Isus și femeia samariteană
1 Când a aflat Isus că fariseii au auzit că El face și botează mai mulți ucenici decât Ioan – 2 cu toate că nu boteza Isus Însuși, ci ucenicii Lui – 3 a părăsit Iudeea și S-a întors iarăși în Galileea. 4 Însă trebuia să treacă prin Samaria. 5 Prin urmare, a ajuns într-o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de terenul pe care Iacov i-l dăduse fiului său Iosif. 6 Acolo era o fântână a lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S-a așezat la fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea.
7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă.
Isus i-a zis:
‒ Dă-Mi să beau!
8 Ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.
9 Femeia samariteană I-a zis:
‒ Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteană?
(Căci iudeii n-au legături cu samaritenii.)
10 Isus a răspuns și i-a zis:
‒ Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel Ce-ți zice: „Dă-Mi să beau!“, tu însăți I-ai fi cerut, și El ți-ar fi dat apă vie!
11 Femeia I-a zis:
‒ Domnule, n-ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai deci această apă vie? 12 Ești Tu mai mare decât strămoșul nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta din care a băut atât el, cât și fiii și turmele lui?
13 Isus a răspuns și i-a zis:
‒ Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete. 14 Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veci nu-i va mai fi sete, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor, care va țâșni spre viața veșnică.
15 Femeia I-a zis:
‒ Domnule, dă-mi și mie această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot!
16 El i-a zis:
‒ Du-te, cheamă-l pe bărbatul tău și vino aici!
17 Femeia a răspuns și I-a zis:
‒ N-am bărbat!
Isus i-a zis:
‒ Ai spus bine: „N-am bărbat!“, 18 pentru că cinci bărbați ai avut, iar cel pe care-l ai acum nu-ți este bărbat. Este adevărat ceea ce ai spus.
19 Femeia I-a zis:
‒ Domnule, văd că Tu ești profet! 20 Strămoșii noștri s-au închinat pe muntele acesta, iar voi spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii .
21 Isus i-a răspuns:
‒ Crede-Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veți mai închina Tatălui nici pe muntele acesta și nici în Ierusalim. 22 Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea este de la iudei. 23 Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători I se vor închina Tatălui în duh și în adevăr. Căci astfel de închinători caută Tatăl. 24 Dumnezeu este duh, iar cei care I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr.
25 Femeia I-a zis:
‒ Știu că vine Mesia (Căruia I se zice Cristos). Când va veni El, ne va înștiința despre toate lucrurile.
26 Isus i-a zis:
‒ Eu, Cel Care-ți vorbește, sunt Acela .
Întoarcerea ucenicilor
27 Chiar atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși, niciunul n-a întrebat: „Ce cauți?“ sau „De ce vorbești cu ea?“. 28 Femeia a lăsat ulciorul, a plecat în cetate și le-a zis oamenilor: 29 „Veniți să vedeți un Om Care mi-a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“. 30 Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.
31 Între timp, ucenicii Îl rugau:
‒ Rabbi, mănâncă!
32 Dar El le-a zis:
‒ Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu știți.
33 Drept urmare, ucenicii și-au zis unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva de mâncare?“.
34 Isus le-a zis:
‒ Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35 Nu ziceți voi că mai sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată, Eu vă spun, ridicați-vă ochii și priviți câmpurile; ele sunt albe, gata pentru seceriș! Chiar acum, 36 cel ce seceră primește răsplată și strânge rod pentru viață veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună. 37 Căci în această privință este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“. 38 Eu v-am trimis să secerați acolo unde nu voi ați muncit din greu; alții au muncit din greu, iar voi ați cules rodul muncii lor.
Credința samaritenilor
39 Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El datorită cuvintelor femeii, care mărturisea: „Mi-a spus tot ce-am făcut!“. 40 Așadar, când samaritenii au venit la El, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulți au crezut apoi datorită cuvintelor Lui 42 și-i ziceau femeii: „Acum nu mai credem datorită spuselor tale, căci am auzit noi înșine și știm că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“.
Vindecarea fiului unui slujbaș al regelui
43 După cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea. 44 Căci Isus Însuși mărturisise că un profet nu are parte de onoare în patria lui. 45 Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci și ei fuseseră la sărbătoare.
46 Atunci a venit din nou în Cana Galileei, unde transformase apa în vin. Era acolo un slujbaș al regelui, al cărui fiu era bolnav în Capernaum. 47 Când acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să-i vindece fiul, căci era pe moarte.
48 Isus i-a zis:
‒ Dacă nu vedeți semne și minuni, nicidecum nu credeți!
49 Slujbașul regelui I-a zis:
‒ Doamne, vino acasă la mine până nu moare copilașul meu!
50 Isus i-a răspuns:
‒ Du-te; fiul tău trăiește.
Omul a crezut cuvintele pe care i le-a spus Isus și a plecat. 51 În timp ce pleca el spre casă , sclavii lui l-au întâmpinat și i-au zis că fiul lui trăiește! 52 Atunci el i-a întrebat la ce oră începuse să-i fie mai bine. Ei i-au răspuns: „Ieri, la ceasul al șaptelea l-a lăsat febra“. 53 Tatăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăiește“. Și a crezut el și toată casa lui.
54 Acesta a fost al doilea semn pe care l-a făcut Isus, după ce a venit din Iudeea în Galileea.
E Samariteanca.
1 O Rai ašundea kă le Fariseaia ašundine kă O kărăl thai bolel mai but jenen sar o Ioan.
2 Ta o Isus či bolelas orta O, ta Lehkă jene.
3 Atunčeara telerdea andai Iudea, thai amboldi'lo ande Galilea.
4 Anda kă trăbulas te nakhăl andai Samaria,
5 arăslo paša khă četatea andai phuw la Samariati, kai bušolas Sixar, paše la phuweataer, kai deasla o Iakovo pehkă šavehkă le Iosifohkă.
6 Oče arakhadeolas e xaing Iakovosti. O Isus, ašado le phirimastar, bešelas paša e xaing. Sas kam koa čeaso le šovengo.
7 Avili khă juwli andai Samaria te ankalavel pai. „De Ma te peau,” phendea lakă o Isus.
8 Kă le jene Lehkă gălesas ande četatea te tinen xamahko.
9 E juwli e Samariteanka, phendea Lehkă: „Sar, Tu, Iudeo, mangăs te pes mandar, juwli Samariteanka?” – Le Iudea, ando čeačimos, nai le phanglimata le Samaritença.
10 Čeačio phendimos, o Isus phendea lakă: „Te prinjeandino tu e pativ le Devllesti, thai Kon sî Kukoa kai phenel tukă: „De Ma te peau!” tu korkoŕo sahkă mangăs te pes, thai O sahkă del tu pai juvindo.”
11 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „nai sosa te ankalaves pai, thai e xaing sî andră; katar daštisa te aveltu kadoa pai o juvindo?
12 San Tu mai baro sar amaro dadd o Iakovo, kai deame e xaing kadea, thai pilea o orta anda late thai lehkă šeave thai lehkă juvindimata?”
13 O Isus dea la anglal: „Orkon pel andoa pai kadoa, avela lehkă pale truši.
14 Ta orkon pel andoa pai, kai daua les Me, ando veako na mai avela lehkă truši; ta înkă o pai, kai daua les Me, kărdeola pe ande khă isvoro paiehko, kai ulela ande čivava e vešniko.”
15 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „de ma kadoa pai, kaste na mai avel mangă truši, thai te na mai avau ji koče te ankalavau.”
16 „Jeatar”, phendea lakă o Isus, „ta akhar te romes, thai av koče.”
17 E juwli dea Les anglal: „Nai ma rom.” O Isus phendea: „Mišto phendean kă nai tu rom.
18 Anda kă panji rom sastu; thai kodoa, kai sîtu akana, nai tukă rom. Koče phendean o čeačimos.”
19 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „dikhau kă san prooroko.
20 Amară dadda rudisai le po baŕbaro kadoa; thai tume phenen kă ando Ierusalimo sî o than kai trăbul te rudin pe le manuši.”
21 „Juwlie”, phendea lakă o Isus, „patea Ma kă avel o čeaso kana či mai rudina tume le Daddehkă, čina po baŕbaro kadoa, čina ando Ierusalimo.
22 Tume rudin tume ka so či prinjeanen; ame rudisaoas ka so prinjeanas, kă o Skăpimos avel katal Iudeia.
23 Ta avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le rudimatorea čečimahkă rudina pe le Daddehkă ando duxo thai ando čeačimos; anda kă kadalendar ruditorea kamel i o Dadd.
24 O Dell sî Duxo; thai kon rudil pe Lehkă, trăbul te rudil pe Lehkă ando duxo thai ando čeačimos.”
25 „Jeanau”, phendea Lehkă e juwli, „kă sî te avel o Mesia, (savehkă phenela pe Lehkă Kristoso), kana avela O, sî te phenel amengă sa le butea.”
26 O Isus phendea: „Me, kukoa kai dau duma tusa, sîm Kodoa.”
O ušteaimos andai Samaria.
27 Atunčeara avile le jene Lehkă, thai mirinas pe kă delas duma kha juwleasa. Orsar či iekh anda lende či phendea Lehkă: „So rodes?” or: „Pa soste des duma lasa?”
28 Atunčeara e juwli meklea pesti kanta, găli ande četatea, thai phendea le manušengă:
29 „Aven te dikhăn khă manuši, kai phendea mangă sa so kărdem; na varesar kadoa sî o Kristoso?”
30 On ankăstine andai četatea thai avenas karing Leste.
31 Ando čiro kadoa, le jene rudinas Les te xal, thai phenenas: „Sîkaitorina, xa!”
32 Ta O phendea lengă: „Man sîma te xau khă xabe, kai tume či prinjeanen les.”
33 Le jene line te phenen iekh avrăngă: „Na varesar andea Lehkă varekon te xal?”
34 O Isus phendea lengă: „O xabe Muŕo sî te kărau o kamimos Kolehko kai tradea Ma, thai te pherau e buti Lesti.
35 Či phenen tume kă mai sî štar šon ji koa tidimos? Dikta, Me phenau tumengă: Vazden tumară iakha, thai dikhăn le xolde, kai sî parne akana, gătime andoa tidimos.
36 Kon tidel, lel khă potindimos, thai tidel rodo andai čivava e vešniko; anda kă i kukoa kai thol ande phuw thai kukoa kai tidel te bukuril pe, ande sa kodoa čiro.
37 Kă ande kadoa dičimos, sî čečio o phendimos: „Iekh thol ande phuw, thai o kolaver tidel.”
38 Me tradem tume te tiden oče kai na tume ašadilean; aver ašadile, thai tume šutean tume ande lengo ašadimos.”
39 But Samaritenea andai četatea kodea pateaine ando Isus na anda so phendeas e juwli, kai phenelas: „Phendea mangă sa so kărdem.”
40 Kana avile le Samariteanea Leste, rudisarde Les te ašel lende. Thai O ašilo oče dui des.
41 But mai but pateaine ande Leste anda le divanuri Lehkă.
42 Thai phenenas la juwleakă: „Akana či mai pateas anda le phendimata tiră, ta anda kă ame orta ašundeam Les, thai jeanas kă kadoa sî ando čeačimos o Kristoso, o Skăpitorii la lumeako.”
O sasterimos
le šeavehko khă kanditorehko thagarino.
43 Pala kadala dui des, o Isus teleardea oçal, kaste jeal ande Galilea.
44 Kă O korkoro phendeasas kă ăkh prooroko nai kučimahko ande pehko čem.
45 Kana arăslo and Galilea, sas primime mišto le Galelienendar, kai dikhlesas sa so kărdeasas ando Ierusalimo ando čiro le praznikohko; kă sas i on koa prazniko.
46 O Isus amboldea pe ande Kana andai Galilea, kai parugleasas o pai ande moll. Ando Kapernaum sas khă kanditori tagaruno, savehko šeau sas nasfalo.
47 O kanditorii kadoa ašundea kă o Isus avilo sas andai Iudea ande Galilea, gălo Leste, thai rudisardea Les te avel kaste sastearăl lehkă šeaves, kai sas te merăll.
48 O Isus phendea lehkă: „Kana či dikhăn sămnuri thai minunea, či khă tiposa či patean!”
49 O kanditorii o tgagaruno phendea Lehkă: „Raia, av ji kana či merăll muro çînoro.”
50 „Jeatar”, phendea lehkă o Isus „teo šeau trail.” Thai o manuši kodoa pateaia le divanuri, kai phendea lehkăle o Isus, thai teleardea koa drom.
51 Ta kana ulelas o, avile angla leste lehkă robea, thai dine les e vestea kă lehko šeau trail.
52 O pušlea le ando čeaso sao lea te avel lehkă mai mišto. Thai on phendine lehkă: „Arati, ando čeaso le eftango, mukle les le šilla.”
53 O dadd prinjeandea kă orta ando čeaso kodoa phendeas lehkă o Isus: „Teo šeau trail.” Thai pateaia o thai sa pehko khăr.
54 Kadoa sî pale o duito sămno, kărdo le Isusostar, pala so amboldi'lo andai Iudea ande Galilea.