Orice lucru își are timpul său
1 Pentru toate există o vreme
și orice lucru de sub ceruri își are timpul său:
2 un timp pentru a te naște și un timp pentru a muri;
un timp pentru a planta și un timp pentru a smulge;
3 un timp pentru a ucide și un timp pentru a vindeca;
un timp pentru a dărâma și un timp pentru a construi;
4 un timp pentru a plânge și un timp pentru a râde;
un timp pentru a jeli și un timp pentru a dansa;
5 un timp pentru a arunca cu pietre și un timp pentru a strânge pietre;
un timp pentru a îmbrățișa și un timp pentru a fi departe de îmbrățișări;
6 un timp pentru a căuta și un timp pentru a pierde;
un timp pentru a păstra și un timp pentru a arunca;
7 un timp pentru a rupe și un timp pentru a coase;
un timp pentru a tăcea și un timp pentru a vorbi;
8 un timp pentru a iubi și un timp pentru a urî;
un timp pentru război și un timp pentru pace.
9 Ce câștig are lucrătorul din toată munca lui cea grea? 10 Am văzut munca pe care Dumnezeu o dă fiilor omului ca să fie ocupați cu ea. 11 El a făcut toate lucrurile bune la timpul lor, a pus chiar și veșnicia în inimile lor, dar omul nu poate înțelege lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu de la început până la sfârșit. 12 Înțeleg că, pentru oameni, nu este nimic mai bun decât să se bucure și să facă ce este bine în viață. 13 În plus, faptul că cineva poate mânca, poate bea și poate duce o viață bună, în timpul întregii lui munci, este un dar de la Dumnezeu. 14 Înțeleg că tot ceea ce face Dumnezeu durează veșnic; la aceasta nimic nu se adaugă și nimic nu se scade. Dumnezeu procedează astfel pentru ca oamenii să se teamă de El.
15 Ceea ce este, există de mult timp,
ceea ce va fi, a existat deja demult,
iar Dumnezeu va aduce înapoi ceea ce a trecut.
16 Am mai văzut ceva sub soare:
Pe locul judecății, acolo era răutatea
și pe locul dreptății, acolo era răutatea.
17 Atunci am zis în inima mea:
„Dumnezeu îl va judeca
atât pe cel drept, cât și pe cel nedrept,
căci a stabilit un timp pentru orice lucru
și pentru orice faptă“.
18 Apoi am zis în inima mea: „În privința fiilor oamenilor, Dumnezeu îi încearcă, pentru ca ei să vadă că sunt precum animalele“. 19 Căci soarta fiilor omului și soarta animalului este o singură soartă: cum este moartea unuia, așa este și moartea celuilalt. Cu toții au o singură suflare; omul nu are niciun avantaj față de animal. Totul este deșertăciune. 20 Toți merg în același loc, toți au fost făcuți din țărână și toți se întorc în țărână. 21 Cine poate ști dacă sufletul omului merge sus, iar dacă sufletul animalelor coboară în pământ?
22 Am înțeles, deci, că nu există un alt lucru bun de care să se bucure omul, în afară de munca lui, căci aceasta este partea lui, și cine îl poate face să vadă ce va urma după el?
Orsavi buti sî la lako čiro.
1 Sa sî le lengo čiro, thai sako buti talal čeruri sî la lako čeaso.
2 O kărdimos sî les lehko čiro, thoa merimos sî les lehko čiro; o thodimos sî les lehko čiro, thoa çîrdimos kolengo thodine sî les lehko čiro.
3 O mudardimos sî les lehko čiro, thai o sastimos sî les lehko čiro; o peradimos sî les lehko čiro, thai o vazdimos sî les lehko čiro;
4 o roimos sî les lehko čiro, thai o asamos sî les lehko čiro; o roimos sî les lehko čiro, thai o khălimos sî les lehko čiro;
5 o šudimos le baŕănça sî les lehko čiro, thai o tidimos le baŕăngo sî les lehko čiro; o tidimosandeangali sî les lehko čiro, toa durimos le tidimatăngoandeangali sî les lehko čiro;
6 o rodimos sî les lehko čiro, o xasardimos sî les lehko čiro; o garadimos sî les lehko čiro, thoa šudimos sî les lehko čiro;
7 o šindimos sî les lehko čiro, o astarimos sî les lehko čiro; o ašimosmuto sî les lehko čiro, thoa dimosduma sî les lehko čiro;
8 o kamblimos sî les lehko čiro, thai o bidikhlimos sî les lehko čiro; o mardimos sî les lehko čiro, thai pačea sî la lako čiro.
9 So valoso sî koles kai butearăl anda pehko pharimos?
10 Dikhlem ka so butearimos thol o Dell le šaven le manušengărăn.
11 Orsavi buti o kărăla šukar ka lako čiro; thodea ando illo lengo orta i o gîndo la vešničiako, barem kă o manuši našti astarăl, dă anglal ji koa gor, e buti kai kărdea la o Dell.
12 Arăslem te prinjeanau kă nai aver baxtalimos anda lende dă sar te bukurin pe thai te train mišto ande lendi čivava;
13 ta i o kărimos kă o manuši xal thai pel thai nigrăl khă traio lašo ando maškar sa lehka buteako, sî khă pativ kata o Dell.
14 Arăslem koa prinjeandimos kă sa so kărăl o Dell nikrăl andel veakuri, thai ka so kărăl O manai khanči thodimahko thai khanči limahko, thai kă o Dell, kărăl kadea anda ka e lumea te daral Lestar.
15 So sî, mai sas, thai so avela, mai sas; thai o Dell anel parpale so nakhlea.
Dara le Devllestar.
16 Dikhlem tala o kham kă ando than thodino andai kris rail e bikris, thai kă ando than lašardo andoa čeačimos sî nasulimos.
17 Atunčeara phendem ande muŕo illo: „O Dell krisînila i koles le lašes i koles le jungales; kă O thodeas khă čiro anda orsavi buti thai anda orsao kărimos.”
18 Phendem ande muŕo illo kă kadea kărăl pe dăsar anda le manuši, kaste zumavele o Dell, thai orta on te dikhăn kă nai dăsar varesar jivine.
19 Kă e bax le manušesti thai la jivinati sî sakodea; sa kodea bax sî le lidon; sar merăll iekh, kadea merăll i o kolaver, saoŕăn sî le sa kodoa phurdimos, thai o manuši či nakhavel khančesa la jivina; kă sa sî khančimos.
20 Sa jean ande khă than; sa sas kărde andai phw, thai saoŕă ambolden ande phuw.
21 Kon jeanel kana o phurdimos le manušehko anklel opră, thai kana o phurdimos la jivinako ulel tele ande phuw?
22 Kadea kă dikhlem kă nai khanči mai lašo anda khă manuši dă sar te vesălil pe anda lehkă butea: kadea sî lesti rig. Kă kon kărăla les te bukuril pe pala so avela pala leste?