A cincea urgie: molimă peste animale
1 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Du-te la Faraon și spune-i: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul evreilor: ‘Lasă-Mi poporul să plece ca să-Mi slujească. 2 Căci, dacă refuzi să-l lași să plece și continui să-l oprești, 3 iată, mâna Domnului va aduce o molimă foarte grea peste vitele tale care sunt pe câmp: peste cai, peste măgari, peste cămile, peste cirezi și peste turme. 4 Dar Domnul va face deosebire între vitele lui Israel și vitele Egiptului, pentru ca nimic să nu moară din ce este al fiilor lui Israel’»“.
5 Domnul a hotărât o vreme, zicând: „Mâine Domnul va face acest lucru în țară“. 6 În ziua următoare, Domnul a făcut întocmai: toate vitele egiptenilor au murit, dar dintre vitele fiilor lui Israel n-a murit niciuna. 7 Faraon a trimis pe cineva să cerceteze și iată că niciuna dintre vitele fiilor lui Israel n-a murit. Inima lui Faraon însă a rămas împietrită și tot nu a lăsat poporul să plece.
A șasea urgie: bubele
8 Domnul le-a zis din nou lui Moise și Aaron: „Umpleți-vă mâinile cu cenușă din cuptor și Moise s-o arunce spre cer, sub privirea lui Faraon. 9 Ea se va transforma într-un praf fin peste toată țara Egiptului și va cauza bube cu puroi pe oameni și pe animale, în toată țara Egiptului“.
10 Ei au luat cenușă din cuptor și s-au înfățișat înaintea lui Faraon. Moise a aruncat-o spre cer și ea a cauzat bube cu puroi pe oameni și pe animale. 11 Vrăjitorii n-au putut să stea înaintea lui Moise din cauza bubelor, pentru că bubele erau și pe vrăjitori, ca pe toți egiptenii. 12 Dar Domnul i-a împietrit inima lui Faraon, și acesta nu i-a ascultat, așa cum Domnul îi spusese lui Moise.
A șaptea urgie: grindina
13 După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: „Scoală-te dimineață, du-te înaintea lui Faraon și spune-i: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul evreilor: ‘Lasă-Mi poporul să plece ca să-Mi slujească, 14 căci de data aceasta Îmi voi trimite toate urgiile împotriva inimii tale, împotriva slujitorilor tăi și împotriva poporului tău, ca să știi că nu este nimeni ca Mine pe întreg pământul. 15 Căci, dacă Mi-aș fi întins mâna și te-aș fi lovit pe tine și pe poporul tău cu molimă, ai fi pierit de pe pământ. 16 Dar te-am ridicat tocmai pentru scopul acesta: ca să-ți arăt puterea Mea și, astfel, Numele Meu să fie proclamat pe întreg pământul. 17 Încă mai continui să te ridici împotriva poporului Meu ca să nu-l lași să plece? 18 Iată, mâine, pe vremea aceasta, voi face să plouă cu o grindină așa de grea, cum n-a mai fost vreodată în Egipt, din ziua când a fost întemeiat și până acum. 19 De aceea trimite oamenii ca să adăpostească, la loc sigur, vitele tale și tot ce ai pe câmp. Orice om și orice animal care va fi pe câmp și nu la adăpost va muri atunci când grindina va cădea peste el’»“.
20 Aceia dintre slujitorii lui Faraon care s-au temut de Cuvântul Domnului și-au adăpostit slujitorii și vitele în case, 21 dar cei care nu s-au gândit în inima lor la Cuvântul Domnului și-au lăsat slujitorii și vitele pe câmp.
22 Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer ca să cadă grindină peste toată țara Egiptului: peste oameni, peste animale și peste plantele câmpului din țara Egiptului“. 23 Când Moise și-a întins toiagul spre cer, Domnul a trimis tunete și grindină, și a căzut foc pe pământ. Domnul a făcut să plouă cu grindină peste țara Egiptului: 24 era grindină și foc scânteind în mijlocul grindinii, o grindină atât de grea, cum n-a mai fost vreodată în toată țara Egiptului de când a devenit ea o națiune. 25 Grindina a distrus tot ce era pe câmp în toată țara Egiptului, atât oameni, cât și animale; grindina a distrus toate plantele câmpului și orice copac de pe câmp. 26 Singurul loc în care n-a căzut grindină a fost regiunea Goșen, unde locuiau fiii lui Israel.
27 Faraon și-a trimis slujitorii să-i cheme pe Moise și Aaron și le-a zis:
‒ De data aceasta am păcătuit. Domnul este drept; eu și poporul meu suntem răi. 28 Rugați-vă Domnului, căci ne sunt de ajuns tunetele lui Dumnezeu și grindina! Vă las să plecați; nu mai trebuie să stați.
29 Moise i-a răspuns:
‒ Cum voi ieși din cetate, îmi voi ridica mâinile spre Domnul. Tunetele vor înceta și nu va mai cădea grindină, ca să știi că pământul este al Domnului. 30 Cât despre tine și slujitorii tăi, știu că nu vă temeți încă de Domnul Dumnezeu.
31 Inul și orzul au fost distruse, pentru că orzul dăduse în spic și inul înflorise, 32 însă grâul și secara albă n-au fost distruse, pentru că erau recolte târzii.
33 Moise a ieșit de la Faraon și din cetate și și-a ridicat mâinile spre Domnul. Atunci tunetele și grindina au încetat, iar ploaia nu s-a mai revărsat pe pământ. 34 Când Faraon a văzut că ploaia, grindina și tunetele au încetat, a păcătuit din nou și și-a împietrit inima, atât el, cât și slujitorii săi. 35 Astfel inima lui Faraon s-a împietrit și nu i-a lăsat pe fiii lui Israel să plece, întocmai cum spusese Domnul prin Moise.
E čiuma le gurumneandi.
1 O Rai phendea le Moisahkă: „Jea koa Faraono, thai motho lehkă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Evreiengo: „Mekh le poporos Mîŕăs te jealtar, kaste kandel Ma.
2 Kana či kames te mekăs les te jealtar, thai kana mai atărdearăs les,
3 dikta, o vast le Rahko avela pa te turme poa kîmpo; pal grast, pal magarea, pal kămile, pal guruw thai pal bakrea; thai avela khă čiuma but bari.
4 Ta o Rai kărăla te dičiol pe maškar le turme le Israelohkă thai le turme le Ejipteanengă, kadea kă či xasaola khanči anda sa so sî le šeavengă le Israelohkărăngă.”
5 O Rai mothodea o čiro, thai phendea: „Texara, kărăla o Rai kadea buti ande kadoa čem.”
6 Thai o Rai kărdea kadea, orta o duito des. Sa le turme le Ejipteanengă xasaile, ta či xasai'lo či khă juvindimos anda le turme le šeavengă le Israelohkă.
7 O Faraono tradea te dikhăl so kărdilea sas: thai dikta kă či khă juvindimos anda le turme le Israelohkă či xasailo sas. Ta o illo le Faraonosko baŕailo, thai či muklea le poporos te telearăl.
O šordimos o kallo.
8 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă: „Pherăn tumară vast ušar andoa bou, thai o Moise te šudel karing o čeri, tala le iakha le Faraonohkă.
9 Oi parugleola ande khă phuw kai avela peste sa o čem le Ejiptohko; thai dela kărdimos, ande sa o čem le Ejiptohko, pe le manuši thai pe le juvindimata, sar varesar phumnea kai avena le băšiči tate.”
10 On line ušar andoa bou, thai găline angloa Faraono; o Moise šudea les karing o čeri, thai o kărdea, pe le manuši thai pe le juvindimata, vareasr phumnea băšičença tate.
11 Le drabarne naštisarde te dičion angla o Moise, anda le phumnea; kă le phumnea sas pe le drabarne, sar i pe sa le Ejiptenea.
12 O Rai baŕardea o illo le Faraonohko, thai o Faraono či ašundea le Moisastar thai le Aaronostar, pala sar phendeasas o Rai le Moisahkă.
O baŕ thai e iag.
13 O Rai phendea le Moisaskă: „Ušti, kana pharadeol o des, jea angloa Faraono, thai phen lehkă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Evreiengo: „Mekh le poporos Mîŕăs te jealtar, kaste kandel Ma”
14 Anda, kadea data, sî te tradau sa le čioŕîmata Mîŕă ande teo illo, ande te kanditorengo, thai ande teo poporo, kaste jeanes kă khonikh nai sar Mande pe sa e phuw.
15 Te tinzosardino Muŕo vast, thai te maladino tu la čiumasa, tut thai te poporos, sahkă nakhadios pai phuw.
16 Ta meklem tu te ašes ande pînŕănde, kaste dikhăs Mîŕî zor, thao Anau Muŕo te avel dinoduma pe sa e phuw.
17 Te mai vazdesa tu pe Muŕo poporo, thai te na mekăsa les te jealtar,
18 dikta, texara, pe kadoa čeaso, kăraua te marăll khă baŕ kaiti dă baro, sar či mai sas ando Ejipto, dă kana kărdilo thai ji ades.
19 Tho koa garaimos te turme thai sa so sî tu po kîmpo. O baŕ sî te marăll pe sal manuši thai pe sal juvindimata poa kîmpo, save či šonape ande le khăra; sî te merăn.”
20 Kodola anda le kanditorea le Faraonohkă, kai darai le andao Divano le Rahko, thai tidine ande pehkă khăra le roben thai le turmen.
21 Ta kukola kai či thodine peskă koa illo o Divano le Raiehko, mukline pehkă roben thai le turmen po kîmpo.
22 O Rai phendea le Moisaskă: „Tinzosar teo vast karing o čeri; thai sî te marăll o baŕ ande sa o čem le Ejiptohko pel manuši, pel juvindimata, thai pe sa e čear poa kîmpo ando čem le Ejiptohko.”
23 O Moise tinzosardea pesti rowlli karing o čeri; thai o Rai tradea bubuituri thai baŕ, ta perălas iag pe phuw.O Rai kărdea te marăll o baŕ pe sa o čem le Ejiptohko.
24 Mardea o baŕ, thai e iag xamilas pe le baŕăsa, o baŕ sas kadea dă baro ta či mai mardeasas pe baŕ sar kodoa ando čem le Ejiptohko dă kana sas o bešlino manušendar.
25 O baŕ mudardea, ande sa o čem le Ejiptohko, sa so sas po kîmpo, katal manuši ji kal juvindimata; o baŕ mudardea i e čear poa kîmpo, thai phaglea sa le kašt poa kîmpo.
26 Ta ando than o Gosen, kai sas le šeave le Israelohkă, či mardea o baŕ.
27 O Faraono tradea te akharăn le Moisas thai le Aaronos, thai phendea lengă: „Anda e data kadea, bezexrdem; O Rai sî les čeačimos, thai me thai muŕo poporo sam došale.
28 Rudin tume le Raiehkă, te na mai aven bubuimata thai baŕ; thai sî te mekau tume te jeantar, thai či mai avena atărdearde.”
29 O Moise phendea lehkă: „Kana ankleaua anda e četatea, vazdaua le vast karing o Rai, le bubuimata atărdeona thai či mai marăla o baŕ, kaste jeanes kă le Raiesti sî e phuw!
30 Ta jeanau kă tu thai te kanditorea sa či darana le Rastar le Devllestar.”
31 O ino thai o orzo čiorailesas, anda kă o orzo orta delas ando spiko thai o ino sas ande lulludi;
32 o div thai o ovăzo či čiorailesas, kă sas mai palal thodine.
33 O Moise gălotar katar o Faraono, thai ankăsto avri anda e četatea; vazdea peskă vast karing o Rai, le bubuimata thai o baŕ atărdile, thai či mai dea o brîšind pe phuw.
34 O Faraono, dikhlindoi kă o brîšind, o baŕ thai le bubuimata atărdile, či atărdi'lo te mai bezexarăl thai baŕdea pehko illo, o thai pehkă kanditorea.
35 Le Faraonohkă baŕulo lehko illo thai či muklea le šeaven le Israelohkă te telearăn, pala sar phendeasas o Rai andoa Moise.