Limitele cunoștinței
1 Cine este ca înțeleptul?
Cine cunoaște interpretarea lucrurilor?
Înțelepciunea dă strălucire feței omului
și-i schimbă asprimea feței.
Supune-te regelui
2 Păzește porunca regelui, îți zic, din cauza jurământului încheiat cu Dumnezeu. 3 Nu te grăbi să pleci dinaintea lui și nu încerca să susții un lucru rău, căci el face tot ce-i place. 4 De vreme ce cuvântul regelui are autoritate, cine îi poate spune: „Ce faci?“.
5 Pe cel ce-i păzește porunca nu-l va atinge niciun rău,
iar inima înțeleptului cunoaște vremea potrivită și judecata,
6 căci pentru fiecare lucru există un timp și o judecată,
deși nenorocirea omului este mare peste el.
7 Într-adevăr, el nu știe ce se va întâmpla,
căci cine îi va spune cum va fi?
8 Așa cum niciun om nu are stăpânire asupra vântului,
ca să-l oprească,
tot astfel nimeni nu are putere asupra zilei morții.
Nimeni nu este scutit de la război
și răutatea nu-și poate salva stăpânii.
Cei răi și cei drepți
9 Am văzut toate acestea și mi-am îndreptat inima spre orice lucrare care este înfăptuită sub soare. Există un timp când un om are autoritate asupra altui om și-i poate face rău. 10 Apoi i-am văzut pe cei răi îngropați. Ei obișnuiau să vină și să plece de la Sfântul Lăcaș, fiind apoi lăudați în cetatea în care făceau astfel. Și aceasta este o deșertăciune!
11 Când sentința împotriva faptei rele nu este dusă la îndeplinire repede, inima fiilor oamenilor se umple de planuri ca să facă rău. 12 Chiar dacă celui păcătos, deși face rău însutit, i se lungește viața, eu știu însă că celui ce se teme de Dumnezeu, celui ce stă temător înaintea Sa, îi va fi bine. 13 Totuși, cel rău nu este fericit și nu-și va lungi viața, fiind precum umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.
14 Există o deșertăciune care are loc pe pământ, și anume: sunt oameni drepți peste care vine ceea ce merită cei răi și sunt oameni nedrepți peste care vine ceea ce merită cei drepți. Prin urmare, mi-am zis că și aceasta este o deșertăciune. 15 Atunci am lăudat veselia, căci nu este nimic mai plăcut omului sub soare decât să mănânce, să bea și să se bucure. Această bucurie îl va însoți, în timpul muncii lui, în toate zilele vieții sale, pe care le-a primit de la Dumnezeu sub soare.
16 Mi-am îndemnat inima să cunosc înțelepciunea și să mă uit la munca făcută pe pământ; căci omul nu vede somn cu ochii lui nici ziua, nici noaptea. 17 Și am văzut toată lucrarea lui Dumnezeu; într-adevăr, omul nu poate să cuprindă lucrarea care este înfăptuită sub soare. Oricât se străduiește omul să caute, tot nu va găsi; și chiar dacă înțeleptul spune că a ajuns să cunoască, el tot nu poate să găsească.
1 Kon sî sar kukoa o xarano, thai kon atearăl o rosto le buteango? O xaraimos le manušehko străfearăl lehko mui, thoa zuralimos le mohko parugleol lehkă.
2 Me phenau tukă: „Arakh le mothodimata le thagarehkă, andai buti le solaxaimasti, kărdini angloa Dell.
3 Na iuçîsar te telearăs angla leste, thai na mang andekh buti nasulimasti: kă o kărăl sa so kamel,
4 anda kă e orba le thagaresti sî la zor. Kon dašti phenel: „So kărăs?”
5 Kon arakhăl o mothodimos, či astarăla les či khă bibaxtalimos, ta o illo le xaranehko prinjeaneli o čiro thai i e kris.
6 Kă anda orsavi buti sî khă čiro thai khă kris thoa bibaxtalimos phiravel le manušes.
7 Ta o či jeanel so thai sar kărdeola pe, kă nai kon pheneles kă.
8 O manuši nai stăpîno pe pehko phurdimos kaste dašti atărdearăles, thai nai les či khă zor poa des le merimahko; ando mardimos kadoa nai skăpimos, thai o nasulimos našti skăpil kolen le jungalen.
9 Sa kadala dikhlem le, thai ortosardem muŕo illo karing sa so kărdeol pe tala o kham. Sî khă čiro kana khă manuši stăpînil pa aver manuši, kaste kărăles bibaxtalo.
10 Atunčeara dikhlem kolen le jungalen praxome thai gălindoi ande pehko xodinimos, ta kola kai buteardesas bibezexalimasa durindoi le thanestar le sfîntonestar thai bîstărde ande četatea. Thai i kadea sî khă xasardimos.
11 Anda kă či nigrăle iekhatar koa pherdimos o mothodimos dino pal kărdimata le nasulengo, anda kodea sî pherdo o illo le šeavengo le manušengo le kamblimastar te kărăn nasul.
12 Varesar, barem kă o bezexalo kărăl ăkh šellvar nasul thai bešel but čiro ande leste, me jeanau kă o baxtalimos sî anda kola kai daran le Devllestar, thai sî le dar Lestar.
13 Ta kukoa o nasul, nai baxtalo thai či lunjearăla pehkă des, orta sar e ušal, anda kă nai les dar le Devllestar.
14 Sî khă xasardimos kai kărăl pe phuw: thai anume sî manuši bibezexale, savengă jeal pe lengă i sar kolengă le jungalengă kai kărăn kărdimata nasulimahkă, thai sî jungale, savengă jeal pe lengă i sar kolengă bibezexale, kai kărăn kărdimata laše. Me phenau kă i kadoa sî khă xasardimos.
15 Lăudisardem o čeailimos, anda kă nai aver baxtalimos andoa manuši tala o kham dă sar te xal thai te pel thai te vesălil pe; dikta so trăbul te avel paša leste ando maškar lehka buteako, andel des lehka čivavakă kai del lehkă la o Dell tala o kham.
16 Kana thodem muŕo illo te prinjeanau o xaraimos thai te lau samasa mišto koa pharimos kai deles o manuši pe phuw – kă o manuši či dikhăl lindri le iakhănça, či desă či reate, –
17 dikhlem atunčeara sai buti le Devllesti, dikhlem kă o manuši naštil te atearăl so kărdeol pe tala o kham; or sode kamela o te rodel, sa našti arakhăla; thai orta kana o xarano phenela kă arăslo te atearăl, sa našti te arakhăl.