Prima călătorie a fraților lui Iosif în Egipt
1 Când Iacov a aflat că în Egipt se găsesc grâne, le-a zis fiilor săi: „De ce vă uitați unii la alții?“. 2 Și a zis: „Iată, am auzit că în Egipt se găsesc grâne. Duceți-vă în Egipt și cumpărați-ne de acolo grâne, ca să trăim și să nu murim“. 3 Zece dintre frații lui Iosif s-au dus să cumpere grâne din Egipt. 4 Dar Iacov nu l-a trimis și pe Beniamin, fratele lui Iosif, împreună cu frații săi, pentru că se gândea să nu i se întâmple vreo nenorocire. 5 Astfel, pentru că era foamete și în țara Canaanului, fiii lui Israel s-au dus să cumpere grâne din Egipt împreună cu alți oameni care mergeau într-acolo .
6 Iosif era stăpânul țării, cel care vindea grâne întregului popor al țării. Când frații lui Iosif au ajuns la el , s-au plecat cu fața la pământ înaintea lui. 7 Imediat ce și-a văzut frații, Iosif i-a recunoscut, dar s-a comportat ca un străin față de ei și le-a vorbit cu asprime.
El i-a întrebat:
‒ De unde veniți?
Ei au răspuns:
‒ Din țara Canaanului, ca să cumpărăm mâncare.
8 Iosif i-a recunoscut pe frații săi, dar ei nu l-au recunoscut.
9 Iosif și-a amintit visele pe care le-a avut despre ei și le-a zis:
‒ Voi sunteți spioni și ați venit să vedeți părțile vulnerabile ale țării!
10 Ei au răspuns:
‒ Nu, stăpâne, slujitorii tăi au venit să cumpere mâncare. 11 Toți suntem fiii aceluiași om. Suntem oameni cinstiți. Slujitorii tăi nu sunt spioni.
12 Dar el le-a zis:
‒ Nu-i adevărat, ci voi ați venit să vedeți părțile vulnerabile ale țării.
13 Ei au răspuns:
‒ Noi, slujitorii tăi, suntem doisprezece frați, fiii aceluiași om din țara Canaanului. Iată, cel mai mic este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este.
14 Dar Iosif le-a zis:
‒ Sunteți spioni, așa cum v-am spus! 15 Iată cum veți fi testați: pe viața lui Faraon că nu veți ieși din acest loc decât dacă vine aici fratele vostru mai mic! 16 Trimiteți-l pe unul dintre voi să-l aducă pe fratele vostru, iar ceilalți dintre voi veți fi închiși, pentru ca vorbele voastre să fie puse la încercare și să se vadă dacă spuneți adevărul. Dacă nu, pe viața lui Faraon, sigur sunteți spioni!
17 Și i-a pus sub pază pentru trei zile.
18 A treia zi, Iosif le-a zis:
‒ Faceți acest lucru și veți trăi; eu mă tem de Dumnezeu. 19 Dacă sunteți oameni cinstiți, unul dintre voi să rămână sub pază, iar ceilalți mergeți, duceți grâne familiilor voastre înfometate 20 și aduceți-l la mine pe fratele vostru mai mic. Așa vor fi adeverite cuvintele voastre și nu veți muri.
Ei au făcut întocmai.
21 Atunci și-au zis unul altuia:
‒ Cu siguranță suntem vinovați pentru ceea ce i-am făcut fratelui nostru, căci am văzut tulburarea sufletului său când căuta bunăvoința noastră, dar nu l-am ascultat. De aceea a venit peste noi necazul acesta.
22 Ruben le-a răspuns, zicând:
‒ Nu v-am spus eu: „Să nu păcătuiți împotriva băiatului!“? Dar n-ați ascultat. Iată, trebuie să dăm socoteală pentru sângele lui.
23 Ei nu știau că Iosif îi înțelege, pentru că vorbea cu ei printr-un traducător. 24 Iosif a plecat de lângă ei și a plâns. Apoi s-a întors și le-a vorbit din nou . L-a luat pe Simeon și l-a legat înaintea ochilor lor. 25 Apoi a poruncit să li se umple sacii cu grâne, să se pună fiecăruia argintul înapoi în sac și să li se dea provizii pentru călătorie. După ce li s-au făcut aceste lucruri, 26 ei au încărcat grânele pe măgari și au plecat de acolo. 27 Când unul dintre ei și-a deschis sacul ca să dea nutreț măgarului său, în locul în care au înnoptat, și-a văzut argintul. Iată, acesta era la gura sacului său. 28 El le-a zis fraților săi: „Argintul mi-a fost dat înapoi. Iată-l chiar în sacul meu!“. Atunci li s-au înmuiat inimile și și-au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?“.
29 Când au ajuns la tatăl lor, Iacov, în țara Canaanului, i-au istorisit tot ce li se întâmplase, zicând:
30 ‒ Acel om, stăpânul țării, ne-a vorbit aspru și ne-a luat drept spioni ai țării. 31 Dar noi i-am zis: „Suntem oameni cinstiți, nu suntem spioni. 32 Suntem doisprezece frați, fiii aceluiași tată. Unul dintre noi nu mai este, iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în țara Canaanului“. 33 Atunci omul acela , stăpânul țării, ne-a zis: „Iată cum voi ști dacă sunteți oameni cinstiți: lăsați-l pe unul dintre frații voștri, luați grâne pentru familiile voastre înfometate și plecați. 34 Dar aduceți-mi-l pe fratele vostru mai mic și voi ști că nu sunteți spioni, ci oameni cinstiți. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face comerț în țară“ .
35 În timp ce-și goleau sacii, iată că punga cu argint a fiecăruia era în sacul lui. Văzând pungile cu argint, ei și tatăl lor s-au temut.
36 Tatăl lor, Iacov, le-a zis:
‒ Voi m-ați lăsat fără copii. Iosif nu mai este, Simeon nu mai este, și vreți să-l luați și pe Beniamin. Toate acestea sunt împotriva mea!
37 Atunci Ruben i-a vorbit tatălui său, zicând:
‒ Să-i omori pe cei doi fii ai mei, dacă nu ți-l voi aduce înapoi pe Beniamin. Lasă-l în grija mea și ți-l voi aduce înapoi.
38 Dar el a răspuns:
‒ Fiul meu nu va merge cu voi, pentru că fratele său este mort și doar el a mai rămas. Dacă i se va întâmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî capul încărunțit în Locuința Morților.
Le phrall le Iosifohkă.
1 Kana ašundea o Iakov kă sî div ando Ejipto, phendea pehkă šeavengă: „Anda soste bešen thai dikhăn iekh avrăste?”
2 Thai phendea: „Dikta, ašunau kă sî div ando Ejipto, telearăn, thai tinen amengă div oçal kaste traisaras thai te na meras.”
3 Deši phrall le Iosifohkă teleardine ando Ejipto, kaste tinen div.
4 O Iakovo či tradea lença le Beniaminos, o phrall le Iosifohko, daratar te nakărdeol lehkă vokh čiorîmos.
5 Le šeave le Israelohkă avile te tinen i on div, andekhthan le kolavrănça kai avenas i on sa anda kodea buti; kă ando Kanaan sas bokhalimos.
O anglal phirimos le šeavengo le Iakovohkă ando Ejpto.
6 O Iosif sas o mai baro ando čem; o bitinelas div ka sa o poporo andoa čem. Le phral le Iosifohkă avile, thai šudine pe le mosa kai phuw angla leste.
7 O Iosif, sar dikhlea pehkă phralen, prinjeandea le; ta kărdilo kă sî lengă bijeanglo, thai dea lengă duma xoleariko, thai phendea lengă: „Katar aven?” On phendine lehkă: „Avas andoa čem o Kanaan, kaste tinas xabenata.”
8 O Iosif prinjeandea pehkă phralen, ta on či prinjeande les.
9 O Iosif andea pehkă godi le sunendar, kai dikhleasasle lença, thai phendea lengă: „Tume san manuši čioŕ; avilean numai te dikhăn le thana le šukă le čemehkă.”
10 On phendine lehkă: „Či, muŕo rai; te robea avile te tinen div.
11 Ame sa sam le šeave sa khă manušehkă; sam manuši laše, ame či sam manuši čioŕ.”
12 O phendea lengă: „Ba či; avilean te roden le thana le šukă le čemehkă.”
13 On phendine: „Ame, te robea, sam dešudui phral, šeave sa kodole manušehkă, anda o čem o Kanaan; thai dikta, o mai tărnoro sî ades amară daddesa, thai iekh manai ande čivava.”
14 O Iosif phendea lengă: „Phenden tumengă kă san manuši čioŕ.
15 Dikta sar avena zumade. Pe čivava le Faraonosti kă či anklena koçal ji pune či avela tumaro phrall o mai tărnoro!
16 Traden iekhăs anda tumende te anel tumară phralles; thai tume ašen atărdearde. Tumară divanurea avena thodine kadea koa zumaimos, thai jeanaua kana o čeačimos sî tumença sau nai; avervaresar, pe čivava le Faraonosti kă san manuši čioŕ.”
17 Thai šudea le saorăn, ando phandaimos.
18 O trito des, o Iosif phendea lengă: „Kărăn kadea buti, thai traina. Me darau le Devllestar!”
19 Te avena manuši laše, te ašel iekh anda tumară phral phandado ando phandaimos tumaro; thai le kolaver telearăn, len div kaste xan tumară familii,
20 thai anen mangă tumară phrales le mai tărnes, ka tumară divanurea te aven thodine koa zumaimos thai te skăpin mullimastar.” Thai kadea kărdine.
21 On phendine atunčeara iekh avrăhkă: „E; sam došale angla amaro phral; kă dikhleam o biujimos lehkă diiehko, kana rudilas ame thai či ašundeam les! Anda kodea avela pa amende koadoa čioŕîmos.”
22 O Ruben lea o diavano, thai phendea lengă: „Či phenauas tumengă me te na kărăn kadea došalimos kadale šeavehkă?” Ta či ašundean. Akana dikta kă mangălpe amengă dindimos lehkă ratestar.”
23 On či jeanenas kă o Iosif atearălas le, kă denas duma lesa anda khă tămačio.
24 O Iosif teleardea rigate lendar, kaste rovel. Pala kodea amboldi'lo, thai dea lengă duma; lea anda lende le Simionos, thai thodea te phanden les andel lançurea angla lende.
O amboldimos le phrallengo le Iosifohkă.
25 O Iosif dea phendimos te pherăn lengă gone divesa, thai te thon o rup sakoiekhăhko ande lehko gono, thai te den le xabe dromehko. Thai kadea kărdea pe.
26 On thodine pehko div pe le čiuši, thai telearde.
27 Iekh anda lende pîtărdea pehko gono kaste del le čiušes ando than kai reatearănas. Dikhlea o rup koa mui le gonehko,
28 thai phendea pehkă phralengă: „O rup muŕo dea pe mangă parpale, thai dikhănta les ande muŕo gono. Atunčeara šindi'lo lengo illo; thai pphendine iekh avrăhkă, izdraindoi: „So kărdea amengă o Dell?”
29 Ambolde ka pehko dadd o Iakovo, ando čem o Kanaan, thai phendine lehkă so kărdileasas lengă. On phende:
30 O manuši kodoa, kai sî o rai le čemehko dea mengă duma opral, thai lea me orta lopea.
31 Ame phendeam lehkă: „Sam manuši laše, ame či sam lopea.
32 Sam dešudui phral, šeave amară daddehkă; iekh manai, thai o mai tărno sî ades amară daddesa ando čem o Kanaan.”
33 Thai o manuši kodoa, kai sî o rai le čemehko, phende amengă: „Dikta sar prinjeanaua kana san manuši laše. Mekăn mande iekh anda tumară phral, len xabe anda tumară familii, thai jeantar,
34 thai anen mangă tumară phralles le mai tărnes. Jeanua kadea kă či san lopurea, thai san manuši laše; pala kodea dava tume parpale tumară phrales, thai daština te jeantar ando čem katar kamen.”
35 Kana nandearde pehkă gone, dikhle kă o bujo le rupesa orsavehko sas ande lehko gono. On thai lengo dadd dikhline le buje le rupesa, thai daraile.
36 Lengo dadd o Iakov phendea: „Tume kamen te mekăn ma bi šeavengo. O Iosif manai, o Simeon manai, thai kamen te len mangă i le Beniaminos. Sa kadala man malaven ma!”
37 O Ruben mai phendea pehkă daddehkă: „Te mudarăs lidon mîŕă šeaven, te na anaua tukă parpale le Beniaminos; deles ande muŕo vast, thai anaua tukă les parpale.”
38 O Iakov phendea: „Muŕo šeau našti telearăl tumença; kă lehko phral mullo, thai o ašilo korkoŕo; te avela les vokh prikaza ando phirimos kai kărăna les, dukhasa ulearăna mîŕă ball le parne ando than le mullengo.”