Cucerirea cetății Ai
1 Domnul i-a zis lui Iosua: „Nu te teme și nu te înspăimânta. Adună tot poporul pregătit de război, ridică-te și du-te la Ai! Iată, îl dau în mâna ta pe regele din Ai împreună cu poporul său, cetatea sa și toată țara sa. 2 Să-i faci cetății Ai și regelui ei la fel cum i-ai făcut Ierihonului și regelui său. Totuși, veți putea păstra ca pradă lucrurile de preț și animalele. Pune oameni la pândă în spatele cetății“.
3 Iosua s-a ridicat împreună cu tot poporul pregătit de război ca să meargă împotriva cetății Ai. Iosua a ales treizeci de mii de războinici viteji și i-a trimis în timpul nopții. 4 El le-a poruncit, zicând: „Vedeți să vă puneți la pândă în spatele cetății, astfel încât să nu vă îndepărtați prea mult de cetate și să fiți pregătiți cu toții de luptă . 5 Eu și toți oamenii care sunt cu mine ne vom apropia de cetate, iar când ei vor ieși împotriva noastră, ca și prima dată, noi ne vom retrage dinaintea lor. 6 Ei vor ieși după noi și, astfel, îi vom scoate din cetate. Căci ei vor zice: «Fug dinaintea noastră ca și prima dată!». Când noi vom fugi dinaintea lor, 7 voi să ieșiți de la pândă și să ocupați cetatea, căci Domnul, Dumnezeul vostru, o va da în mâinile voastre. 8 După ce veți cuceri cetatea, să-i dați foc! Să faceți întocmai după Cuvântul Domnului. Fiți cu luare-aminte la ce v-am poruncit!“.
9 Apoi Iosua i-a trimis, iar ei s-au dus și au stat la pândă între Betel și Ai, la vest de cetatea Ai. Iosua însă a rămas peste noapte în mijlocul poporului.
10 Iosua s-a sculat dimineață, a mobilizat poporul și a plecat spre Ai, în fruntea poporului, împreună cu bătrânii lui Israel. 11 Toți oamenii pregătiți de război, care erau cu el, au mers, s-au apropiat de cetate și au ajuns înaintea ei. Ei și-au așezat tabăra la nord de Ai, între ei și Ai existând o vale. 12 Iosua a luat aproape cinci mii de războinici și i-a pus la pândă între Betel și Ai, la vest de cetate. 13 Astfel, ei au așezat poporul: toată tabăra care era la nord de cetate și ariergarda ei la vest de cetate. În noaptea aceea, Iosua a mers în mijlocul văii.
14 Când regele din Ai a văzut lucrul acesta, el și bărbații cetății s-au sculat repede dimineața și au ieșit să-l înfrunte pe Israel în luptă. El și tot poporul lui s-au îndreptat într-un loc anume dinaintea Arabei, fără să știe că în spatele cetății stăteau la pândă oameni împotriva lui. 15 Iosua și tot Israelul s-au prefăcut că sunt învinși și au fugit pe drumul către deșert. 16 Atunci tot poporul care era în Ai a fost chemat să-i urmărească. Ei l-au urmărit pe Iosua și au fost atrași astfel afară din cetate. 17 N-a rămas niciun bărbat în Ai sau în Betel care să nu fi ieșit după Israel. Au lăsat cetatea deschisă și l-au urmărit pe Israel.
18 Atunci Domnul i-a zis lui Iosua: „Îndreaptă spre Ai lancea pe care o ai în mână, căci am să dau cetatea în mâna ta!“. Iosua și-a îndreptat spre cetate lancea pe care o avea în mână. 19 Cei ce stăteau la pândă s-au ridicat repede din locul lor și, imediat ce și-a întins el mâna, au alergat, au intrat în cetate, au capturat-o și s-au grăbit să-i dea foc.
20 Bărbații din Ai s-au întors, s-au uitat și iată că fumul cetății se ridica spre cer. Ei n-au mai fost în stare să scape nici într-o parte, nici într-alta. Poporul care fugea spre deșert s-a întors împotriva urmăritorilor. 21 Iosua și tot Israelul au văzut că cei ce stătuseră la pândă capturaseră cetatea și că se ridica fum din cetate, s-au întors și i-au lovit pe oamenii din Ai. 22 Ceilalți au ieșit și ei din cetate împotriva urmăritorilor , astfel încât Israel i-a prins din două părți și i-a lovit până când i-a nimicit, fără să lase vreun supraviețuitor sau vreun fugar. 23 Pe regele din Ai l-au capturat viu și l-au adus la Iosua.
24 După ce Israel i-a ucis pe toți locuitorii din Ai, în câmpie și în deșertul unde îi urmăriseră, după ce aceștia au căzut cu toții sub ascuțișul sabiei, tot Israelul s-a întors la Ai și a trecut cetatea prin ascuțișul sabiei. 25 Toți cei care au fost omorâți în ziua aceea, bărbați și femei, au fost în număr de douăsprezece mii – toți oamenii din Ai. 26 Iosua nu și-a retras mâna pe care o ținea întinsă cu lancea, până când nu au fost nimiciți toți locuitorii din Ai. 27 Israel a păstrat însă ca pradă animalele și lucrurile de preț din cetate, potrivit poruncii date de Domnul lui Iosua.
28 Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea, pentru totdeauna, o movilă de moloz, o pustietate; ea a rămas așa până în ziua aceasta. 29 Pe regele din Ai l-a spânzurat de un copac, lăsându-l acolo până seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare cadavrul din copac și să fie aruncat la intrarea porții cetății. Apoi, au ridicat peste el o movilă mare de pietre, care a rămas acolo până în ziua aceasta.
Reînnoirea legământului pe muntele Ebal
30 Atunci Iosua a construit un altar Domnului, Dumnezeul lui Israel, pe muntele Ebal, 31 așa cum Moise, slujitorul Domnului, le poruncise fiilor lui Israel potrivit cu cele scrise în Cartea Legii lui Moise: un altar din pietre întregi, neatinse de unelte din fier, altar pe care să aducă Domnului arderi-de-tot și jertfe de pace.
32 Acolo, înaintea fiilor lui Israel, Iosua a scris pe pietre o copie a Legii lui Moise. 33 Tot Israelul, bătrânii, supraveghetorii și judecătorii lui stăteau de-o parte și de alta a Chivotului, în fața preoților leviți care duceau Chivotul legământului Domnului. Jumătate din popor, străini sau băștinași, erau așezați în fața muntelui Garizim, iar cealaltă jumătate în fața muntelui Ebal, așa cum poruncise mai înainte Moise, slujitorul Domnului, în scopul binecuvântării poporului Israel.
34 Apoi, Iosua a citit toate cuvintele Legii – binecuvântarea și blestemul – potrivit tuturor celor scrise în Cartea Legii. 35 Nu a existat nicio poruncă din toate cele poruncite de Moise pe care să nu o fi citit Iosua înaintea întregii adunări a lui Israel, inclusiv înaintea femeilor, a copiilor, precum și a străinilor care trăiau în mijlocul lor.
O limos la četateako Ai
1 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara, thai na isdra! Le tusa sea le manuši le mardimahkă, ušti, ankli angla e četatea e Ai.Dikta kă dau ande te vast le amparatos andoa Ai thai sea lehkă poporos, e četatea lesti thai o čem lehko.
2 Te kărăs le četateakă Ai sar kărdean le Ierixonohkă thai lehkă amăratohkă: te nikrăn anda tumende numai e prada le mardimasti thai le juvindimata.Tho varesar manuši te arakhăn pala e četatea.”
3 O Iosua ušti'lo sa le manušença le mardimahkă kaste anklel angla e četatea e Ai. Alosardea treanda mii rom zurale, save teleardine reate,
4 thai dea le koadoa mothodimos: „Ašunen! Te thon tume te arakhăn palal e četatea; te na dureon but la četateatar, thai saoră te aven gata.
5 Thai me thai soa poporo kai sî mança sî te pašuas paša e četatea. Thai kana anklena angla amende, sar anglal, ame las la te našas angla lende.
6 On avena pala amende ji kana çîrdasa le dur kata e četatea, kă on phenena: „Našen angla amende, sar anglal!” Thai ame našasa angla lende.
7 Tume te anklen atunčeara kata o arakhadimos thai te thon o vast pe četatea, thai o Rai, o Dell tumaro, dela la ande tumară vast.
8 Pala so lena e četatea, te thon lakă iag, te kărăn sar phendea o Rai: koadoa sî o mothodimos kai dau tumengă les.”
9 O Iosua dea le drom, thai găline ta thodine pe koa arakhadimos maškar o Betelo thai o Ai, karingperălokham katoa Ai. Thai o Iosua ande reat kodea bešlo maškar o poporo.
10 O Iosua, ušti'lo kana pharadilo o des, tidea o poporo thai teleardea angla e četatea e Ai, ando čikat le poporohko, o thai le phură andoa Israelo.
11 Sa le manuši le mardimahkă kai sas lesa ankăste thai pašile kata e četatea; kana arăsline angloa mui la četateako, thodine pe karingperălereat le Aiestar, savesar sas xulade kha xareatar.
12 O Iosua lea kam panji mii manuši, thai thodea le te arakhăn maškar o Betelo thai o Ai, karingperălokam kata e četatea.
13 Pala so thodea pe sa e tabăra katarperălereat la četateatar, thai kola kai arakhăn karingperălokham la četateatar, o Iosua gălo angle ande reat kodea ando maškar la xareako.
14 Kana dikhlea o thagar la četateako Ai kadea buti, le manuši andoa Ai uštile iekhatar kana pharadilodes, thai ankăstine angloa Israelo, kaste marăn les. O thagar leala karing, sa pehkă poporosa, karing khă than jeanglino, karing o islazo, thai či jeanelas kă pala e četatea khă vast manuši arakhănas anda leste.
15 O Iosua thai soa Israelo kărdile kă sî mardine, thai našline po drom karing e pustia.
16 Atunčeara soa poporo kai sas ande četatea tide pe kaste jean pala lende. Line pe pala o Iosua thai sas çîrdine dur kata e četatea.
17 Či ašilea či khă manuši ando Ai thai ando Betelo kai te na ankăstino angloa Israelo. Mukline e četatea pîtărdi, thai line pe pala o Israelo.
18 O Rai phendea le Iosuahkă: „Tinzosar karing o Ai e suliça kai sî tu ando vast, kă sî te dau la ande teo vast!” Thai o Iosua tinzosardea karing e četatea e suliça kai sas les ando vast.
19 Andakhdata so tinzosardea pehko vast, le rom, kai bešenas koa arakhaimos, ankăste iekhatar andoa than kai sas; šute pe ande četatea, line la, thai iuto thodine lakă iag.
20 Le manuši andoa Ai, dikhlindoi parpale, dikhline o thuw anda e četatea sar anklel karing o čerii, thai naštisarde te mai skăpin ande či khă rig. O poporo kai našelas karing e pustia amboldi'lo pala kola kai avenas pala leste;
21 kă o Iosua thai soa Israelo, dikhlindoi e četatea lini kolendar kai arakhănas, thai o thuw la četateako ankăstindoi opră, amboldi'le thai mardine le manušen andoa Ai.
22 Le kolaver sakadea ankăste anglal anda e četatea, thai le manuši andoa Ai sas dineroata le Israelostar anda sa le riga. O Israelo mardea le, bi te mukăl či iekh ande čivava, či khă našaitori;
23 le thagares andoa Ai, astarde les juvindo, thai andine les koa Iosua.
24 Pala so Isprăvisardea o Israelo sa le manušen anda e četatea Ai, ando islazo thai ande pustia, kai gălesas pala lende on, thai pala so sa so nakhade ande soa ando skuçimos la sabiako, soa Israelo amboldi'lo ando Ai thai nakhadea e četatea ando skuçimos la sabiako.
25 Ande sa sas dešudui mii mudarde ando des kodoa, murši thai juwlea, sa le manuši andoa Ai.
26 O Iosua či çîrdea pehko vast kai nikrălas la tinzome la suliçasa, ji kana sa le manuši sas khosline bimuklimahko.
27 O Israelo nikărdea anda peste numai le juvindimata thai e prada anda e četatea kadea, pala o mothodimos kai deasas le Iosuas o Rai.
28 O Iosua phabardea e četatea Ai, thai kărdea anda late anda orkana khă gomila peradimata, kai dičiol pe ji ando des dă adesara.
29 Ambladea khă kaštestar le thagares andoa Ai, thai muklea les po kašt ji reate. Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den tele lehko stato poa kašt; šude les koa šutimos la poartako la četateako, thai vazdine pa leste khă gomila bari baŕăndi, kai dičiol ji ando des dă adesara.
O altari poa baŕobaro o Ebal.
30 Atunčeara o Iosua vazdea khă altari le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă, po baŕobaro o Ebal,
31 sar mothodeasas le šeavengă le Israelohkă o Moise, o robo le Raiehko, thai sar să ramome ando lill la krisako le Moisasti: sas khă altari anda baŕănde bičioplime, pa save či nakhleasas o sastri. Po altari kadoa andine le Raiehkă phabarimata dă sa, thai jertfe naismahkă.
32 Thai oče o Iosua ramosardea pel baŕ khă kopia la lejeati kai ramosardea sas la o Moise angla le šeave le Israelohkă.
33 Soa Israelo, le phură, le mai bară la oasteakă thai le krisînitorea lehkă, bešenas ande le lidui riga le chivotohkă, anglal rašea, andoa neamo le Leviçăngo, kai nigrănas o chivoto le phanglimahko le Raiehko; sas oče kaditi le străinea sode i le šeave le Israelohkă, dopaši ande rig le baŕbaădti Garizim, thai dopaši ande rig le baŕbarăsti Ebal, pala o mothodimos kai deasa les mai anglal o Moise, o robo le Raiehko, kaste deldumadămišto le poporos le Israelohkărăs.
34 O Iosua pala kodea drabardea sa le divanurila krisakă, le dinedumadămišto thai le armaia, pala sar sî ramome ando lill la krisako.
35 Či ašilea khanči anda sa so mothodeasas o Moise, savo te na drabarăl les o Iosua anglasoa tidimos le Israelohko, angla le juwlea, le šeaoŕă thai le străinea kai jeanas ande lengo maškar.