Păzește-te de promisiuni pripite
1 Păzește-ți piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu și apropie-te mai bine să asculți, decât să aduci jertfa nesăbuiților, căci ei nu știu că fac un rău.
2 Nu te grăbi să-ți deschizi gura
și inima ta să nu se pripească
să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu,
căci Dumnezeu este în Ceruri,
iar tu ești pe pământ;
de aceea cuvintele tale să fie cumpănite.
3 Căci, așa cum un vis se naște din mulțimea preocupărilor,
tot astfel jurământul unui nesăbuit se vede din mulțimea cuvintelor.
4 Când faci un jurământ înaintea lui Dumnezeu, să nu întârzii să-l împlinești, căci Lui nu-I plac nesăbuiții. Așadar, împlinește-ți jurământul! 5 Este mai bine să nu faci jurăminte, decât să faci jurăminte și să nu le împlinești. 6 Nu lăsa gura să-ți ducă trupul în păcat, așa încât să-i zici mesagerului: „A fost o greșeală!“. De ce să Se mânie Dumnezeu din cauza glasului tău și să nimicească lucrarea mâinilor tale? 7 Așa cum este deșertăciune în mulțimea viselor, tot așa este și în mulțimea cuvintelor. Așadar, teme-te de Dumnezeu!
Deșertăciunea bogăției
8 Când vezi că, într-o provincie, săracul este asuprit, iar dreptatea și omul drept sunt persecutați, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alții și mai mari. 9 De folos pentru o țară, în orice privință, este un rege care încurajează cultivarea pământului.
10 Cel ce iubește argintul nu se satură de argint,
iar cine iubește bogăția nu are niciun câștig.
Și aceasta este o deșertăciune!
11 Când se înmulțește averea,
se înmulțesc și cei ce o mănâncă.
Și ce câștig mai are stăpânul ei,
decât doar că o vede cu ochii lui?
12 Dulce este somnul lucrătorului,
fie că a mâncat puțin, fie că a mâncat mult,
însă bogatului, îndestularea nu-i oferă liniștea necesară pentru odihnă.
13 Există un rău tulburător pe care l-am văzut sub soare:
bogăție păstrată pentru stăpânul ei, dar spre răul său,
14 și bogăție pierdută printr-o afacere nereușită.
Astfel, fiul care i s-a născut
nu mai rămâne cu nimic în mâini.
15 Gol a ieșit din pântecul mamei sale
și tot așa s-a și întors, plecând precum a venit.
Nimic nu a luat din rodul muncii lui,
din tot ce-i aparținuse.
16 Și acest lucru este un mare rău:
întocmai cum vine omul, așa și pleacă,
și ce câștig are omul din aceasta?
A muncit din greu degeaba!
17 Toată viața lui a mâncat pe întuneric,
cu multă tulburare, cu suferință și cu mânie.
18 Iată ce am văzut eu că este bine și frumos: ca omul să mănânce, să bea și să guste fericirea în timpul întregii lui munci depuse sub soare, în puținele zile ale vieții sale, pe care i le-a dat Dumnezeu, căci aceasta este partea sa. 19 De asemenea, orice om, căruia Dumnezeu i-a dat bogăție și averi și căruia i-a dat dreptul să mănânce din ele, să-și ia partea ce i se cuvine din ele și să se bucure de munca lui; acesta este un dar de la Dumnezeu. 20 Căci el nu se gândește prea mult la cât de scurtă îi este viața, fiindcă Dumnezeu îl ține ocupat cu bucuria inimii lui.
1 Arakh teo punŕo, kana šos tu ando Khăr le Devllehko, thai pašo mai mišto te ašunes, dă sar te anes o jertfimos le čealadengo; kă on či jeanen kă kărăn nasul kadalasa.
2 Na iuçîsar te pîtrăs o mui, thai te na phenel teo illo divanuri bigodeako angloa Dell; kă o Dell sî ando čerii, thai tu pe phuw, anda kodea te na mothos orbe but.
3 Kă, kana le sune kărdeon andoa butimos le grijengo, o dillimos le čealadehko prinjeandeol anda o butimos le divanurengo.
4 Kana kărdean khă solaxaimos le Devllehkă, na durear te pherăs les, kă Les či čeaileon Les le manuši bi godeako; anda kodea pher teo solaxaimos, kai kărdean les.
5 Mai mišto te na kărăs či khă solaxaimos, dă sar te kărăs khă solaxaimos thai te na pherăs les.
6 Na mekh o mui te šol tu ando bezex, thai na phen angloa tradino le Devllehko: „Iuçîsai lem.” Anda soste te xolleaol o Dell andai doši le divanurengă tirăngă, thai te xasarăl e buti te vastendi?
7 Kă, kana sî xasardimos ando butimos le sunengo, na mai xançî sî ando butimos le orbengo; anda kodea, dara le Devllestar.
8 Kana dikhăs ando čem koles le čioŕăs bibaxtalo thai čiordano ando anu le čeačehko thai le čeačimahko, te na fal tu mirazo andai buti kadea! Kă pa kukoa o baro dikhăl e iekh mai baro, thai pa lende sa Kukoa o But Baro.
9 Ta khă valoso andoa čem ande sa le dikhlimata, sî khă thagar kučeardo ando čem.
10 Kon kamel o rup, či mai čeaileol čiăkhdata rupestar, thai kon kamel o bravalimos but, či çîrdel valoso anda late. Thai i kadea sî khă khančimos!
11 Kana buteon le lašimata, buteon i kola kai xan le: thai sao valoso mai sî les anda lende le stăpînos dă sar kă dikhăle ăl iakhănça?
12 Gugli sî e lindri le butearăskă, avel kă xalea xançî, avel kă xalea but; ta koles le bravales či mukăles o xaravalimos te sovel.
13 Sî khă baro nasul, kai dikhlem les tala o kham: bravalimata nikărde karing o bibaxtalimos lengă stăpînohkă.
14 Te xasardeona kadala bravalimata anda vokh kărdimos bibaxtalo, thai les sî les khă šeau, le šavehkă či ašel lehkă khanči andel vast.
15 Sar ankăsto nango andoa păŕ pehka dako, anda sao avilo, kadea amboldel pe, thai našti lel khanči ando vast anda sa lehko ašadimos.
16 I kadea sî khă baro nasul, anume kă jealtar sar avilosas; thai so valoso sî les kă ašadilo ande bravall?
17 Ta înkă, sa pesti čivava mai trăbuisardea i te xal năkazo, thai sas les but dukh, grija thai xollearimos.
18 Dikta so dikhlem: sî mišto thai mundro ta o manuši te xal thai te pel thai te trail mišto ando maškar pehka buteako, saveasa ašadeol tala o kham, ande sal des pehka čivavakă, kai dea lehkă le o Dell; kă kadea sî lesti rig.
19 Ta kana o Dell dea varekas mandina thai bravalimata, thai meklea les te xal anda lende, te lel pesti rig anda lende, thai te bukuril pe ando maškar pehka buteako, kadea sî khă pativ kata o Dell.
20 Kă či mai del pe godi but, koa tanjimos le desăngo lehka čivavako, andoa čiro kai o Dell pherăl lehko illo bukurimastar.