Autoritatea lui Isus
(Mt. 21:23-27Mc. 11:27-33)1 Într-una din zile, în timp ce Isus învăța poporul în Templu și vestea Evanghelia, au venit conducătorii preoților și cărturarii, împreună cu bătrânii, 2 și L-au întrebat:
‒ Spune-ne, cu ce autoritate faci aceste lucruri și cine Ți-a dat această autoritate?
3 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Vă voi întreba și Eu un lucru. Spuneți-Mi: 4 botezul lui Ioan era din Cer sau de la oameni?
5 Ei însă discutau între ei, zicând:
‒ Dacă vom răspunde: „Din Cer!“, va întreba: „Atunci de ce nu l-ați crezut?“, 6 iar dacă vom răspunde: „De la oameni!“, tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este convins că Ioan a fost un profet.
7 Așa că I-au răspuns că ei nu știu de unde era .
8 Atunci Isus le-a zis:
‒ Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda viticultorilor
(Mt. 21:33-46Mc. 12:1-12)9 Apoi a început să spună poporului următoarea pildă:
‒ Un om a plantat o vie, a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o călătorie pentru un timp îndelungat. 10 La vremea potrivită a trimis un sclav la viticultori, ca să-i dea din rodul viei.
Viticultorii însă l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 11 Stăpânul a trimis un alt sclav, dar și pe acela l-au bătut și, după ce l-au umilit, l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 12 A mai trimis un al treilea, dar și pe acesta l-au rănit și l-au alungat.
13 Atunci stăpânul viei a zis: „Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit. Poate că pe acesta îl vor respecta!“. 14 Dar viticultorii, când l-au văzut, și-au zis unii altora: „Acesta este moștenitorul! Să-l omorâm, pentru ca moștenirea să fie a noastră!“. 15 Și l-au scos afară din vie și l-au omorât.
Așadar, ce le va face stăpânul viei? 16 El va veni și-i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.
Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis:
‒ Să nu se întâmple așa!
17 Dar El, uitându-Se la ei, a zis:
‒ Atunci ce înseamnă cuvântul acesta care a fost scris:
„Piatra pe care au respins-o zidarii
a devenit Piatra din capul unghiului“?
18 Oricine cade peste piatra aceea va fi zdrobit, iar pe acela peste care cade ea, îl va spulbera.
19 Chiar în ceasul acela, cărturarii și conducătorii preoților au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de popor. Căci știau că împotriva lor spusese această pildă.
Tributul datorat Cezarului
(Mt. 22:15-22Mc. 12:13-17)20 Atunci L-au urmărit îndeaproape și au trimis niște oameni perfizi, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-L prindă cu vorba și să-L poată da astfel pe mâna conducerii și autorității guvernatorului.
21 Aceștia L-au întrebat:
‒ Învățătorule, știm că vorbești și-i înveți pe oameni ce este drept, și că nu favorizezi niciun om, ci-i înveți pe toți calea lui Dumnezeu în conformitate cu adevărul. 22 Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu?
23 El însă, înțelegând viclenia lor, le-a zis:
24 ‒ Arătați-Mi un denar. Chipul și inscripția de pe el, ale cui sunt?
Ei au zis:
‒ Ale Cezarului.
25 El le-a zis:
‒ Prin urmare, dați înapoi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!
26 Astfel, ei n-au putut să-L prindă cu vorba înaintea poporului și, uimiți de răspunsul Lui, au tăcut.
Despre înviere
(Mt. 22:23-33Mc. 12:18-27)27 Apoi s-au apropiat câțiva saduchei, care zic că nu există înviere, și L-au întrebat:
28 ‒ Învățătorule, Moise ne-a scris: „Dacă fratele cuiva moare, având o soție, dar fără să aibă copii, fratele lui s-o ia de soție pe văduvă și să-i ridice un urmaș fratelui său“. 29 Erau deci șapte frați. Primul, după ce și-a luat o soție, a murit fără să aibă copii. 30 Al doilea a luat-o pe văduvă de soție, dar și acesta a murit fără să aibă copii. 31 Al treilea a luat-o și el de soție, și tot așa toți cei șapte. Ei n-au lăsat în urmă copii și au murit. 32 La urmă, a murit și femeia. 33 Deci, la înviere, soția căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut-o de soție!
34 Isus le-a zis:
‒ Oamenii veacului acestuia se însoară și se mărită, 35 dar cei care au fost considerați demni să aibă parte de veacul acela și de învierea dintre cei morți, nici nu se însoară, nici nu se mărită, 36 căci ei nici nu mai pot muri, pentru că sunt ca îngerii și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 Iar cu privire la faptul că cei morți sunt înviați, însuși Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre rug, când vorbește despre Domnul ca fiind „Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov“. 38 El nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.
39 Atunci unii dintre cărturari, răspunzând, au zis:
‒ Învățătorule, bine ai zis!
40 Și nu mai îndrăzneau să-L întrebe nimic.
Al Cui Fiu este Cristos?
(Mt. 22:41-46Mc. 12:35-37)41 Însă El i-a întrebat:
‒ Cum de zic ei despre Cristos că este fiul lui David? 42 Căci David însuși, în cartea Psalmilor, spune:
„Domnul I-a zis Domnului meu:
«Șezi la dreapta Mea,
43 până-i voi pune pe dușmanii Tăi
să fie scăunaș pentru picioarele Tale!» “.
44 Așadar, David Îl numește „Domn“. Deci, cum este El fiul lui?
Modul de viață ipocrit al cărturarilor
(Mt. 23:1-7Mc. 12:38-39)45 Apoi le-a vorbit ucenicilor în auzul întregului popor: 46 „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi și care iubesc saluturile în piețe, scaunele de onoare în sinagogi și locurile de onoare la mese. 47 Ei devorează casele văduvelor și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o condamnare mult mai mare“.
E zor le Isusosti.
1 Ande iekh anada kodola des, kana sîkavelas le norodos ando Templo thai delasduma e LašiVestea, avile andakhdata le raša le mai bară thai le zakonarea, le phurănça,
2 thai phendea Lehkă: „Phen amengă, savea zorasa kărăs Tu kadala butea, or kon dea Tu kadea zor?”
3 Čečio phendimos, O phendea lengă: „Sî ma te thoau tumengă i Me khă pušlimos. Phenen Mangă:
4 O boldimos le Ioanohko avelas andoa čeri or katal manuši?”
5 Ta on denas pe godi maškar lende: „Te das anglal: „Andoa čeri”, phenela: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
6 Thai kana das anglal: „Katal manuši”, soa norodo mudarăl ame baŕănça; kă sî pateaimatahko kă o Ioan sas khă prooroko.”
7 Atunčeara dine anglal kă či jeanen katar avel o boldimos le Ioanahko.
8 Thai o Isus, phendea lengă: „Či Me či phenau tumengă savea zorasa kărau kadala butea.”
E pilda le răzarendi.
9 Pala kodea lea te phenel le norodohkă e pilda kadea: „Khă manuši thodea khă răz, thai dea la ka varesar răzarea thai teleardea ande aver čem, anda khă čiro mai dureardo.
10 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste deles e rig lesti andoa rodo la răzako. Le răzarea mardine les, thai trade les parpale le vastença nangă.
11 Mai tradea i aver robo; on mardine les i kodoles, dine les po lajau, thai trade les le vastença nangă.
12 Mai tradea khă trito robo; on dukhade i kodoles, thai ankalade les avri.
13 O stăpîno la răzako phendea: „So te kărau? Sî te tradau mîŕă šeaves le but kamblines; daštila pe kă primina les pativasa.”
14 Ta le răzarea, kana dikhle les, dine pe duma maškar lende, thai phendine: „Dikta, o manditorii; aven te mudaras les, ta o mandimos te avel amaro.”
15 Thai ankalade les avri andai răz, thai mudarde les. Akana, so kărăla lengă o stăpîno la răzako?
16 Sî te avela, xasarăla sa le răzaren kodolen, thai e răz dela la avrăngă. „Kana ašundine on le divanuri kadala, phendine: „Čiăkdata!”
17 Ta o Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea: „So amean le divanuri kadala, kai sas ramome: „O Baŕ, kai šude les le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko?
18 Or kon perăla poa baŕ kadoa, avela linčeardo lestar: thai pa kukoa kai perăla o, avela biurmako?
19 Le raša le mai bară thai le zakonarea rodenas te thon o vast pe Leste, orta ando čeaso kodoa, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă o Isus phendeasas e pilda kadea pa lende.
O lov le Čezarohko.
20 Von thodine te len sama po Isus; thai tradine varesar roditorea, kai kărdeonas kă sî bibezexale, kaste astarăn Les la orbasa thai te den Les po vast le stăpîniengo thai po vast la zorako le guvernatorehko.
21 Le roditorea kadala pušle Les: „Sîkaitorina, jeanas kă des duma thai sîkaves le manušen orta, thai kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le o drom le Devllehko ando čečimos.
22 Avela pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
23 O Isus ateardea lengo čiorimos, thai dea le anglal: „Anda soste zumaven Ma?
24 Sîkaven Mangă khă lov. Kahko tipo, thai kahkă slove sî ramome pe leste?” „Le Čezarohkă” dine anglal on.
25 Atunčera O phendea lengă: „Den le Čezarohkă ta so sî le Čezarohko, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.”
26 Našti astardine Les la orbasa angloa norodo; ta, mirime anda lehko dimos anglal, ašilemuto.
Poa juvindimos.
27 Unii andal Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, pašile thai pušline le Isusos:
28 „Sîkaitorina, dikta so ramosardea amengă o Moise: „Kana merăll o phral varekahko, kai sî les romni, ta bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel o anau pehkă phralehkă.”
29 Ta sas efta phral. O mai anglal, însurisai'lo, thai mullo bi šeavengo.
30 Lehka romnea, lea la o duito; thai mullo i o bi šeavengo.
31 Lea la i o trito, thai sa kadea li efta; thai mulle bi te mekăn šeave.
32 Pala sa, mulli i e juwli.
33 Akana, koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela e juwli? Anda kă sogodi efta sas lengă romni?”
34 O Isus dea le anglal: „Le šeave le veakohkă kadalehkă însurin pe thai maritin pe;
35 ta kukola kai avena arakhade vrenikuri te avele rig andoa veako kai avela, čina či însurina pe, čina či măritina pe.
36 Anda kă čina či daština te merăn, kă avena sar le înjerea. Thai avena le šeave le Devllehkă, avindoi šave le juvindimahkă.
37 Ta kă le mulle juvindin, sîkadea orta o Moise, ando than kai sî o divano poa „Rugo”, kana del anau le Raies: „O Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
38 Ta o Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo, kă anda Leste saoŕă sî juvinde.”
39 Iekh anda le zakonarea line o divano, thai phendine: „Sîkaitorina, mišto phendean.”
40 Thai či mai daštinas te thon Lehkă či khă pušlimos.
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 O Isus phendea lengă: „Sar phenel pe kă o Kristoso sî o šeau le Davidohko?
42 Kă orta o David phenel ando Lill le Psalmengo: „O Rai phendea le Raiehkă mîŕăhkă: „Beši ande čečirig Mîŕî,
43 ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
44 Ta kana o Davido phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?”
Le zakonarea xolearde le Isusostar.
45 Atunčeara phendea Pehkă jenngă ando ašundimos sa le norodohko:
46 „Arakhăn tume le zakonarendar, savengă čeaileon le te phiraven raxamea lunji, thai te kărăn lengă sai lumea rudimata andel piaçuri; on phirăn pala le skamina anglal andel khăngărea, thai pala le thana anglal kal pativa;
47 thai le khăra le phiwleangă xan le, ando čiro so, andal iakha la lumeakă, kărăn rudimata lunji. Anda kodea lena khă mai baro došalimos.”