Mielul pascal și azimele
(Lev. 23:5-8Num. 28:16-25Deut. 16:1-8)1 Domnul le-a vorbit lui Moise și Aaron în țara Egiptului, zicând: 2 „Această lună va marca începutul lunilor; ea va fi pentru voi prima lună din an. 3 Să-i spuneți întregii comunități a lui Israel astfel: «În ziua a zecea a acestei luni, să se ia un miel pentru fiecare familie, un miel pentru fiecare casă. 4 Dacă o familie este prea mică pentru a mânca un miel, să-l împartă cu vecinul lor cel mai apropiat, în funcție de numărul persoanelor, iar mielul să fie împărțit în funcție de cât mănâncă fiecare om. 5 Mielul vostru să fie fără cusur: un mascul de un an. Puteți lua un miel sau un ied. 6 Să aveți grijă de el până în ziua a paisprezecea a lunii, apoi întreaga adunare a comunității lui Israel să-l înjunghie între asfințit și întuneric. 7 Să ia din sânge și să-l pună pe cei doi stâlpi și pe pragul de sus al ușilor caselor în care-l vor mânca. 8 Să mănânce carnea în noaptea aceea; s-o mănânce friptă la foc cu azime și cu ierburi amare. 9 Să nu-l mâncați crud sau fiert în apă, ci să fie fript la foc, atât capul, cât și picioarele și măruntaiele. 10 Să nu lăsați nimic din el până dimineață; orice va rămâne până dimineața să fie ars. 11 Să-l mâncați după ce v-ați înfășurat brâul în jurul mijlocului, v-ați pus sandalele în picioare și v-ați luat toiagul în mână. Să-l mâncați în grabă, fiindcă este mielul de Paște al Domnului. 12 Căci, în noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului și voi lovi orice întâi născut din țara Egiptului, atât al oamenilor, cât și al animalelor, și îi voi judeca pe toți dumnezeii Egiptului. Eu sunt Domnul. 13 Sângele va fi un semn pentru voi pe casele în care vă aflați. Când voi vedea sângele, voi trece pe lângă voi și nu va fi nicio urgie asupra voastră ca să vă distrugă atunci când voi lovi țara Egiptului.
14 Această zi va fi pentru voi o zi de aducere-aminte: s-o comemorați ca pe o sărbătoare pentru Domnul. S-o comemorați de-a lungul generațiilor voastre, ca pe o hotărâre veșnică. 15 Timp de șapte zile să mâncați azime. Chiar din prima zi să scoateți aluatul din casele voastre, pentru că oricine mănâncă pâine dospită, din prima zi până în a șaptea zi, va fi nimicit din Israel. 16 În prima zi să aveți o adunare sfântă. În ziua a șaptea să aveți, de asemenea, o adunare sfântă. Să nu faceți nicio lucrare atunci, în afară de faptul că veți pregăti mâncare pentru fiecare persoană. 17 Să țineți Sărbătoarea Azimelor, pentru că în aceeași zi am scos armatele voastre din țara Egiptului. Să țineți această zi de-a lungul generațiilor voastre, ca pe o hotărâre veșnică. 18 În prima lună, din seara celei de-a paisprezecea zi până în seara celei de-a douăzeci și una zi, să mâncați azime. 19 Timp de șapte zile să nu fie aluat în casele voastre, pentru că oricine mănâncă ce este dospit va fi nimicit din comunitatea lui Israel, fie că este străin, fie că este băștinaș. 20 Să nu mâncați nimic dospit. Să mâncați azime în toate locuințele voastre»“.
21 Moise i-a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le-a zis: „Duceți-vă și luați un miel pentru clanurile voastre și înjunghiați mielul de Paște. 22 Luați un mănunchi de isop, înmuiați-l în sângele care este în vas și ungeți cu el pragul de sus și cei doi stâlpi ai ușii casei voastre. Nimeni să nu iasă în afara ușii casei lui până dimineața, 23 pentru că Domnul va trece să-i lovească pe egipteni. Când va vedea sângele pe pragul de sus și pe cei doi stâlpi ai ușii, Domnul va trece pe lângă ușă și nu va da voie Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească. 24 Să țineți acest obicei ca pe o hotărâre veșnică, pentru voi și pentru copiii voștri. 25 Când veți intra în țara pe care Domnul v-o va da, așa cum a promis, să țineți acest obicei. 26 Când copiii voștri vă vor întreba: «Ce înseamnă acest obicei pentru voi?», 27 să le răspundeți: «Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, pentru că El a trecut pe lângă casele fiilor lui Israel în Egipt, atunci când i-a lovit pe egipteni și a eliberat familiile noastre»“. Poporul s-a plecat până la pământ și s-a închinat. 28 Apoi fiii lui Israel au plecat și au făcut așa cum le-a poruncit Domnul lui Moise și Aaron; așa au făcut.
Moartea întâilor născuți și ieșirea din Egipt
29 La miezul nopții, Domnul i-a lovit pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care stătea pe tronul său, până la întâiul născut al deținutului, care era în închisoare, și întâiul născut al tuturor vitelor. 30 Când Faraon, slujitorii săi și toți egiptenii s-au sculat noaptea, au fost mari țipete în Egipt, pentru că nu era casă unde să nu fie cineva mort. 31 Faraon i-a chemat pe Moise și pe Aaron în timpul nopții și le-a zis: „Ridicați-vă! Ieșiți din mijlocul poporului meu, voi și fiii lui Israel. Plecați! Slujiți-I Domnului, așa cum ați zis. 32 Luați-vă turmele și cirezile, așa cum ați cerut, plecați și binecuvântați-mă“.
33 Egiptenii grăbeau poporul, ca să-l scoată cât mai repede afară din țară, căci își ziceau: „Vom muri cu toții!“. 34 Poporul și-a luat aluatul înainte ca el să dospească, împreună cu vasele de frământat. Le-au înfășurat în haine și le-au pus pe umeri. 35 Fiii lui Israel au făcut așa cum le-a spus Moise; au cerut egiptenilor lucruri de argint și de aur, precum și îmbrăcăminte. 36 Domnul a făcut ca poporul să găsească bunăvoință înaintea egiptenilor și aceștia le-au dat ce-au cerut. Și, astfel, i-au prădat pe egipteni.
37 Fiii lui Israel au călătorit pe jos, din Ramses spre Sucot. Ei erau în jur de șase sute de mii de bărbați care mergeau pe jos, în afară de copii. 38 De asemenea, o mulțime de oameni, din națiuni diferite, au mers împreună cu ei, precum și foarte multe vite, atât turme, cât și cirezi. 39 Au făcut turte din aluatul nedospit pe care l-au adus din Egipt. Aluatul nu era dospit, pentru că atunci când au fost alungați din Egipt n-au putut să întârzie, și nici să-și pregătească provizii.
40 Perioada de ședere a fiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani. 41 La sfârșitul celor patru sute treizeci de ani, chiar în ziua aceea, toate armatele Domnului au ieșit din țara Egiptului. 42 Pentru că Domnul a vegheat, în noaptea aceea, să-i scoată din țara Egiptului, toți fiii lui Israel, de-a lungul generațiilor lor, trebuie să țină acea noapte de veghe în cinstea Domnului.
Porunci privind Paștele
43 Domnul le-a zis lui Moise și Aaron: „Aceasta este porunca cu privire la Paște: niciun străin să nu-l mănânce, 44 dar orice sclav cumpărat poate mânca din el după ce a fost circumcis. 45 Peregrinul și zilierul să nu mănânce din el. 46 Să fie mâncat într-o singură casă. Să nu scoateți carnea afară din casă și să nu-i zdrobiți niciunul dintre oase. 47 Paștele să fie ținut de întreaga comunitate a lui Israel. 48 Dacă vreun străin care locuiește la tine va dori să sărbătorească Paștele Domnului, fiecare persoană de parte bărbătească din familia lui să fie circumcisă. Doar după aceea se poate apropia să sărbătorească. El va fi privit ca un băștinaș. Niciun om necircumcis să nu mănânce. 49 Va fi o singură lege atât pentru băștinaș, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul vostru“.
50 Toți fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul le poruncise lui Moise și Aaron; așa au făcut. 51 În ziua aceea, Domnul i-a scos pe fiii lui Israel din țara Egiptului, potrivit cu armatele lor.
O lašardimos la Patradeako.
1 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă ando čem le Ejiptohko:
2 „O šon kadoa anda tumende sî te avel anda tumende o šon anglal; o sî te avel anda tumende o šon anglal le băršehko.
3 Den duma sa le tidimahkă le Israelohkă, thai phenen lehkă: „Ando des o deši kadale šonesko, sako manuši te lel khă bakrišo ka sako familia, khă bakrišo ka sako khăr.
4 Kana sî prea xançî ando khăr anda khă bakrišo, te leles pehkă pašesa o mai paše, pala o dindimos le sufletengo; te kărăn tidimos sode xan sakogodi andoa bakrišo kadoa.
5 Te avel khă bakrišo bi maladimosko, muršano, khă băršehko; daštin te len khă bakrišo or khă busno.
6 Te nikrăn les ji ando des o dešuštar le šonehko kadalesko; thai sa o tidimos le Israelohko te šineles reate.
7 Te lel anda lehko rat, thai te makhăl le lidui tile le udarăhkă thai o prago opral le khărăngo kai xana.
8 O mas te xanles orta ande reat kodea, peko kai iag; thai anume te xan les pogačença thai zălenimatença kărkă.
9 Te na xanles ivando or părime ando pai; ta te avel peko kai iag: kaditi o šero, sode i le pînŕă thai le măruntaia.
10 Te na mekăn khanči anda leste ji pala o droborimos le duito desăhko; thai, te ašela vareso anda leste o duito des le droborimasko, te phabarăn les ande iag.
11 Kana xana les, te avel tumaro maškar phanglo, le papučea andel pînŕă, thai e rowlli ando vast; thai te xan les iekhatar; kă sî e Patradi le Raiesti.
12 Ande kodea reat, Me nakhaua andoa čem le Ejiptohko, thai malavaua sa le anglal kărdine andoa čem le Ejiptohko, dă katal manuši ji kal juvindimata; thai kăraua kris anda sal zeia le Ejiptohkă: Me, o Rai.
13 O rat sî te avel tumengă sar khă semno pel khăra kai avena. Me dikhaua o rat, thai nakhaua paša tumende, kadea kă či malavela tume či khă čioŕîmos, atunčeara kana malavaua o čem le Ejiptohko.
14 Thai o pomenimos kadale desăshko te nikărăn les, thai te prăznuinles ande khă govia ande pativ le Raiesti; te prăznuinles sar khă kris vešniko anda tumară avimata.
15 Čiro dă efta des, xana pogăči. Anda o des anglal ankalavena o xumer anda tumară khăra: kă orkon xala manŕo dospime, anda o des anglal ji ando eftato des, sî te avel mudardo andoa Israelo.
16 Ando des anglal sî te avel tume khă tidimos goviako sfînto; thai ando eftato des, avela tume khă tidimos goviako sfînto. Te na kărăn či khă buti ande le des kodola; daština te thon o xabe sakoiekhăkă manuši.
17 Te nikrăn e govia le pogačendi, kă orta ande kodoa des ankalavaua tumară oštiri andoa čem le Ejiptohko; te nikrăn o des kodoa sar khă lejea vešniko anda tumară kaiavena.
18 Ando šon anglal, andoa dešutarin des le šonehko, reate, te xan pogăči, ji ande reat le biš tha iekhăhko des le šonehko.
19 Čiro dă efta des, te na arakhadeol pe xumer ande tumară khăra; kă orkon xala manŕo dospime, sî te avel mudardo andoa tidimos le Israelohko, i kă sî străino i kăsî anda lende.
20 Te na xan manŕo dospime; ta, ande sa tumară bešlimata, te xan pogăči.”
21 O Moise akhardea sa le phurăn le Israelohkărăn, thai phendea lengă: „Jean ta len tumengă pokh bakrišo anda tumară familii, thai šinen e Ptradi.
22 Te lenpalakodea khă tituša isopo, te makhănles ando rat andoa čearo, thai te makhăn o prago opral thai le dui tile le udarăhkă le ratesa andoa čearo. Khonikh anda tumende te na anklel avri andoa khăr ji dă droboitu.
23 Kana nakhăla o Rai kaste malavel o Ejipto, thai dikhăla o rat po prago opral thai pe le dui tile le udarăhkă, o Rai nakhăla paša o udar, thai či mekăla le Mudarditores te šolpe ande tumară khăra kaste malavel tume.
24 Te arakhăn kadea buti sar khă kris anda tumende thai anda tumară šeave ando veako.
25 Kana šona tume ando čem, kai sî te del tumengă les o Rai, pala o phendimos Lehko, te nikrăn kadoa običeio o sfînto.
26 Thai kana pušena tume tumară šeavoră: „So sămnol kadoa običeio?”
27 te phenen lengă: „Sî o dimosšuri la Patradeako ande pativ le Raiesti, kai nakhlo paša le khăra le šeavengă le Israelohkă ando Ejipto, kana maladea o Ejipto, thai skăpisardea amară khăra.” O poporo mekleape, thai rudisai'lo ji kai phuw.
28 Thai le šeave le Israelohkă telearde, thai kărdine sar mothodeasas o Rai le Moisahkă thai le Aaronoskă; kadea kărdine.
O mullimos le anglal-kărdinengo.
29 Po maškar la reateako, o Rai maladea sa le anglal kărdine andoa čem le Ejiptohko, kata o anglal-kărdino le Faraonohko, kai bešelas pe lehko skamin le thagarimasko, ji koa anglal-kardino le phandadehko ando beči, thai ji ka sal anglal-kărdine le juvindimatăngo.
30 O Faraono ušti'lo reate, o thai sa lehkă kanditorea, thai sa le Ejiptenea; thai sas bară çîpimata ando Ejipto, kă nas khăr kai te na avel khă mullo.
31 Ande kodea reat o Faraono akhardea le Moisas thai le Aaronos, thai phendea lengă: „Ušten, anklen andoa maškar mîŕă poporohko, tume thai le šeave le Israelohkă. Jeantar ta kanden le Raiehkă, sar phendean.
32 Len i tumară bakrea thai le guruwen, sar phendean, jeantar, thai denmadumadîmišto.”
33 Le Ejiptenea iuçarănas o poporo, thai grăbinas pe te ankalaven le andoa čem, kă phenenas: „Te na, meras saoră.”
34 O poporo lea pehko aŕo kovleardo (o xumer), angla te phuteol. Patearde le pištirença o aŕo kovleardo thode les andel çoale, thai thodeles pel dume.
35 Le šeave le Israelohkă kărdine so phendeasas lengă o Moise, thai mangline kata le Ejiptenea vasuri, rupune, thai sumnakune, thai çoale.
36 O Rai kărdea ta o poporo te aveles nakhlimos angla le Ejiptenea, kai dinele so kamble. Kadea čioŕarde le Ejipteanen.
O telearimos anda o Ejipto.
37 Le šeave le Israelohkă telearde anda o Ramses karing o Sukot, ando dindimos dă paše šov šella mii manuši kai jeanas telal, bi le šeavengo.
38 Ăkh butimos manušengo saoŕăndar ankăste andekhthan lença; sas le i turme sămnome bakreangă thai guruwengă.
39 Le aŕăsakovleardo, kai linesas les andoa Ejipto thai savo či phutilosas, kărdine pehkă mellea, kă sas našadine le Ejipteanendar, bi te mai dašti te ašen, thai bi te len pehkă xabenata pesa.
40 O bešlimos le šeavengo le Israelohko ando Ejipto sas dă štar šella thai treabda bărši.
41 Thai, pala štar šella thai treanda bărši, orta ande kodoa des, sa le ošti le Raiehkă ankăste andoa čem le Ejiptohko.
42 E reat kodea trăbulas prăznuime ande pativ le Raiesti, kă atunčiara ankaladea le andoa čem le Ejiptohko; e reat kodea trăbulas prăznuime ande pativ le Rasti sa le šeavendar le Israelokă thai legă avimatăndar.
O tipo sar te prăznuin e Patradi.
43 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă: „Dikta o mothodimos karig o dičimos la Patradeako; či khă străino te na xal anda late.
44 Te šinesroata orsave robos tindo lovença, thai pala kodea te xal anda lete.
45 O avilinodural thai o tomnimebuteako te na xal.
46 Te na xale dăsar ande khă khăr, te na len dăfer mas avri andoa khăr, thai te na linčearăn či khă kokalo.
47 Sea o tidimos le Israelohko te kărăl e Patradi.
48 Kana khă străino, kai bešela tute, kamela te kărăl e Patradi le Raiesti, orsavi rig muršani anda lehko khăr sî te avel šindiroata; pala kodea pašola te kărăl le thai avela sar i o băštinašo; ta či khă bišindoroata te na xal anda lende.
49 Sa kodea kris sî i andoa băštinašo thai i andoa străino, kai bešela ande tumaro maškar.”
50 Sa le šeave le Israelohkă kărdine sar phendeasas o Rai le Moisahkă thai le Aaronoskă, kadea kărdine.
51 Thai orta ande kodoa des, o Rai ankaladea andoa čem le Ejiptohko le šeaven le Israelohkă, pala lengă oštile.