Cearta cu efraimiții
1 Efraimiții i-au zis lui Ghedeon:
‒ Cum ai putut să te porți astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat și pe noi când te-ai dus să lupți împotriva midianiților?
Și au început să se certe foarte tare cu el.
2 El le-a răspuns:
‒ Ce-am făcut eu acum în comparație cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămași în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? 3 În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb și Zeeb, căpeteniile midianiților. Am putut eu oare să fac mai mult decât voi?
După ce le-a spus aceste cuvinte, li s-a potolit mânia.
Ghedeon îi omoară pe regii midianiți
4 Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan și l-a traversat împreună cu cei trei sute de bărbați care erau cu el, obosiți, dar încă în urmărirea dușmanului.
5 El le-a zis oamenilor din Sucot:
‒ Dați-le, vă rog, câteva bucăți de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiți și suntem încă în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Midianului.
6 Căpeteniile din Sucot i-au răspuns:
‒ Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine armatei tale?
7 Ghedeon le-a zis:
‒ Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah și pe Țalmuna în mâinile mele, vă voi treiera carnea cu spinii deșertului și cu mărăcini.
8 De acolo s-au dus în Peniel și a cerut același lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns așa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot. 9 Atunci el le-a vorbit oamenilor din Peniel, zicând: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“.
10 Zebah și Țalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind și tabăra lor, în jur de cincisprezece mii de bărbați, toți cei ce mai rămăseseră din toată tabăra fiilor Estului, căci căzuseră uciși o sută douăzeci de mii de războinici. 11 Ghedeon a luat-o în sus pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la est de Nobah și Iogbeha, și a atacat tabăra în timp ce aceasta se credea în siguranță. 12 Zebah și Țalmuna au fugit, dar el i-a urmărit și i-a capturat pe cei doi regi ai Midianului, Zebah și Țalmuna. Și a pus pe fugă toată tabăra.
13 Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaș, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres. 14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor Sucotului. Erau șaptezeci și șapte de bărbați. 15 S-a dus la oamenii din Sucot și le-a zis: „Iată-i pe Zebah și Țalmuna din cauza cărora m-ați batjocorit, zicând: «Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiți?»“. 16 I-a luat pe bătrânii cetății, a luat spini din deșert și mărăcini și i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot. 17 Apoi a dărâmat turnul din Peniel și i-a ucis pe oamenii cetății.
18 După aceea le-a zis lui Zebah și Țalmuna:
‒ Cum erau bărbații pe care i-ați ucis la Tabor?
Ei i-au răspuns:
‒ Erau ca tine. Fiecare era la înfățișare ca un fiu de rege.
19 El le-a zis:
‒ Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că dacă i-ați fi lăsat în viață, nu v-aș omorî acum.
20 Și i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut:
‒ Ridică-te și omoară-i!
Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era teamă, fiind încă un copil.
21 Atunci Zebah și Țalmuna i-au zis:
‒ De ce nu ne omori tu însuți? Cum este omul așa este și puterea lui!
Ghedeon s-a ridicat și i-a omorât pe Zebah și pe Țalmuna, luând apoi lunișoarele care erau la gâtul cămilelor lor.
Idolatria lui Ghedeon și a poporului
22 Bărbații lui Israel i-au zis lui Ghedeon:
‒ Stăpânește tu peste noi, tu, fiul tău și fiul fiului tău, căci ne-ai eliberat din mâna lui Midian.
23 Ghedeon le-a răspuns:
‒ Nu eu voi stăpâni peste voi și nici fiul meu nu va stăpâni peste voi, ci Domnul va stăpâni peste voi.
24 Ghedeon le-a zis:
‒ Doresc însă să vă cer ceva: dați-mi fiecare câte un cercel din prada voastră.
Dușmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliți.
25 Ei i-au răspuns:
‒ Desigur, ți-i vom da!
Apoi au așternut o învelitoare și fiecare om a aruncat pe ea cerceii luați ca pradă. 26 Greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie șapte sute de șecheli de aur, în afară de lunișoare, ornamente și hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului și în afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor. 27 Ghedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat, închinându-se la el acolo. El a devenit o capcană pentru Ghedeon și familia lui.
Moartea lui Ghedeon
28 Astfel, Midianul a fost supus înaintea fiilor lui Israel și n-a mai îndrăznit să-și ridice capul. Și țara a avut liniște timp de patruzeci de ani, în timpul vieții lui Ghedeon. 29 Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaș, s-a retras și a locuit în casa lui.
30 Ghedeon a avut șaptezeci de fii, care i s-au născut de-a lungul vieții, căci a avut multe soții. 31 Țiitoarea lui din Șechem i-a născut și ea un fiu, căruia el i-a pus numele Abimelek. 32 Ghedeon, fiul lui Ioaș, a murit după o bătrânețe fericită și a fost înmormântat în mormântul lui Ioaș, tatăl său, în Ofra abiezriților.
33 După ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălțat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor. 34 Astfel, fiii lui Israel nu și-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor dușmanilor dimprejur 35 și nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în pofida binelui pe care el îl făcuse lui Israel.
E xoli le romença le Efraimohkă.
1 Le rom le Efraimohkă phendine le Ghedeonohkă: „So te ameal kadoa phirimos angla amende? Anda soste či akhardean ame, kana teleardean te marăs tu le Madianosa?” Thai sas le khă baro xamos lesa.
2 O Ghedeono dea le anglal: „So kărdem me paša tumende? Oare na kărăl mai but o tidimos le drakhăngo ašiline ande răz le Efraimosti dă sar soa tidimos la răzako le Abizerohko?”
3 Ande tumară vast dea o Dell le šerălebarăn le Madianohkă: le Orebos thai le Zeebos. So dašti kărdem me paša tumende?” Pala so dea lengă duma kadea atărdili lendi xolli.
O jeamospalal le dušmanohko dănteal.
4 O Ghedeono arăslo koa Iordano, thai naklea les, o thai le trin šella manuši kai sas lesa, ašade, ta sa phirindoi pala o dušmano.
5 O phendea kolengă andoa Sukot: „Den, rudi tume, varesar manŕo le poporos kai sî mança, kă sî ašade, thai sî pala o phirimos le Zebaxkohko thai le Çalmunahko, le thagar le Madianohkă.”
6 Le šerălebară andoa Sukoto dine anglal: „Sî kadea o vast le Zebaxosko thai le Çalamunohko ande teo stăpînimos, kaste das manŕo te manučengă?”
7 Thai o Ghedeono phendea: „Ei mišto! Pala so o Rai dela ande amară vast le Zebahos thai le Çalamunos, xarondaua tumaro mas le rugurença andai pustia thai le kanŕănça.”
8 Dă oçal ankăsto ando Penuel, thai kărdea kolengă andoa Penuelo sa kodoa rudimos. On dine les anglal sar dine les i kola andoa Sukoto.
9 Thai phendea kolengă andoa Penuelo: „Kana amboldaua ma ande pačea, daua tele o turno kadoa.”
10 O Zebax thai o Çalmuna sas ando Karkoro andekhthan pehka oštireasa kai sas dă paše dešupanji mii manuši; koa sa so mai ašilesas andai oštirea le šeavendi Kataravelokham: ăkh šell thai oxtovardeši mii kai ankalavenas e sabia, sas mudarde.
11 O Ghedeono ankăsto po drom kolengo kai bešen andel çăre, kataranklelokham le Nobaxostar thai le Iogbexastar, thai mardea e oštirea kai patealas pe ando garaimos.
12 O Zebax thai o Çalmuna line la te našen; o Ghedeona leala pala lende, astardea kolen le duie thagaren le Madianohkă: le Zebaxos thai le Çalmunos, thai thodea po našlimos sai oštirea.
13 O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, amboldi'lo kata o mardimos andoa o ankăstimos o Xeres.
14 Astardea anda kukola andoa Sukoto khă tărnes kai pušlea les, thai sao dea les ramome o anau le barăšerăngo thai le phurăngo andoa Sukoto; sas eftavardeši thai efta rom.
15 Pala kodea avilo ka kukola andoa Sukoto, thai phendea: „Dikta le Zebaxos thai le Çalmunas, anda save prasaian ma, phendindoi: „Ta o vast le Zebaxohko thai le Çalmunahko sî ande teo stăpînimos, kaste das manŕo te manušen le ašaden?”
16 Thai lea le phurăn la četateakă, thai došaldea le manušen andoa Sukoto, rugurença thai kanŕănça andai pustia.
17 Peradea o turno andoa Penuelo, thai mudardea le manušen andai četatea.
18 O phendea le Zebaxohkă thai le Çalamunohkă: „Sar sas le manuši kai mudardean le ando Taboro?” On dine les anglal: „Sas sar tute, sakogodi amealas khă šeau thagarăhko.”
19 O phendea lengă: „Sas mîŕă phral, le šeave mîŕa dakă. Juvindo sî o Rai kă, te meklino le čivavasa, nahkă mudarau tume.”
20 Thai phendea le Ieterohkă, o anglal lehko kărdo: „Uštita, thai mudartale!” Ta o tărno či ankaladea pesti sabia, anda kă sas lehkă dar, kă sas numai khă šaoŕo.
21 O Zebax thai o Çalmuna phendine: „Uštita tu thai mudar ame! Kă sar sî o manuši kadea sî i lesti zor.” Thai o Ghedeono ušti'lo thai mudardea le Zebaxos thai le Çalmunos. Lea pala kodea le lançuçuri katai koŕ lengă kămilengă.
O mullimos le Ghedeonohko.
22 Le rom le Israelohkă phendine le Ghedeonohkă: „Raisar pa amende, tu, thai o šeau tiro, thai o šeau te šavehko, kă skăpisardean ame andoa vast le Madianohko.”
23 O Ghedeono phendea lengă: „Me či raisaraua pa tumende, či mîŕă šeave či raina pa tumende, ta o Rai raila pa tumende.”
24 O Ghedeono phendea lengă: „Sî te kărau tumengă khă rudimos: den ma orsao le angrustea le nakhăhkă kai lean le sar prada.” (Le dušmaia sas le angrustea sumnakune nakhăhkă, kă sas Ismaieliçea.)
25 On phendine: „Dasa tukă le čeailimasa.” Thai tinzosarde khă raxami, pe savi šudine le angrustea le nakhăhkă kai linesas le.
26 O pharimos le angrusteango le nakhăhko kai manglea le o Ghedeono sas dă ăkh mia efta šella siklea sumnakune, thai le çoale la purpurakă kai phiravenas le ăl thgar le Madianohkă, avri anda le lançuçuri katai koŕ lengă kămilengo.
27 O Ghedeono kărdea anda lende khă efodo, thai thodea les ande pesti četatea e Ofra, kai arăslo khă doši kurviati anda soa Israelo; thai sas khă kursa andoa Ghedeono thai anda lehko khăr.
28 O Madiano sas meklino angla le šeave le Israelohkă, thai či mai vazdea o šero. Thai o čem sas les xodinimos štarvardeši bărši ando čiro la čivavako le Ghedeonohko.
29 O Ierubalo, o šeau le Ioasăhko, amboldi'lo thai bešlo ande pehko khăr.
30 O Ghedeono sas les dešuefta šeave, ankăste anda leste, kă sas les mai but romnea.
31 Lesti phiramnitoarea sas andoa Sixemo, oi kărdea lehkă khă šeau, kai thodine lehkă anau Abimelek.
32 O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, mullo pala khă phurimos baxtalo, thai sas praxome ando mormînto pehko daddehko le Ioasăhko, ande Ofra, kai sas la familiati le Abizerosti.
Le Israeliça rudin pe pale kal idolea.
33 Pala so mullo o Ghedeono, le šeave le Israelohkă line la pale te kurvin le Ballença thai line le Baal-Beritos sar lengo del.
34 Le šeave le Israelohkă či andine pehkă godi le Raiestar, o Dell lengo, kai skăpisardea sas le andoa vast sa lengă dušmaiengo kai sas paša lende.
35 Thai či nikărdine koa khăr le Ierubaalohko, le Ghedeonohko, pala soa mištimos kai kărdeasas les o ando Israelo.