po illo, thai danddearănas le dandd pa leste.
55 Ta o Štefano, pherdo Sfînto Duxo, vazdea pehkă iakha karing o čerii, dikhlea e slava le Devllesti, thai le Isusos bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti;
56 thai phendea: „Dikta, dikhau le čerurii pîtărde, thai le Šeaves le manušehko bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti.”
57 On line atunči te çîpin, phandade pehkă kan, thai thai aviline saoră ande khă gîndo pa leste.
58 Çîrdine les avri andai četatea, thai mudarde les baŕănça. Le phenditorea thodine saoŕă pehkă çoale ka le pînŕă khă tărnăharehkă, dinoanau Saulo.
59 Thai šudenas baŕănça ando Štefano, kai rudilas pe thai phenelas: „Raia Isuse, le o duxo muŕo!”
60 Pala kodea deačeanga, thai çîpisardea mosa zuralesa: „Raia, na nikăr lengă sama kadea bezex!” Thai pala kadala divanuri, suto.