A doua urgie: broaștele
1 Domnul i-a zis lui Moise: „Du-te la Faraon și spune-i: «Așa vorbește Domnul: ‘Lasă-Mi poporul să plece ca să-Mi slujească. 2 Dacă refuzi să-l lași să plece, iată, Eu voi lovi tot teritoriul tău cu broaște. 3 Nilul va mișuna de broaște. Ele se vor sui și vor intra în palatul tău, în dormitorul tău, în patul tău, în casele slujitorilor tăi, ale poporului tău, în cuptoare și în vasele de frământat. 4 Broaștele se vor sui pe tine, pe poporul tău și pe toți slujitorii tăi’»“.
5 Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Aaron: «Întinde-ți mâna cu toiagul tău peste râuri, canale și iazuri, pentru ca broaștele să iasă în țara Egiptului»“. 6 Aaron și-a întins mâna peste apele Egiptului, iar broaștele au ieșit și au acoperit țara Egiptului. 7 Dar vrăjitorii au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor și au adus broaște în țara Egiptului.
8 După aceea, Faraon i-a chemat pe Moise și pe Aaron și le-a zis:
‒ Rugați-vă Domnului să ia broaștele de la mine și de la poporul meu și voi lăsa poporul să plece ca să-I aducă jertfe Domnului.
9 Moise i-a răspuns lui Faraon:
‒ Ai onoarea să hotărăști când să mă rog pentru tine, pentru slujitorii tăi și pentru poporul tău, ca broaștele să fie luate de la tine și din casele tale și să rămână doar în Nil.
10 El a zis:
‒ Mâine.
Moise a răspuns:
‒ Fie așa cum spui, ca să știi că nu este nimeni ca Domnul, Dumnezeul nostru. 11 Broaștele se vor depărta de la tine, din casele tale, de la slujitorii tăi și de la poporul tău. Ele vor rămâne doar în Nil.
12 Moise și Aaron au ieșit de la Faraon, și Moise a strigat către Domnul cu privire la broaștele pe care le-a adus peste Faraon. 13 Domnul a făcut așa cum I-a cerut Moise: broaștele au murit în case, în curți și pe câmpuri. 14 Ei le-au adunat grămezi și țara s-a împuțit. 15 Când Faraon a văzut că are răgaz, și-a împietrit inima, întocmai cum spusese Domnul, și nu i-a ascultat.
A treia urgie: țânțarii
16 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Aaron: «Întinde-ți toiagul și lovește praful pământului ca el să se transforme în țânțari în toată țara Egiptului»“. 17 Ei au făcut întocmai: Aaron și-a întins mâna cu toiagul, a lovit praful pământului și au venit țânțari peste oameni și peste animale. În toată țara Egiptului praful pământului s-a transformat în țânțari. 18 Vrăjitorii au încercat să facă și ei țânțari prin vrăjitoriile lor, dar n-au putut. Țânțarii se aflau pe oameni și pe animale. 19 Atunci vrăjitorii i-au zis lui Faraon: „Acesta este degetul lui Dumnezeu!“. Dar inima lui Faraon s-a împietrit și nu i-a ascultat, întocmai cum spusese Domnul.
A patra urgie: muștele
20 După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: „Scoală-te dimineață, du-te înaintea lui Faraon, când se duce la apă, și spune-i: «Așa vorbește Domnul: ‘Lasă-Mi poporul să plece, ca să-Mi slujească. 21 Căci, dacă nu-Mi lași poporul să plece, iată, voi trimite roiuri de muște peste tine, peste slujitorii tăi, peste poporul tău și în casele tale: atât casele egiptenilor, cât și țara în care locuiesc aceștia, se vor umple de roiuri de muște.
22 Dar în ziua aceea voi proteja regiunea Goșen, unde locuiește poporul Meu, iar roiurile de muște nu vor ajunge acolo, ca să știi că Eu sunt Domnul în mijlocul țării. 23 Astfel, voi face o deosebire între poporul Meu și poporul tău. Semnul acesta ți se va arăta mâine’»“.
24 Domnul a făcut întocmai, și roiurile de muște au venit în palatul lui Faraon și în casele slujitorilor săi. Și toată țara Egiptului a fost devastată de muște.
25 Atunci Faraon i-a chemat pe Moise și pe Aaron și le-a zis:
‒ Duceți-vă și aduceți jertfe Dumnezeului vostru în țară.
26 Dar Moise a răspuns:
‒ Nu este bine să facem astfel, căci pentru egipteni este o urâciune să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru. Dacă aducem înaintea ochilor egiptenilor jertfe care pentru ei sunt o urâciune, nu ne vor omorî ei cu pietre? 27 Vom merge cale de trei zile în deșert și vom aduce jertfe Domnului, Dumnezeul nostru, așa cum ne va spune.
28 Faraon a zis:
‒ Vă voi lăsa să plecați ca să aduceți jertfe Domnului, Dumnezeul vostru, în deșert, doar dacă nu veți merge prea departe. Rugați-vă pentru mine!
29 Moise i-a răspuns:
‒ Iată, ies de la tine și mă voi ruga Domnului ca mâine să îndepărteze roiurile de muște de la Faraon, de la slujitorii săi și de la poporul său. Numai să înceteze Faraon să ne înșele și să nu lase poporul să plece ca să aducă jertfe Domnului!
30 Moise a ieșit de la Faraon și s-a rugat Domnului. 31 Domnul a făcut așa cum I-a cerut Moise: a îndepărtat roiurile de muște de la Faraon, de la slujitorii săi și din poporul său; n-a rămas nici măcar una. 32 Însă și de data aceasta Faraon și-a împietrit inima și n-a lăsat poporul să plece.
Le xuteadea.
1 O Rai phendea le Moisahkă: „Jea koa Faraono, thai phen lehkă: „Mekh le poporos Mîŕăs te jealtar, kaste kandel mangă.
2 Kana či kames te mekăs les te jealtar, sî te anau le xuteadean pe soa mui te čemehko.
3 O nanilaši pherdeola xuteadeandar, on sî te anklena, šona pe ande teo khăr, ande ti soba kai sovesa thai ande teo pato, ando khăr te kanditorengo thai andel khăra te poporohko, ande le bourea thai andel balaia kai frămîntil pe o manŕo.
4 Ba le huteadea anklena i pe tute, po poporo tiro, thai pe sa te kanditorea.”
5 O Rai phendea le Moisahkă: „Phen le Aaronohkă: „Tinzosar teo vast la rowleasa pa sal nanilašuri, pa le paiora, pa le iazurea, thai ankalau anda lende xuteamnea pa sa o čem le Ejiptohko.”
6 O Aarono tinzosardea pehko vast pal paia le Ejiptohkă; thai ankăste le xuteamnea thai pherdine sa o čem le Ejiptohko.
7 Ta le drabarne kărdine i on sa kadea anda lengă drabarimata; ankalade i on le xuteamnea pa sa o čem le Ejiptohko.
8 O faraono akhardea le Moisas, thai le Aaronos, thai phendea: „Rudin tume koa Rai, te durearăl le xuteamnea mandar, thai kata muŕo poporo; thai sî te mekau le poporos te jealtar te anel phabarimata le Raieskă.”
9 O Moise phendea le Faraonohkă: „Phen mangă, kana te rudima le Raiehkă anda tute, anda te kanditorea, anda teo poporo, kaste durearăl le xuteamnea tutar thai anda te khăra? Či ašena numai ando nanilaši.”
10 O phendea: „Texara.” Thai o Moise phendea: „Kadea sî te avela, kaste jeanes kă khonikh nai sar sî o Rai, o Dell amaro.
11 Le xuteamnea dureona tutar thai anda te khăra, kata te kanditorea thai kata teo poporo; či mai ašena numai ando nanilaši.”
12 O Moise thai o Aarono ankăste kata o Faraono. Thai o Moise dea mui le Ras ka sal xuteamnea kai maladesas le Faraonos.
13 O Rai kărdea sar manglea o Moise; thai le xuteamnea mulle andel khăra, andel barea thai pel phuwea.
14 Tidinele andel gomile, thai o čem khandinisai'lo.
15 O Faraono, dikhlindoi kă daštil te phurdel sar kamel, baŕardea pehko illo, thai či ašundea le Moisastar thai le Aaronostar, sar phendeasas lehkă o Rai.
Le juwa.
16 O Rai phendea le Moisahkă: „Phen le Aaronohkă: „Tinzosar ti rowli thai malau o kotor la phuweako, thai parugleola pe andel juwa, ande sa o čem le Ejiptohko.”
17 Kadea i kărdine. O Aarono tinzosardea o vast la rowleasa, thai maladea ando kotor la phuweako; thai paruglili andel juwa pe sal manuši thai pe sal juvindimata. Sa e poši la phuweati paruglili andel juwa, ande sa o čem le Ejiptohko.
18 Le drabarne rodine te kărăn i on juwa anda sa lengă drabarimata; ta naštisarde. Le juwa sas pel manuši thai pel juvindimata.
19 Thai le drabarne phendine le Faraonohkă: „Koče sî o nai le Devllehko!” Ta o illo le Faraonohko baŕai'lo, thai či ašundea le Moisastar thai le Aaronostar, pala sar phendeasas o Dell.
E makh jukleani.
20 O Rai phendea le Moisahkă: „Ušti kana pharadeol o des, thai jea angla o Faraono, kana sî te anklel te jeal koa pai. Te phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Mekh Mîŕă poporos te jealtar, kaste kandel Ma.
21 Te na mekăsa Mîŕă poporos te telearăl, sî te tradau mačea jukleanea pe tute, pe te kanditorea, pe sa teo poporo thai pe te khăra, le khăra le Ejipteanengă avena pherde mačea, thai e phuw avela pherdi lendar.
22 Ta, ando des kodoa kăraua ando than o Gosen, kai bešel Muŕo poporo, thai oče či avena mačea, anda te prinjeanes kă Me, o Rai, sîm ando maškar le thanehko kodolehko.
23 Kăraua dičimos ande Muŕo poporo thai ande teo poporo. Koadoa semno avela texara.”
24 O Rai kărdea kadea. Avilo khă roio mačeango jukleane ando khăr le Faraonohko thai lehkă kanditorengo, thai sa o čem le Ejiptohko sas pherdino mačea jukleane.
25 O Faraono akhardea le Moisas thai le Aaronos thai phendea lengă: „Jeantar thai anen phabarimata le Devllehkă tumarăhkă koče ando čem.”
26 O Moise phendea lehkă: „Nai mišto te kăras kadea vareso; kă sahkă anas le Raiehkă, le Devllehkă amarăhkă, phabarimata, kai sî khă jungalimos anda le Ejiptenea. Thai kana anasa, tala lengă iakha, phabarimata kai anda le Ejiptenea sî khă jungalimos, na sahkă mudarăn ame on le baŕănça?
27 Kărasa mai mišto khă drom trine desăngo ande pustia, thai oče anasa phabarimata le Raiehkă, le Devllehkă amarăhkă, pala sar phenela amengă.”
28 O Faraono phendea: „Mekaua tume te telearăn, kaste anen phabarimata le Raieskă, le Devllehkă tumarăhkă, ande pustia; numai, te na dureon prea but, kana jeanatar. Rudin tume i anda mande.”
29 O Moise phendea: „Sî te ankleau tutar, thai sî te rudima le Rahkă.Texara, le mačea dureona kata o Faraono, kata lehkă kanditorea, thai kata lehko poporo. Ta, te na mai atxavel ame o Faraono, thai te na kamel te mukăl le poporos te jealtar, kaste anel phabarimata le Raiehkă.”
30 O Moise ankăsto kata o Faraono, thai rudisai'lo le raieskă.
31 O Rai kărdea sar kamblea o Moise, thai le mačea durile kata o Faraono, kata lehkă kanditorea thai kata o poporo lehko. Či mai ašilea či iekh.
32 Ta o Faraono, i anda kadea data, baŕardea pehko illo, thai či muklea le poporos te jealtar.