Pilda semănătorului
(Mc. 4:1-9Lc. 8:4-8)1 În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și S-a așezat lângă mare. 2 În jurul Lui s-au adunat mari mulțimi de oameni , astfel că El S-a urcat într-o barcă și S-a așezat acolo ; întreaga mulțime stătea pe țărm. 3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde, zicând: „Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4 În timp ce semăna el, unele semințe au căzut lângă drum, unde au venit păsările și le-au mâncat. 5 Altele au căzut pe locuri stâncoase, unde nu aveau mult pământ. Au încolțit repede, din cauză că nu aveau pământ adânc, 6 dar, când a răsărit soarele, au fost arse și, fiindcă nu aveau rădăcină, s-au uscat. 7 Altele au căzut între spini, iar spinii au crescut și le-au sufocat. 8 Dar altele au căzut pe un pământ bun și au dat rod: una o sută, una șaizeci, una treizeci. 9 Cine are urechi să audă!“.
Isus explică pilda semănătorului
(Mc. 4:10-20Lc. 8:9-15Lc. 10:23-24)10 Ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
‒ De ce le vorbești în pilde?
11 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției Cerurilor, dar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei,
„deși văd, nu văd,
și, deși aud, nu aud, nici nu înțeleg“.
14 Și pentru ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice:
„Veți auzi cu urechile, dar nicidecum nu veți înțelege,
și veți privi cu ochii, dar nicidecum nu veți pricepe.
15 Căci inima acestui popor s-a împietrit.
Urechile lor aud greu,
iar ochii li s-au închis,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să audă cu urechile,
să înțeleagă cu inima,
să se întoarcă și să-i vindec!“ .
16 Dar ferice de ochii voștri pentru că văd, și de urechile voastre pentru că aud! 17 Adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au tânjit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n-au văzut, și au tânjit să audă ceea ce auziți voi, dar n-au auzit!
18 Ascultați deci semnificația pildei semănătorului: 19 când cineva aude Cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel semănat lângă drum. 20 Cel semănat pe locuri stâncoase este acela care aude Cuvântul și-l primește imediat cu bucurie, 21 dar nu are rădăcină în el însuși, ci este temporar. Și când are loc un necaz sau o persecuție din cauza Cuvântului, el cade imediat. 22 Cel semănat între spini este acela care aude Cuvântul, dar îngrijorarea veacului și înșelăciunea bogățiilor sufocă Cuvântul, iar el devine neroditor. 23 Cel semănat în pământ bun este acela care aude Cuvântul și îl înțelege, care aduce într-adevăr rod și face o sută, sau șaizeci, sau treizeci.
Pilda neghinei
24 Isus le-a pus înainte o altă pildă, zicând: „Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în terenul său. 25 Dar, în timp ce oamenii dormeau, a venit dușmanul lui, a semănat neghină în mijlocul grâului și apoi a plecat. 26 Când planta a răsărit și a făcut rod, atunci a apărut și neghina.
27 Sclavii stăpânului casei au venit și i-au zis: «Stăpâne, oare n-ai semănat tu sămânță bună în terenul tău? De unde are atunci neghină?».
28 El le-a răspuns: «Un dușman a făcut lucrul acesta». Sclavii l-au întrebat: «Vrei, deci, să mergem s-o strângem?».
29 Dar el a spus: «Nu, ca nu cumva, strângând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30 Lăsați-le pe amândouă să crească împreună până la seceriș, iar la vremea secerișului le voi spune secerătorilor: ‘Strângeți mai întâi neghina și legați-o în snopi pentru a fi arsă, iar grâul adunați-l în hambarul meu!’»“.
Pilda bobului de muștar
(Mc. 4:30-32Lc. 13:18-19)31 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția Cerurilor este ca un bob de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în terenul său: 32 el este, într-adevăr, mai mic decât toate semințele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât legumele și devine un pom, astfel că păsările cerului vin și își fac cuibul între ramurile lui“.
Pilda drojdiei
(Lc. 13:20-21)33 El le-a spus o altă pildă: „Împărăția Cerurilor este ca drojdia pe care a luat-o o femeie și a pus-o în trei măsuri de făină, până a dospit tot aluatul “.
34 Isus le-a spus mulțimilor toate aceste lucruri în pilde. Nu le vorbea nimic fără să folosească pilda, 35 ca să se împlinească astfel ce a fost spus prin profetul care zice:
„Îmi voi deschide gura să spun pilde;
voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii“ .
Isus explică pilda neghinei
36 Atunci Isus , lăsând mulțimile, a intrat în casă.
Ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicând:
‒ Explică-ne pilda cu neghina din teren!
37 Isus , răspunzând, a zis:
‒ Cel Ce seamănă sămânța bună este Fiul Omului. 38 Terenul este lumea. Sămânța bună sunt fiii Împărăției, iar neghina sunt fiii celui rău. 39 Dușmanul care a semănat-o este diavolul. Secerișul este sfârșitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii.
40 Deci, așa cum este strânsă neghina și este arsă în foc, tot așa va fi și la sfârșitul veacului: 41 Fiul Omului Își va trimite îngerii, care vor strânge din Împărăția Lui toate cauzele de păcătuire și pe cei ce comit fărădelegi 42 și-i vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților! 43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi, să audă!
Pilda comorii ascunse și a perlei
44 Împărăția Cerurilor este ca o comoară ascunsă într-un teren, pe care un om o găsește și o ascunde. Apoi, de bucurie, se duce și vinde tot ce are și cumpără terenul acela.
45 De asemenea, Împărăția Cerurilor este ca un negustor care caută perle frumoase. 46 Când găsește o perlă foarte prețioasă, se duce și vinde tot ce are, apoi o cumpără.
Pilda năvodului
47 Din nou, Împărăția Cerurilor este ca un năvod care a fost aruncat în mare și a adunat tot felul de vietăți . 48 Când s-a umplut, pescarii îl scot pe țărm, se așază și adună cele bune în vase, iar pe cele stricate le aruncă afară. 49 Tot așa va fi și la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși, îi vor separa pe cei răi din mijlocul celor drepți 50 și-i vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!
51 Ați înțeles voi toate acestea?
Ei au zis:
‒ Da.
52 El le-a zis:
‒ De aceea orice cărturar care a fost făcut ucenic pentru Împărăția Cerurilor este ca stăpânul unei case, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi.
Necredința celor din Nazaret
(Mc. 6:1-6Lc. 4:16-30)53 După ce a terminat de spus aceste pilde, Isus a plecat de acolo 54 și, venind în patria Lui, a început să-i învețe pe oameni în sinagogă, astfel încât aceștia erau uimiți și se întrebau:
‒ De unde Îi vin Acestuia înțelepciunea și minunile? 55 Oare nu este Acesta fiul tâmplarului? Nu se numește mama Lui – Maria, iar frații Lui – Iacov, Iosif, Simon și Iuda? 56 Și surorile Lui nu sunt oare toate printre noi? Atunci de unde Îi vin Acestuia toate aceste lucruri?
57 Și, astfel, ei se îndoiau de El.
Isus însă le-a zis:
‒ Un profet nu este lipsit de onoare decât în patria și în casa lui.
58 Și n-a făcut multe minuni acolo din cauza necredinței lor.
E pilda le manušesti kai thol ande phuw.
1 Sa ande kodoa des, o Isus ankăsto andoa khăr, thai bešelas paša e marea.
2 Khă butimos norode tide pe paša Leste, kadea kă trăbuisardea te anklel ande khă bero; ta sa o norodo bešelas po mallo.
3 O dea lengă duma pa but butea ande le pilde, thai phendea lengă: „Dikta, o manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol ande phuw.
4 Ta kana tholas o ande phuw, khă rig anda e sămînça peli paša o drom, thai avile le čiriklea thai xalela.
5 Aver rig peli pel thana baŕune, kai nas la but phuw: luludeardea iekhatar, anda kă na arakhlea phuw andră.
6 Ta, kana ankăsto o kham, nakh'li; thai anda kă nas la anglunea, šuti'li.
7 Aver rig peli maškar le kanŕă: le kanŕă barile, thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw laši, thai dea rodo: khă boamba dea khă šell, aver šovardeši, aver treanada.
9 Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
10 Le jene pašile paša Leste, thai phende Lehkă: „Sostar des lengă duma ande le pilde?”
11 O Isus deale anglal: „Anda kă tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garaimata le Thagarimahkă le čerurengă, thai lengă nas lengă dino.
12 Kă saves sîles, dela pe lehkă, thai avelales but; ta kata kukoa kai nailes, lela pe i so sîles.
13 Anda kodea dau lengă duma andel pilde anda kă on, barem kă dikhăn, či dikhăn, thai barem kă ašunen, či ašunen, čina či atearăn.
14 Thai dikhlimasa lende pherdeol e prooročia le Isaiesti, kai phenel: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; dikhăna tumară iakhănça, thai či dikhăna.
15 Kă o illo kadale poporohko kărdi'lo baŕăhko; arăsle zurale kanendar, phandade pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell thai te sastearau le.”
16 Baxtale tumară iakhăndar kă dikhăn; thai tumară kanendar kă ašunen!
17 Čeačimasa phenau tumengăkă, but prooročea thai manuši bibezexale kambline te dikhăn le butea kai tume dikhănle, thai či dikhlinele; thai te ašunen le butea kai tume ašunenle, thai či ašunde le.
18 Ašunenta sar sî e pilda le manušesti kai thol ande phuw.
19 Kana khă manuši ašunel o Divano dikhlimasa koa Thagarimos, thai či atearăl les, avel o jungalo thai lel so sas thodino ande lehko illo. Kadea sî e sămînça kai peli paša o drom.
20 E sămînça peli ande le thana le baŕănça sî kukoa kai ašnel o Divano, thai lel les iekhatar baxtalimasa;
21 ta nai les angluni ande leste, či nikrărăl numai khă čiro; thai, sar avel khă năkazo pa leste or khă našaimos anda e doši le Divanosa, šudel pe iekhatar lestar.
22 E sămînça peli maškar le kanŕă, sî kukoa kai ašunel o Divano; ta le grijuri le veakohko kadalehko thai o athaimos le bravalimatăngo tasaven kadoa Divano, thai arăsăl birodohko.
23 Ta e sămînça peli ande phuw e laši, sî kukoa kai ašunel o Divano thai atearăles; o anel rodo: khă boamba anel khă šell, aver šovardeši, aver treanda.”
E pilda la čeareati le bozăndi.
24 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo ameazăl khă manušesa kai thodea khă sămînça laši ande pesti phuw.
25 Ta, kana sovenas le manuši, avilo o dušmano, thodea čear bozăndi maškar o div, thai gălotar.
26 Kana luludearde le fire le divehkă thai kărdine rodo, ankăsti i e čear le bozăndi.
27 Le sluji le stăpînohkă le khărăhkă avile, thai phendine: „Raia, či thodean sămînça laši ande ti phuw? Katar ankăsti e čear le bozăndi?”
28 O deale anglal: „Khă dušmano kărdea e buti kadea.” Thai le slujii phende lehkă: „Kames te jeas te çîrdas la?”
29 „Či”, phendea lengă o,” na varesar, çîrdindoi e čear le bozăndi, te çîrden i o div andekhthan lasa.
30 Mekăn le te bareon lidui andekhthan ji kana tidasale; thai, koa čiro le tidimahko, phenaua le tidimatorengă „Çîrden anglal e čear le bozăndi, thai phanden la ande drăz, kaste phabaras la, ta o div tiden les ande muŕo divari.”
E pilda la boambati le muštaresti thai le xumerăsti.
31 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo fal sar khă boamba muštaresti, kai leala khă manuši thai thodeala ande pesti phuw.
32 E bombiça kodea, čeačimasa, sî e mai çînorî anda a le sămînçi; ta, pala so barili, sî mai bari sar le zălenimata thai kărdeol khă kašt, kadea kă le čiriklea le čerehkă aven thai kărăn pehkă thana ande lehkă ŕaia.”
33 Mai phendea lengă aver pilda, thai kadea; „O Thagarimos le čerurengo ameal khă xumerăsa, kai lea les khă juvli thai thodea les ande trin măsurea aŕăhko diunehko, ji kana phutilo sa o xumer.”
34 O Isus phendea le noroadengă sa kadala butea ande le pilde, thai či delas lengă duma bi pildako,
35 kaste pherdeol so sas vestime andoa prooroko, kai phenelas: „Daua duma ande le pilde, phenaua butea garadea dă katoa kărimos la lumeako.”
O sîkaimos la čeareko le bozăndi.
36 Atunčeara o Isus dea drom le noroaden, thai avilo ando khăr. Le jene Lehkă avile paša Leste, thai phende Lehkă: „Phen amengă e pilda la čearesa le bozăndi andai phuw.”
37 O deale anglal: „Kukoa kai thol ande phuw e sămînça e laši sî o Šeau le manušehko.
38 E phuw, sî e lumea; e sămînça e laši sî le šeave le Thagarimahkă; e čear le bozăndi sî le šeave Kolehkă le jungalehkă.
39 O dušmano, kai thodea la, sî o Beng; o tidimos, sî o gor le veakohko; le tiditorea, sî le înjerea.
40 Kadeadar, sar çîrdel pe e čear le bozăndi thai phabarăl pe ande iag, kadea avela koa gor le veakohko.
41 O Šeau le manušehko tradela Pehkă înjeren, thai on çîrdena anda Lehko Tgararimos sa le butea, kai sî došimasa le bezexalimasa thai kukolen kai kărăn bilašimata,
42 thai šudena le ando bou o astardo; oče avela o roimos thai o danddalimos le danddengo.
43 Atunčeara kukola bibezexale străfeana sar o kham ando Thagarimos lengă Daddehko. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.
E pilda la mandinati garadi thai le
mărgăritaresti.
44 O Thagarimos le čerurengo mai falpe sar khă mandin garadi ande khă phuw. O manuši kai arakhăl la, garavela; thai, anda lako baxtalimos, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel e phuw kodea.
45 O Thagarimos le čerurengo mai fal pe khă bitindoresa kai rodel mărgăritarea šukar.
46 Thai, kana arakhăl khă mărgăritari bară kučimahko, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel les.
E pilda la plasati.
47 O Thagarimos le čerurengo falpe sar khă plasa šudii ande marea, kai astarăl sako moda mašendi.
48 Pala so pherdili, le mašarea ankalaven la po mallo, bešen tele, alosarăn andel pirea so sî lašo, thai šuden avri so sî jungalo.
49 Sa kadea avela i koa gor le veakohko. Le înjerea anklena, denarigate le jungalen andoa maškar kolengo le lašengo,
50 thai šudena le ando bouo astardo; oče avela o roimos thai danddalimos le danddengo.”
51 „Ateardean tume sa kadala butea? „pušlea le o Isus. „E, Raia,” dine Les anglal on.
52 Thai O phendea: „Anda kodea or sao zakonari, kai sîti'lo so trăbul pa o Thagarimos le čerurengo, ameal pe khă vreniko manuši khărăhko, kai ankalavel anda pehko mandimos butea nevea thai butea puraia.”
O Isus ando Nazareto. O bipateaimos le manušengo.
53 Pala so isprăvisardea o Isus kadala pilde, teleardea oçal.
54 Avilo ande Pesti phuw, thai lea te sîkavel le manušen ande khăngări; kadea kă kukola kai ašunenas Les, mirinaspe thai phenenas: „Katar sî Les o xaraimos thai le minune kadala?
55 Ta nai O šeau le kaštearehko? Nai e Maria Lesti dei? Thai o Iakovo, o Iosif, o Simeono thai o Iuda, nai on Lehkă phral?
56 Thai Lehkă pheia nai sa maškar amende? Atunčeara katar sî Les sa kadala butea?”
57 Thai arakhănas kadea ande Leste khă doši te na patean. Ta o Isus phendea lengă: „Khanikai nai kučimasa khă prooroko mai xançî dă sar ande lesti phuw thai ande Lehko khăr.”
58 Thai či kărdea but minuni ando than kodoa, anda e doši lengă bipateaimahko.