Oprimarea midianită
1 Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău înaintea ochilor Domnului și de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. 2 Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și-au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. 3 Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Estului porneau împotriva lui. 4 Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, 5 căci ei veneau cu vitele și corturile lor, năvălind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s-o distrugă. 6 Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către Domnul.
7 Când au strigat fiii lui Israel către Domnul din cauza lui Midian, 8 Domnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, v-am smuls din casa sclavilor 9 și v-am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I-am alungat dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am spus atunci: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți’. Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu»“.
Chemarea lui Ghedeon
11 După aceea a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaș. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în presa de struguri, ca să-l ascundă de midianiți.
12 Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis:
‒ Domnul este cu tine, viteazule!
13 Ghedeon I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit strămoșii noștri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“. Dar acum Domnul ne-a părăsit și ne-a dat în mâna midianiților.
14 Domnul S-a întors spre el și i-a zis:
‒ Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și eliberează Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu?
15 El I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, dar cum să-l eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu.
16 Atunci Domnul i-a zis:
‒ Vei învinge Midianul ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine.
17 El I-a răspuns:
‒ Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. 18 Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți-l ofer.
El i-a zis:
‒ Voi rămâne până te vei întoarce.
19 Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea a pus-o într-un coș, iar zeama într-un vas. Apoi s-a dus înspre El, sub terebint, și I le-a oferit.
20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis:
‒ Ia carnea și azimele și pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o.
El a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s-a ridicat foc din stâncă și a ars carnea și azimele. Și Îngerul Domnului a plecat dinaintea ochilor lui.
22 Atunci Ghedeon și-a dat seama că fusese Îngerul Domnului și a zis:
‒ Ah, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!
23 Dar Domnul i-a răspuns:
‒ Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri!
24 Ghedeon a construit acolo un altar Domnului și l-a numit „Domnul este pace“. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.
Ghedeon distruge altarul lui Baal
25 În aceeași noapte Domnul i-a zis:
‒ Ia cel de-al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei care este lângă el. 26 Să zidești apoi un altar potrivit pentru Domnul, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei al doilea taur și să aduci o ardere-de-tot, folosind stâlpul Așerei pe care-l vei tăia.
27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
28 Când oamenii din cetate s-au sculat dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese construit.
29 Atunci fiecare i-a zis semenului său:
‒ Cine a făcut o asemenea faptă?
După ce au întrebat și au cercetat li s-a răspuns:
‒ Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta.
30 Oamenii din cetate i-au zis lui Ioaș:
‒ Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el.
31 Ioaș le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă:
‒ Oare voi trebuie să-i țineți partea? Voi trebuie să-l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul.
32 În ziua aceea i-au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal, zicând:
‒ Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul.
Semnul cu lâna
33 Toți midianiții, amalekiții și fiii Estului s-au aliat, au traversat Iordanul și apoi și-au așezat tabăra în Valea Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului și a sunat din trâmbiță. Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35 A trimis mesageri prin tot Manase, chemându-l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia au venit să-l întâlnească.
36 Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-Te de mine precum ai spus, 37 iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus“. 38 Și așa s-a și întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dimineață, a stors învelitoarea și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
39 Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te mânii pe mine, dar voi mai vorbi doar o singură dată. Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă în așa fel încât numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să fie acoperit cu rouă“. 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul a fost acoperit cu rouă.
O meklimos le Madianiçăngo.
1 Le šeave le Israelohkă kărdine so či čeaileolas le Raies; thai o Rai dea le ando vast le Madianohkă, čiro dă efta bărši.
2 O vast le Madianohko sas zuralo poa Israelo. Kaste skăpin andoa Madiano, le šeave le Israelohkă našenas andel xorerdimata le baŕbarăngă, andel thanašudră thai pel kotoralebaŕăbarăngă zurearde.
3 Pala so tholas ande phuw o Israelo, o Madiano anklelas le Amalekosa thai le šeavença kataranklelokham, thai avenas pa leste.
4 Avenas pa leste, thai xasarănas le roade la phuweakă ji karing e Gaza; thai či mekănas ando Israelo či xabenata, či bakrea, či guruw, či čiuši.
5 Kă anklenas andekhthan le turmença thai pehkă çărença, avenas sar khă butimos grastengočeareakă, sas bi dindimahkă, on thai le kămile lengă, thai avenas ando čem kaste pustin les.
6 O Israelo arăslo but čioŕardo anda e doši le Madianosti, thai le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai.
7 Kana le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai andai doši le Madianosti,
8 O Rai tradea le šeavengă le Israelohkă khă prooroko. O phendea lengă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me ankaladem tume andoa Ejipto, Me ankaladem tume andoa khăr la robiako.
9 Skăpisardem tume andoa vast le Ejipteanengo thai andoa vast saoŕăngo kai mekănas pe pa tumende; našadem le angla tumende, thai dem tume tumen lengo čem.
10 Phendem tumengă: „Me sîm o Rai, o Dell tumaro; te na daran andal devla le Amoriçăngo, ando čem savengo bešen. Ta tume či ašundean Muŕo mui.” O Ghedeono.
11 Pala kodea avilo o Înjero le Raiehko, thai bešlo tala o stejari andai Ofra, kai sas le Ioasoahko, anda e familia le Abiezerosti. O Ghedeono, o šeau lehko, marălas div ando teasko, kaste garaveles andoa Madiano.
12 O Înjero le Raiehko săkadi'lo lehkă, thai phendea lehkă: „O Rai sî tusa, zuraleaona!”
13 O Ghedeono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, kana o Rai sî amença, anda soste kărdileamengă sa kadala butea? Thai kai sî le minuni kodola kai phenen amengă le amară dadda kana phenen: „Či ankaldeame kadea o Rai andoa Ejipto?” Akana o Rai meklea me, thai del ame ando vast le Madianohko!”
14 O Rai dikhlea pe leste, thai phendea: „Jea la zorasa kadalasa kai sî tu, thai skăpisar le Israelos andoa vast le Madianohko; ta na tradau tu Me?”
15 O Ghedono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, sosa te skăpi le Israelos? Dikta kă e familia mîŕî sî e mai čioŕî andoa Manase, thai me sîm o mai çînoro andoa khăr mîŕă daddehko.”
16 O Rai phendea lehkă: „Me avaua tusa, thai marăsa le Madianos sar orta khă manušes korkoŕo.”
17 O Ghedono phendea Lehkă: „Kana lem nakhlimos angla Tute, de ma khă sămno kaste sîkaves mangă kă Tu des mangă duma.
18 Na dureo koçal ji kana amboldaua ma Tute, te anau mîŕî pativ, thai te thoaula angla Tute.” Thai o Rai phendea: „Ašeaua ji kana amboldesa tu.”
19 O Ghedeono šutea pe ando khăr, tiradea khă busno, kărdea pogačea anda khă efa aŕăsti. Thodea o mas ande khă košo, thai e zumi šordea la ande khă piri, thodea le tala o stejari, thai thodea Lehkă le anglal.
20 O Înjero le Devllehko phendea lehkă: „Le o mas thai le pogăči, tho le po kotorlebaŕăhko kadalehko thai šor e zumi.” Thai o kărdea kadea.
21 O Înjero le Raiehko tinzosardea o gor la rowleako kai sas les ando vast, thai maladea o mas thai le pogăčea. Atunčeara, vazdinisaili andaoa kotorlebaŕbarăhko khă iag kai phabardea o mas thai le pogăči. Thai o Înjero le Raiehko kărdi'lo bidikhlino angla leste.
22 O Ghedeono, dikhlindoi kă sas o Înjero le Raiehko, phendea: „Au, mandar Stăpînona Raia! Dikhlem le Înjeros le Raiehko mui muieste.”
23 Thai o Rai phendea lehkă: „Av la pačeasa, na dara, kă či merăsa.”
24 O Ghedono vazdea oče khă altari le Raiehkă, thai thodea lehkă anau „O Rai la pačeko”: o altari kadoa sî i ades ande Ofra, kai sas la familiati le Abizerosti.
O peradimos le altarehko le Baaloshko.
25 Ande kodea reat, o Rai phendea le Ghedonohkă: „Le o guruwiçî te daddehko, thai aver guruw efta băršengo. Perau o altari le Baalohko, kai sî te daddehko, thai šin o tillo le rudimahko la Astarteiako, kai sî opral.
26 Te vazdes pala kodea thai te kărăs po gor le kotorăhko le baŕăbarăhko, khă altari le Raiehkă, te Devllehkă. Te les o guruw o duito, thai te anes khă phabarimos dă sa, le kaštesa andoa tillo le idolohko kai šinesa les.”
27 O Ghedono lea deši manuši anda pehkă kanditorea, thai kărdea so phendeasas o Rai; ta anda kă daralas andoa khăr pehkă daddehko, thai le manušendar andai četatea, kărdea e buti kadea reate, na desă.
28 Kana uštile le manuši iekhatar dădroboitu, dikta kă o altari le Baalohko sas perado, o tillo thodino le idolohko dă opral sas šindo, thai o duito guruw sas andino sar phabarimos dă sa po altari kai sas vazdino.
29 On phendine pehkă iekh avrăhkă: „Kon kărdea e buti kadea?” thai pušline thai kărdine rodimata. Phendea pe lengă: „O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, kărdea e buti kadea.”
30 Atunčeara le manuši andai četatea phendine le Ioasăhkă: „Ankalau te šeaves, kaste merăll, kă peradea o altari le Baalohko thai šindea o tillo o sfînto kai sas opral pa leste.”
31 O Ioas dea anglal saoŕăngă kai aviline angla leste: „Ta o unjilimos tumaro sî te len e rig le Baalosti? Tume trăbun te aven lehkă ando kandimos? Orkon lela e rig le Baalosti, te merăll ji dădroboitu. Kana o Baal sî khă Dell, te kărăl o pesti doši, anda kă peradine lehko altari.”
32 Ando des kodoa thodine le Ghedeonohkă anau Ieruball (Dikhăla o Baal), kă phendine: „Dikhăla o Baal anda peste, kă peradine lehko altari.”
33 Soa Madiano, o Amaleko thai le šeave kataranklelokham, tidine pe andekhthan, nakhline o Iordano, thai aviline ande xar le Israelosti.
34 O Ghedeono sas xureado ando Duxo le Raiehko; bašadea andai šing, thai o Abizero sas akhardo kaste jeal lesa.
35 Tradea solea ande soa Manase, kai sakadea sas akhardo te jeal pala leste. Tradea solea ando Ašero, ando Zabulono thai ando Neftali, kai ankăste te anklen lengă anglal.
O sămno la pošomasa.
36 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Kana kames te skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean,
37 dikta, thoaua khă vast pošom pe phuw; kana dăsar e pošom avela garadi le piteaimasa, thai sa e phuw ašela šuti, prinjeanaua kă Tu skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean.”
38 Thai kadea kărdea pe. Ando des o kolaver, o ušti'lo kana pharadilo o des, strandisardea e pošom, thai ankaladea o piteaimos anda late, kai dea khă taxtai pherdo pai.
39 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Te na avel Tukă xolli pe mande, thai či mai daua duma dăsar akana. Sahkă kamau dăsar te mai kărau khă zumaimos la pošomasa: dăsar e pošom te ašel šuti, thai sai phuw te avel pherdi piteaimos.”
40 Thai o Dell kărdea kadea ande reat kodea. Dăsar e pošom ašili šuti, thai sai phuw sas pherdi piteaimos.