Abimelek
1 Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Șechem, la frații mamei lui, și le-a vorbit atât lor, cât și întregului clan al familiei tatălui mamei lui, zicând: 2 „Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor Șechemului: «Ce este mai bine pentru voi: să stăpânească peste voi șaptezeci de bărbați, toți fii ai lui Ierub-Baal, sau să stăpânească peste voi un singur bărbat? Aduceți-vă aminte că sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră!»“.
3 Frații mamei lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor Șechemului, iar inima lor s-a îndreptat spre Abimelek, căci își ziceau: „Este fratele nostru!“. 4 I-au dat lui Abimelek șaptezeci de șecheli de argint din templul lui Baal-Berit, iar acesta a plătit cu ei niște bărbați de nimic și ticăloși, care au mers după el. 5 Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra, și i-a ucis pe o singură piatră pe frații lui, fii ai lui Ierub-Baal, șaptezeci de bărbați. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat, căci se ascunsese. 6 După aceea, toți locuitorii Șechemului și toți cei din Bet-Milo s-au strâns laolaltă și au venit să-l facă pe Abimelek rege lângă stejarul monumentului care este în Șechem.
Pilda lui Iotam
7 Când l-au înștiințat pe Iotam de lucrul acesta, Iotam s-a dus și s-a așezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo el și-a ridicat glasul și a strigat, zicând: „Ascultați-mă, locuitori ai Șechemului, ca și Dumnezeu să vă asculte pe voi!
8 Copacii au plecat să ungă un rege peste ei și i-au zis măslinului: «Domnește peste noi!». 9 Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu, prin care sunt onorați Dumnezeu și oamenii, și să merg să mă legăn peste copaci?».
10 Apoi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu și domnește peste noi!». 11 Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceața mea și roadele mele cele bune și să merg să mă legăn peste copaci?».
12 Atunci copacii i-au zis viței: «Vino tu și domnește peste noi!». 13 Dar vița le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu vinul, care aduce bucurie lui Dumnezeu și oamenilor, și să merg să mă legăn peste copaci?».
14 Atunci toți copacii i-au zis spinului: «Vino tu și domnește peste noi!». 15 Spinul le-a răspuns copacilor: «Dacă vreți cu adevărat să mă ungeți ca rege al vostru, veniți și adăpostiți-vă la umbra mea, dar dacă nu vreți, atunci să iasă foc din spin și să ardă cedrii Libanului!».
16 Oare cu credincioșie și integritate ați lucrat voi când l-ați numit rege pe Abimelek? V-ați purtat voi bine cu Ierub-Baal și familia lui? Și oare i-ați făcut voi după cum merita? 17 Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, și-a riscat viața și v-a eliberat din mâna lui Midian. 18 Dar voi v-ați ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu și i-ați ucis fiii, șaptezeci de bărbați, pe o singură piatră. Apoi l-ați numit rege peste locuitorii Șechemului pe Abimelek, fiul slujitoarei lui, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă ați lucrat astăzi cu credincioșie și integritate față de Ierub-Baal și familia lui, atunci bucurați-vă de Abimelek și el să se bucure de voi! 20 Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek și să-i nimicească pe locuitorii Șechemului și pe cei din Bet-Milo! Și să iasă foc din locuitorii Șechemului și din Bet-Milo ca să-l nimicească pe Abimelek!“.
21 Apoi Iotam a fugit, a scăpat și s-a dus la Beer. Și a locuit acolo, departe de fața lui Abimelek, fratele său.
Dumnezeu pune capăt răutății lui Abimelek
22 Abimelek domnea peste Israel de trei ani. 23 Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek și locuitorii Șechemului și, astfel, locuitorii Șechemului l-au trădat pe Abimelek, 24 pentru ca violența comisă față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată, iar sângele lor să fie astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum și asupra locuitorilor Șechemului, care l-au ajutat pe acesta să-și ucidă frații. 25 Locuitorii Șechemului au pus la pândă pe vârfurile munților niște oameni care-i jefuiau pe drumeții ce treceau pe lângă ei. Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta.
26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit împreună cu frații lui și a trecut în Șechem. Locuitorii Șechemului s-au încrezut în el. 27 El și oamenii lui au ieșit la câmp, le-au cules viile, au stors strugurii, apoi au dat un ospăț. Ei au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut și l-au blestemat pe Abimelek. 28 Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek și cine este Șechem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal și nu este Zebul supraveghetorul lui? Este mai bine să slujiți oamenilor lui Hamor, tatăl lui Șechem. De ce să-i slujim lui Abimelek ? 29 Ah, dacă ar pune cineva poporul acesta în mâna mea! L-aș răsturna pe Abimelek!“. Iar despre Abimelek zicea: „Înmulțește-ți armata și ieși!“.
30 Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și s-a mâniat. 31 A trimis pe ascuns niște mesageri la Abimelek, zicând: „Iată că Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu frații săi au venit la Șechem și răscoală cetatea împotriva ta. 32 Ridică-te noaptea împreună cu poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp. 33 Apoi să te scoli dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui, și să te năpustești asupra cetății. Iată că Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta. Să le faci după cum vei putea“.
34 Abimelek și tot poporul care era cu el s-au ridicat noaptea și s-au pus la pândă în patru cete lângă Șechem. 35 Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății, Abimelek și poporul care era cu el au ieșit din ascunzătoare.
36 Când a văzut poporul, Gaal i-a zis lui Zebul:
‒ Iată un popor care coboară dinspre vârfurile munților.
Zebul i-a răspuns:
‒ Ceea ce vezi este umbra munților, nu oameni.
37 Însă Gaal a zis din nou:
‒ Iată, chiar este un popor care vine în jos dinspre centrul țării, iar o ceată vine pe drumul dinspre Stejarul prezicătorilor.
38 Atunci Zebul i-a zis:
‒ Unde îți este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“. Oare nu este acesta poporul pe care l-ai disprețuit? Ieși acum și luptă-te cu el!
39 Gaal a ieșit în fruntea locuitorilor Șechemului și s-a luptat cu Abimelek. 40 Abimelek l-a urmărit, dar acesta a reușit să fugă dinaintea lui. Mulți au căzut răpuși până spre intrarea porții. 41 Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a alungat pe Gaal și pe frații lui, astfel că n-au mai rămas în Șechem.
42 A doua zi, când poporul a ieșit la câmp, Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta. 43 Și-a luat oamenii, i-a împărțit în trei cete și au stat la pândă în câmp. După ce s-a uitat și a văzut că poporul ieșise din cetate, s-a ridicat împotriva lui și l-a atacat. 44 Abimelek și cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porții cetății. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp și i-au ucis. 45 Abimelek s-a luptat împotriva cetății toată ziua aceea. După ce a cucerit-o, a ucis poporul care era în ea, a dărâmat cetatea și a împrăștiat sare peste ea.
46 Când au auzit acest lucru, toți locuitorii turnului Șechemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit. 47 Abimelek a fost înștiințat că toți locuitorii turnului Șechemului s-au adăpostit acolo. 48 Abimelek și tot poporul care era cu el s-au urcat pe muntele Țalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac și a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Ați văzut ce am făcut eu; faceți și voi la fel!“. 49 Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă și l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu și i-au dat foc atât lui, cât și oamenilor dinăuntru. Așa au murit toți oamenii din turnul Șechemului, aproape o mie de bărbați și femei.
50 După aceea, Abimelek a înaintat împotriva Tebețului, l-a asediat și l-a cucerit. 51 În mijlocul cetății era un turn fortificat. Locuitorii cetății, bărbați și femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru și se urcaseră pe acoperișul turnului. 52 Abimelek a ajuns până la turn și l-a asediat. Când s-a apropiat de ușa turnului ca să-i dea foc, 53 o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek și i-a crăpat craniul. 54 Atunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele și i-a zis: „Scoate-ți sabia și omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine: «L-a ucis o femeie»“. Slujitorul său l-a străpuns, și el a murit. 55 Când oamenii lui Israel au văzut că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.
56 Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când și-a ucis cei șaptezeci de frați. 57 Și tot răul făcut de oamenii Șechemului, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.
O kărimosgaradino le Abimelekohko.
1 O Abimelek, o šeau le Ierubaalohko, gălo ando Sihemka le phral lehka dakă, thai dikta sar dea lengă duma kaditi lengă sode i ka sai familia le khărăhkă le daddehkă la deiakă lehkă:
2 „Phenen, rudi tume, ando ašundimos saoŕăngo manušengo andoa Sixemo: „Sî mai mišto anda tumende ka eftavardeši manuši, sa le šeave le Ierubaalohkă, te stăpînin pa tumende, or khă korkoŕo manuši te stăpînil pa tumende?” Thai anen tumengă godi kă me sîm kokalo andal kola tumară thai mas andoa mas tumaro.”
3 Le phral lehka dakă phendine sa kadala divanuri anda leste ando ašundimos sa le manušengo andoa Sixemo, thai lengo illo meklea pe karing o Abimeleko; kă phenenas pehkă: „O sî phral amença.”
4 Dine les eftavardeši siklea rupehkă, kai vazde le andoa khăr le Baal-Beritohko. O Abilemek tindea lença varesar manuši bi te avele kai soven thai bi thanehko, kai găline pala leste.
5 Avilo ando khăr pehkă daddehko ande Ofra, thai mudardea pehkă phralen, le šeave le Ierubaalohkă, eftavardeši manuši, sa pe kodoa baŕ. Či skăpisardea dăsar o Iotam, o mai tărno šeau le Ierubaalohko, kă garadilosas.
6 Sal manuši andoa Sixemo thai soa khăr andoa Milo tidepe andekhthan, thai avile ta kărdine thagar le Abimelekos, paša o stejari thodino ando Sixemo.
E pilda le Iotamosti.
7 O Iotam ašundea pai buti kadea. Gălo thai thodea pe po gor le baŕăbarăhko o Garzim, thai dikta so çîpisardea lengă muiesa zuralesa: „Ašunen ma, manuši le Sixemohkă, thai o Dell te ašunel tume!
8 Le kašt telerde te makhăn khă thagar thai te thon les ando čikat angla lende. On phendine le zetinohkă: „Thagar pa amende!”
9 Ta o zetino dea le anglal: „Te mekau me muŕo zetino, kai anel mangă laude andai rig le Devllesti thai le manušengă, kaste jeau te thagarau pa le kašt?”
10 Thai le kašt phendine le smoitinohkă: „Avta, tu, ta thagar pa amende!”
11 Ta o smoitino dea le anglal: „Te mekau me muŕo guglimos thai o rodo muŕo o minunato, kaste jeau te thagarau pa le kašt?”
12 Thai le kašt phendine la răzakă: „Avta, tu, ta thagar pa amende!”
13 Ta e răz dea le anglal: „Te mekau me mîŕî moll, kai vesălil le Devlles thai le manušen, kaste jeau te thagarau pa le kašt?”
14 Atunči sa le kašt phendine le kanŕăhkă: „Avta, tu, ta thagar pa amende!”
15 Thai o kanŕo dea anglal le kašten: „Kana čeačes kamen te makhăn ma sar thagar tumaro, aven ta garadeon tala mîŕî ušal; kadea, te anklel khă iag andoa kanŕo, thai te phabarăl le čedrea le Libanohkă.”
16 Akana, ta čeačimasa thai sa le ujimasa kărdean buti tume, ta kărdean thagar le Abilmelekos? Sîkadean tume lašimos angla o Ierubaalo thai anda lehko khăr? Phiradean tume lesa ortomasa koa kandimos kai kărdea tumengă?
17 Kă muŕo dadd mardea pe anda tumende; thodea pesti čivava ando merimos, thai skăpisardea tume andoa vast le Madianohko;
18 thai tume vazdean tume andoa khăr mîŕă daddehko, thai mudardean lehkă šaven, eftavardeši manuši, sa pe kodoa baŕ, thai kărdean thagar pal manuši andoa Sixem le Abimelekos, o šeau la kanditoareko lehko, anda kă sî o phral tumaro.
19 Kana ande čeačimaste thai sa le ujimasa phiradean tume ades angloa Ierubaalo thai lehko khăr, mišto! O Abimeleko te avel tumaro baxtalimos, thai tume te aven lehko baxtalimos!
20 Kana či, te anklel khă iag andoa Abimeleko, thai te phabarăl sal manušen andoa Sixem thai o khăr le Milohko; thai khă iag te anklel anda le manuši le Sixemohkă thai andoa khăr le Milohko, thai te phabarăl le Abimelekos!
21 O Iotam dea pe rigate, thai leala te našel; thai gălo ando Beer kai bešlo dur pehkă phralestar le Abimelekostar.
O isprăvimos lajavehko le Abimelekohko.
22 O Abimeleko stăpînisardea trin bărši poa Israelo.
23 Atunčeara o Dell tradea khă duxo jungalo maškar o Abimelek thai le manuši le Sixemo, thai le manuši andoa Sixemo sas bipateaimahkă le Abimelekohkă,
24 anda ka i o ivandimos kărdino le eftavardeše šeavença le Ierubaalohkă te lel pesti doši, thai o rat lengo te perăl poa šero lengă phralengo le Abimelekohko, kai mudardeasas le thai pal manuši le Sixemohkă kai ajutisardesas les te mudarăll pehkă phralen.
25 Le manuši le Sixemohkă thodine koa arakhaimos anda leste, pe le gora le baŕăbarăngă, varesar manuši, kai čiorănas saoŕăn le manušen kai nakhănas paša lende, po drom. Thai e buti kadea sas andini angla e godi le Abimelekosti.
26 O Gaal, o šeau le Ebedohko, avilo pehkă phralença, thai nakhle ando Sixemo. Le manuši le Sixemohkă sas le pateaimos ande leste!
27 Ankăste po kîmpo, te tiden le răza, ušteade lengă drakha, thai line te vesălin pe; šute pe ando khăr pehkă devlehko, xaline thai piline, thai dinearman le Abimelekos.
28 Thai o Gaal, o šeau le Ebedohko, phenelas: „Kon sî o Abimelek, thai kon sî o Sixemo, kaste kandas le Abimelekos? Nai o šeau le Ierubaalohko, thai nai o Zebo lehko kanditorii? Kanden le romen le Xamorohkă, o dadd le Sixemohko; sostar te kandas le Abimelekohkă?
29 Of! te avino me o stăpîno kadale poporohko, sahkă dau tele le Abimelekos.” Thai poa Abimeleko phenelas: „Tide te manušen thai ankli!”
30 O Zebulo, o traditorii la četateako ašundea so phenelas o Gaal, o šeau le Ebedohko, thai astardi'lo xolleatar.
31 Tradea čioreal varesar solea koa Abimelek, kaste phenen lehkă: „Dikta, o Gaal, o šeau le Ebedohko, thai lehkă phral avile ando Sixemo, thai vazdine e četatea pa tute.
32 Akana, jeatar reate, tu thai o poporo kai sî tusa, thai beši koa rakhaimos ando kîmpo.
33 Dădroboitu, kana anklela o kham, te šudes tu năvalasa pai četatea. Thai kana o Gaal thai o poporo kai sî lesa anklena pe tute, te kărăs so nikrăna tu te zora.
34 O Abimelek thai soa poporo kai sas lesa telearde reate, thai thodine pe koa rakhlimos paša o Sixemo, xulade ande štar čete.
35 O Gaal, o šeau le Ebedohko, ankăsto thai bešlo koa šutimos le udarăhko la četateako. O Abimelek thai soa poporo kai sas lesa uštile kai sas koa arakhlimos.
36 O Gaal dikhlea o poporo, thai phendea le Zebulohkă: „Dikta khă poporo kai ulel andal gora le baŕăbarăngă.” O Zebul dea les anglal: „Sî e ušal le baŕăbarăndi kai les le orta manuši.”
37 O Gaal, lea pale o divano, thai phendea: „Sî orta khă poporo kai ulel pal učimata le čemehkă, thai khă čeata avel po drom „O Stejari le Drabarnengo.”
38 O Zebul dea les anglal: „Kai sî akana teo mui, kai phenelas: „Kon sî o Abimeleko, kaste kansas les? Nai kadoa o poporo kai prasasas les tu? Jea akana, thai martu lesa!”
39 O Gaal gălo anglal manuši le Sixemohko, thai mardea pe le Abimelekosa.
40 Dikhlindoi kă o Abimelek avel pala leste, leala te našel angla leste, thai but manuši pele mulle koa udar la četateako.
41 O Abimelek atărdi'lo ande Aruma. Thai o Zebul našadea le Gaalos thai lehkă phralen, thai našti mai bešline ando Sixemo.
42 O duito des, o poporo, ankăsto po kîmpo. O Abimeleko, savehkă deasas pe lehkă dă ašundimos,
43 lea pesti čeata, xuladea la ande trin riga, thai thodea pe koa arakhaimos po kîmpo. Dikhlindoi kă o poporo anklelas andai četatea, uštil'lo pa lende thai mardea le.
44 O Abimelek thai le čete kai sas lesa telearde anglal thai thode pe koa šutimos le udarăhko la četateako: dui anda kadala čete šude pe pa sa kola kai sas po kîmpo, thai marde le.
45 O Abimelek mardea e četatea soŕo des, leala, thai mudardea o poporo kai sas ande late. Pala kodea peradea e četatea ji kai phuw, thai šudea lon pa late.
46 Koa ašundimos kadala buteako, sea le manuši le turnohkă le Sixemohkă găline ande četăçuia le khărăsti le devlehko le Beritohko.
47 Dea pe dă štire le Abimelekohkă kă sal manuši le turnohkă le Sixemohkă tide pe oče.
48 Atunčeara o Abimeleko ankăsto po baŕobaro Çalmono, o thai soa poporo kai sas lesa. Lea khă tover ando vast, šindea khă ŕai andoa kašt, thodea la po dumo. Pala kodea phendea le poporohkă kai sas lesa: „Dikhlean so kărdem? Len iekhatar thai kărăn i tume sar mande.”
49 Thai šinde sakogodi po khă ŕai, thai găline pala o Abimelek; thodine le ŕaia paša e četăçuia, thai dine la iag, la thai saoŕăn kolen kai sas ande late. Kadea găletar sal manuši andoa turno le Sixemohko, ando dindimos dă paše ăkh mia, murši thai juwlea.
50 O Abimelek teleardea poa Tebeço. Dea roata o Tebeço thai lea les.
51 Ando maškar la četateako sas khă turno zuralo, kai našline sa le manuši andai četatea, murši thai juwlea; phandade le udara pala lende, thai ankăste opră po turno.
52 O Abimelek arăslo ji koa turno; mardea les, thai paši'lo paša o udar le turnohko te del les iag.
53 Atunčeara khă juwli šudea khă baŕ baro moarako po šero le Abimelekohko, thai linčeardea e troaka lehkă šerăsti.
54 Iekhatar pala kodea o akhardea le tărnes kai nigrălas lehkă arme, thai phendea lehkă: „Ankalau ti sabia thai mudar ma, kaste na phendeol pe pa mande: „Mudardea les khă juwli.” O tărno spidea e sabia ande leste, thai mullo.
55 Kana dikhline le rom le Israelohkă kă o Abimelek mullo, telearde sakogodi khără.
56 Kadea kărdea o Dell te perăl poa Abimelek o nasul kai kărdea les pehkă daddehkă mudardindoi pehkă eftavardeše phralen;
57 thai o Dell kărdea te perăl poa šero le manušengo andoa Sixemo soa nasul kai kărdinesas les. Kadea pherdilea pa lende e arman le Iotamosti, o šeau le Ierubaalohko.