Isus, Domn al Sabatului
(Mt. 12:1-8Mc. 2:23-28)1 Într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile și mâncau boabele .
2 Unii dintre farisei le-au zis:
‒ De ce faceți ce nu este voie în ziua de Sabat?
3 Isus, răspunzându-le, a zis:
‒ N-ați citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții, și cum a dat și celor ce erau cu el?
5 Apoi le-a zis:
‒ Fiul Omului este Domn al Sabatului.
Isus vindecă, în ziua Sabatului, un om cu mâna uscată
(Mt. 12:9-14Mc. 3:1-6)6 Într-o altă zi de Sabat, Isus a intrat în sinagogă și a început să-i învețe pe oameni. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată. 7 Cărturarii și fariseii Îl urmăreau pe Isus , ca să vadă dacă vindecă în ziua de Sabat și să găsească astfel o acuzație împotriva Lui. 8 Însă El le știa gândurile, așa că i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai în mijloc!“. El s-a ridicat și a stat acolo .
9 Apoi Isus le-a zis: „Vă întreb: este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau s-o distrugi?“.
10 Și rotindu-Și privirea peste toți, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!“. El a făcut întocmai și mâna lui a fost făcută sănătoasă. 11 Atunci ei s-au înfuriat și au început să discute unii cu alții despre ce I-ar putea face lui Isus.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Mt. 10:2-4Mc. 3:13-19F.A. 1:13)12 Într-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe ucenicii Săi și a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli.
14 Aceștia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, și Andrei, fratele lui;Iacov;Ioan;Filip;Bartolomeu; 15 Matei;Toma;Iacov, fiul lui Alfeu;Simon, numit Zelotul; 16 Iuda, fiul lui Iacov;și Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător.Fericiri și vaiuri
(Mt. 5:3-12)17 A coborât împreună cu ei și S-a oprit pe un loc neted, alături de o mare mulțime de ucenici de-ai Săi și de o mare mulțime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și din regiunea de coastă a Tyrului și a Sidonului, 18 care veniseră să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați și ei. 19 Toată mulțimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieșea o putere care-i vindeca pe toți.
20 Isus Și-a ridicat ochii spre ucenicii Lui și le-a zis:
„Fericiți sunteți voi , cei săraci,
căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu!
21 Fericiți sunteți voi , cei flămânzi acum,
căci voi veți fi săturați!
Fericiți sunteți voi , care acum plângeți,
căci voi veți râde!
22 Fericiți sunteți voi când oamenii vă urăsc, când vă resping, vă insultă și alungă numele vostru ca pe ceva rău, din cauza Fiului Omului.
23 Bucurați-vă, în ziua aceea, și săltați de veselie, pentru că iată, răsplata voastră este mare în Cer! Căci tot așa făceau și strămoșii voștri cu profeții.
24 Dar vai de voi, cei bogați,
căci voi v-ați primit mângâierea!
25 Vai de voi, cei care acum sunteți sătui,
căci voi veți flămânzi!
Vai de voi, cei care râdeți acum,
căci voi veți jeli și veți plânge!
26 Vai de voi, când toți oamenii vă vor vorbi de bine,
căci tot așa au făcut și strămoșii voștri cu falșii profeți!
Iubirea dușmanilor
(Mt. 5:39-42)27 Eu însă vă spun vouă, celor ce ascultați: iubiți-vă dușmanii, faceți-le bine celor ce vă urăsc, 28 binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi! 29 Celui ce te lovește peste un obraz întoarce-i-l și pe celălalt! Pe cel ce-ți ia haina nu-l împiedica să-ți ia și cămașa! 30 Oricui îți cere dă-i, iar de la cel ce-ți ia bunurile să nu mai ceri înapoi! 31 Așa cum doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel!
32 Dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce fel de recompensă vi se cuvine? Căci și păcătoșii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. 33 Și dacă le faceți bine celor ce vă fac bine, ce fel de recompensă vi se cuvine? Și păcătoșii fac la fel. 34 Iar dacă-i împrumutați pe cei de la care sperați să primiți înapoi, ce fel de recompensă vi se cuvine? Și păcătoșii îi împrumută pe păcătoși, ca să primească înapoi la fel. 35 Voi însă iubiți-vă dușmanii, faceți bine și împrumutați, fără să mai așteptați nimic în schimb! Astfel, răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt, fiindcă El este bun și cu cei nerecunoscători și răi. 36 Fiți milostivi, tot așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Paiul și bârna
(Mt. 7:1-5)37 Nu judecați și nu veți fi judecați! Nu condamnați și nu veți fi condamnați! Iertați și veți fi iertați! 38 Dați și vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată și care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci, cu ce măsură măsurați, vi se va măsura“.
39 Le-a spus apoi și o pildă:
„Poate oare un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea ei amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, dar orice ucenic pe deplin pregătit va fi ca învățătorul lui. 41 De ce vezi tu așchia din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău? 42 Cum îi poți spune fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când tu însuți nu vezi bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
Identificarea profeților falși după fapte
(Mt. 7:17-20)43 Căci nu este niciun pom bun care să facă rod stricat și, iarăși, niciun pom stricat care să facă rod bun. 44 Căci fiecare pom este cunoscut după propriul său rod. Fiindcă oamenii nu culeg smochine din spini, și nici nu strâng struguri din mărăcini! 45 Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din vistieria lui cea rea. Căci din belșugul inimii îi vorbește gura.
Casa construită pe stâncă
(Mt. 7:24-27)46 De ce-Mi ziceți: «Doamne, Doamne!» și nu faceți ce spun Eu? 47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le face: 48 este asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc și i-a pus temelia pe stâncă. Și, când a venit șuvoiul de apă, râul a izbit în casa aceea dar n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine. 49 Însă cel ce aude și nu face este asemenea unui om care a construit o casă pe pământ, fără temelie. Când râul a izbit în ea, casa s-a prăbușit imediat, iar distrugerea acelei case a fost mare“.
Le spikuri le divehkă thai o Savato.
1 Andekh des Savatohko, kărdi'lo kă o Isus nakhălas anda le kîmpurea le divehkă. Lehkă jene çîrdenas le spikuri le divehkă, morănas le andel vast, thai xanas le.
2 Iekh andal Farisea phende Lehkă. „Anda soste kărăn so nai meklino te kărăn ando des le Savatohko?”
3 O Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o David, kana bokhai'lo, o, thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, lea le manŕă anda o thodimos anglal le Raiehko, xalea anda lende, thai dea i kukolen kai sas lesa, barem kă nas mišto te xan le numai le raša?”
5 Thai phenelas lengă: „O Šeau le manušehko sî Rai orta i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
6 Ande aver des Savatohko, kărdilea kă o Isus šutea pe ande khă khăngări, thai sîkavelas le norodos. Oče sas khă manuši, kai sas les o vast o čeačio šuko.
7 Le zakonarea thai le Farisea lenas sama po Isus, te dikhăn te sastearăla les ando des le Savatohko, kaste avele sostar te došarăn Les.
8 Ta o jeanelas so sî le ande godi; thai phendea le manušehkă, kai sas les o vast šuko: „Ušti, thai beši ando maškar.” O ušti'lo, thai bešlo ande pînŕănde.
9 O Isus phendea lengă: „Pušau tume: Sî meklino ando des le Savatohko te kărăs mišto or te kărăs nasul? Te skăpis khă čivava or te xasarăs la?”
10 Atunčeara, šudea Pehkă iakha pa saoŕă, thai phendea le manušehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi'lo sastevesto sar i o kolaver.
11 On phaŕonas xoleatar, thai dine pe duma so daština te kărăn le Isusohkă.
O alosarimos kukole dešudongă.
12 Andel des kodola, o Isus gălo ando baŕobaro te rudil Pe, thai bešlo soŕo reat ando rudimos karing o Dell.
13 Kana kărdilo des, akhardea Pehkă jenen, thai alosardea dešudui, saven pala kodea dea le anau apostolea, thai kadala sas:
14 O Simon, kai dea les anau Petro; le Andreies, lehkă phrales; le Iakovos; le Ioanos; le Filipos; le Bartolomeos;
15 Le Mateios; le Tomas; le Iakovos, o šeau le Alfeohko; le Simonos, dinoanau o Ziloto;
16 le Iudas, o šeau le Iakovohko; thai le Iudas o Iskarioteano, kai kărdi'lo bitinditori.
Mode sastimatangă.
17 Ulisto andekhthan lença, thai atărdi'lo pe khă pleai kai sas but jene Lehkărăndar, thai khă butimos manušengo, kai avile sas anda sai Iudea, andoa Ierusalimo, thai pašea e marea le Tirosti thai le Sidonosti, kaste ašunen Les thai te aven sastearde lengă nasfalimatăndar.
18 Kukola kai sas tinuime le duxurendar le jungalendar, sas satearde.
19 Thai soa norodo rodelas te azbaldeol Lestar, kă anda Leste anklelas khă zor kai sastearălas le saoŕăn.
Le baxtalimata.
20 Atunčeara o Isus vazdea le iakha karing Pehkă jene, thai phendea: „Baxtale san tume, kai san čioŕă, anda kă o Thagarimos le Devllehko sî tumaro!
21 Baxtale tumendar, kai san bokhale akana, kă tume avena pravarde! Baxtale tumendar kai roven akana, kă tume asana!
22 Baxtale tumendar, kana le manuši či dabadikhăna tume, thai našavena tume maškar lende, prasana tume, thai šudena tumaro anau sar vareso nasul, anda e doši le Šeavesti le manušehko!
23 Bukurin tume ando des kodoa, thai xuten opră dragostar; kă tumaro potindimos sî baro ando čeri; kă sa kadea kărdine i lengă dadd le prooročença.
24 Ta, au avela tumendar, bravalendar, anda kă tume lean koče tumaro mištimos!
25 Au tumendar, kai san čeaile akana! Anda kă tume bokhaona! Au tumendar, kai asan akana, anda kă tume rovena thai suspinina!
26 Au tumendar, kana le manuši dena tume duma dă mišto! Anda kă sa kadea kărănas i lengă dadd le prooročença le xoxamnença!
O kamblimos le dušmaiengo.
27 Ta Me phenau tu mengă, kai ašunen Ma: Kamen tumară dušmaien, kărăn mišto kolengă kai či dabadikhăn tu me,
28 dendumadămišto kolen kai den tume armaia, rudin tume anda kukola kai phiraven pe nasul tumença.
29 Kana marăl tu varekon pa khă buka, amboldelehkă i e kolaver.Kana lel varekon ti raxami la zorasa, na ataărdearles te lel i teo gad.
30 Orkon mangăl tukă, de les; thai kukoa kai lel la zorasa te butea, na mang lehkă le parpale.
31 So kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea.
32 Kana kamen kolen kai kamen tume, so potindimos dela pe tumengă? I le bezexale kamen kolen kai kamen le.
33 Kana kărăn mišto kolengă kai kărăn tumengă mišto, so potindimos te del pe tumengă? I le bezexale kărăn kadea.
34 Thai kana den unjile kukolengă savendar ajukărăn te len parpale lendar, so potindimos del pe tumengă? I le bezexale den unjile le bezexalengă, kaste len parpale lendar.
35 Ta tume, kamen tumară dušmaien, kărăn mišto thai den unjilimasa, bi te ajukrăn vareso paruglimos. Thai tumaro potindimos avela baro, thai avena le šeave Kolehkă But Opră; kă O sî lašo i kukolença kai či naismin thai kukolença le jungalença.
36 Te aven milasa, sar o Dadd tumaro sî milso.
O sulum thai e beli, o kašt thai o roado.
37 Na krisînin, thai či avena krisînime; na peraven thai či avena perade; iertin, thai iertila pe tumengă.
38 Den, thai dela pe tumengă; ta kadea, šordeola pe tumengă ando bărkh laši măsura, spidini, mištisardi, kai ulela opral. Kă savea măsurasa măsurina, kodolasa măsurila pe tumengă.”
39 O phendea lengă i kadea pilda: „Daštila khă koŕo te phiravel avră koŕăs? Či perăna lidui ande groapa?
40 O jeno nai mai opră sar pehko sîkaitorii; ta orsao jeno sîkado avela sar pehko sîkaitorii.
41 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs limasa mišto kai beli anda ti iakh?
42 Or sar dašti phenes tu te phralehkă: „Phrala, mekh ma te ankalavau o sulum anda „ti iakh”, thai, kana kote, tu či dikhăs e beli anda ti iakh? Xoxamnea, ankalau mai anglal e beli anda tiri iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
43 Nai či khă kašt lašo, kai te kărăl rodo bilašo, thai či khă kašt bilašo kai te kărăl rodo lašo.
44 Kă orsao kašt prinjeandeol pala pehko rodo. Či tiden pe smoitine anda le kanŕă, či tiden pe či drakha anda le kanŕă.
45 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda e mandin laši pehkă illesti; kă anda o bravalimos le illehko del duma o mui. O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
46 Sostar phenen Mangă: „Raia, Raia!” thai či kărăn so mothoau Me?
47 Sîkavaua tumengă kasa ameal or sao manuši kai avel Mande, ašunel le divanuri Mîŕă, thai kărăle.
48 Ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr, unadeas andră anglal, thai thodeas e temelia po kotorlebaŕăhko. Avilo khă šordimos paiengo, thai maladea ando khăr kodoa, ta naštisardea te mištiles, kă sas vazdino po kotorlebaŕăbarăhko.
49 Ta kon ašunel thai či kărăl, ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr pe phuw, bi temeliako. Thai avilo o šordimos le paiengo pa leste, thai pelo iekhatar, thai o peraimos kadale khărăhko sas baro.”