Intrarea Domnului în Ierusalim
(Mc. 11:1-10Lc. 19:28-38Ioan 12:12-19)1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici, 2 zicându-le: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Imediat ce intrați în el , veți găsi un măgar legat și un măgăruș împreună cu el. Dezlegați-i și aduceți-i la Mine! 3 Dacă vă va spune cineva ceva, să-i ziceți că Domnul are nevoie de ei. Și imediat îi va trimite“.
4 Acest lucru s-a întâmplat ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul care zice:
5 „Spuneți-i fiicei Sionului:
«Iată că Împăratul tău vine la tine,
blând și călare pe un măgar,
alături de un măgăruș, mânzul unei măgărițe»“ .
6 Ucenicii s-au dus și au făcut așa cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgarul și măgărușul, și-au pus hainele peste ei, iar Isus S-a așezat pe ele. 8 Cea mai mare parte din mulțime își așternea hainele pe drum, iar alții tăiau ramuri din pomi și le așterneau pe drum. 9 Mulțimile care mergeau înaintea lui Isus și cele care-L urmau strigau:
„Osana, Fiul lui David!“
„Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“
„Osana în locurile preaînalte!“.
10 Când a intrat în Ierusalim, toată cetatea a început să se agite, întrebându-se:
‒ Cine este Acesta?
11 Mulțimile răspundeau:
‒ Acesta este Profetul Isus, din Nazaretul Galileei!
Isus alungă comercianții din Templu
(Mc. 11:15-19Lc. 19:45-47Ioan 2:13-17)12 Isus a intrat în Templu și i-a scos afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le-a zis: „Este scris:
«Casa Mea va fi numită
o casă de rugăciune» ,
dar voi faceți din ea o «peșteră de tâlhari» “.
14 Au venit la El, în Templu, niște orbi și ologi, iar El i-a vindecat.
15 Dar conducătorii preoților și cărturarii, când au văzut lucrurile minunate pe care le făcea și pe copiii care strigau în Templu: „Osana, Fiul lui David!“, s-au indignat 16 și I-au zis:
‒ Auzi ce spun aceștia?
Isus le-a răspuns:
‒ Da. N-ați citit niciodată:
„Din gura copilașilor și a sugarilor
Ți-ai pregătit laudă!“ ?
17 Și, lăsându-i, a ieșit din cetate, S-a îndreptat spre Betania și a înnoptat acolo.
Puterea rugăciunii
(Mc. 11:12-14, Mc. 20-24)18 Dimineața, în timp ce Se întorcea în cetate, lui Isus I s-a făcut foame. 19 A văzut un smochin lângă drum și S-a dus spre el, dar n-a găsit nimic în el, în afară de frunze. Atunci i-a zis: „În veci să nu mai iasă rod din tine!“. Și deodată smochinul s-a uscat.
20 Ucenicii au rămas uimiți când au văzut acest lucru și L-au întrebat:
‒ Cum de s-a uscat smochinul așa, deodată?
21 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință și nu v-ați îndoi, ați face nu doar ce-am făcut Eu smochinului, ci, chiar dacă ați zice acestui munte: „Ridică-te și aruncă-te în mare!“, s-ar întâmpla întocmai ! 22 Toate lucrurile pe care le cereți în rugăciune, cu credință, le veți primi.
Autoritatea lui Isus
(Mc. 11:27-33Lc. 20:1-8)23 A intrat apoi în Templu.
În timp ce Isus îi învăța pe oameni, s-au apropiat de El conducătorii preoților și bătrânii poporului, zicând:
‒ Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți-a dat această autoritate?
24 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Vă voi întreba și Eu un singur lucru, iar dacă Îmi veți răspunde, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde era? Din Cer sau de la oameni?
Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă vom răspunde: «Din Cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-ați crezut?», 26 iar dacă vom răspunde: «De la oameni!», ne temem de mulțime, fiindcă toți îl consideră pe Ioan un profet“.
27 Așa că, răspunzându-I lui Isus, au zis:
‒ Nu știm!
Atunci și El le-a zis:
‒ Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda celor doi fii
28 ‒ Ce părere aveți? Un om avea doi copii. S-a apropiat de primul și i-a zis: „Copile, du-te și lucrează astăzi în vie!“. 29 Dar el, răspunzând, a zis: „Nu vreau!“. Mai târziu însă i-a părut rău și s-a dus. 30 Apoi tatăl s-a apropiat și de celălalt și i-a spus același lucru. Acesta, răspunzând, a zis: „Da, stăpâne!“, dar nu s-a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui?
Ei au zis:
‒ Primul!
Isus le-a zis:
‒ Adevărat vă spun că prostituatele și colectorii de taxe merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu! 32 Căci a venit Ioan la voi pe calea dreptății și nu l-ați crezut. Dar colectorii de taxe și prostituatele l-au crezut. Iar voi, deși ați văzut aceasta, nu v-a părut rău mai târziu, ca să puteți astfel să-l credeți.
Pilda viticultorilor
(Mc. 12:1-12Lc. 20:9-19)33 ‒ Ascultați o altă pildă: era un om, stăpânul unei case, care a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat o presă de struguri în ea și a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o călătorie. 34 Când s-a apropiat vremea roadelor, și-a trimis sclavii la viticultori, ca să ia roadele ce i se cuvin .
35 Viticultorii însă i-au apucat pe sclavii lui și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 Stăpânul a trimis apoi alți sclavi, mai mulți decât primii, dar și cu aceștia au făcut la fel. 37 La urmă, l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: „Pe fiul meu îl vor respecta!“.
38 Dar viticultorii, când l-au văzut pe fiu, și-au zis între ei: „Acesta este moștenitorul! Haideți să-l omorâm și să-i luăm moștenirea!“. 39 Și l-au apucat, l-au scos afară din vie și l-au omorât.
40 Așadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face el acelor viticultori?
41 Ei au răspuns:
‒ Pe răii aceia îi va nimici într-un mod cumplit, iar via o va arenda altor viticultori, care-i vor da roadele la vremea lor.
42 Isus i-a întrebat:
‒ N-ați citit niciodată în Scripturi că:
„Piatra pe care au respins-o zidarii
a devenit Piatra din capul unghiului.
Domnul a făcut acest lucru
și este minunat în ochii noștri!“?
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui popor care va produce roadele ei. 44 Cel ce cade peste această piatră va fi zdrobit, iar pe acela peste care cade ea îl va spulbera.
45 Când conducătorii preoților și fariseii I-au auzit pildele, au înțeles că Isus vorbește despre ei. 46 Și au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de mulțimi, pentru că acestea Îl considerau profet.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
1 Kana pašile le Ierusalimostar thai arăsle aando Betfaghe, karing o baŕbaro le Zetinurengo, o Isus tradea duie jenen,
2 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende: ande leste arakhăna andakhdata khă čiušni phangli, thai khă khuroŕo andekhthan lasa; pîtărăn le thai anenle Mande.
3 Te pušlela tume varekon vareso, te mothon kă o Rai, sî les buti lença. Thai andakhdata tradelale.”
4 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol pe so sas vestime andoa prooroko, kai phenel:
5 „Phenen la šeakă le Sionohkăreakă: „Dikta, o Thagar tiro avel tute, bixoleariko thai ankăsto po čiuši, po khuroŕo, o grastoro kha čiušneako.”
6 Le jene găline, thai kărdine sar mothodeasas lengă o Isus.
7 Andine la čiušnea thai le khuroŕăs, thodine pehkă çoale pa lende, hai O bešlo opral.
8 Kodola le mai but andoa norodo lašarănas pehkă çoale po drom; aver šinenas ŕaia andal kašt, thai šudinasle po drom.
9 Le noroade kai jeanas angloa Isus thai kola kai avenas palal, çîpinas: „Osana Šeau le Davidohko! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko! Osana andel čeruri opră!”
O našaimos le bitindorengo andoa Templo.
10 Kana šute pe ando Ierusalimo, sa e četatea thodea pe ando mištimos, thai sakogodi phenelas: „Kon sî kadoa?”
11 „Sî o Isus, o Prooroko, andoa Nazareto la Galeliako, denas anglal le noroade.
12 O Isus šutea pe ando Templo le Devllehko. Dea avri saorăn kai bitinenas thai tinenas ando Templo, deamuial le skafidea le paruglitorengă le lovengă thai le skamina kolengă kai bitinenas gulumbea,
13 thai phendea lengă: „Sî ramome: „O khăr Muŕo bušola khă khăr rudimahko.” Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
14 Varesar koŕă thai lang avile Leste ando Templo, thai O sasteardea le.
15 Ta le rašea le mai bară thai le zakonarea, kana dikhline le minuni kai kărălas le, thai le šaorăn çîpindoi ando Templo thai phendindoi: „Osana, Šeau le Davidohko!” pherdile xoleatar.
16 Thai phendine Lehkă: „Ašunes so phenen kadala?” „E”, dea le anglal o Isus.
„Ta na drabardean čiăkhdata le divanuri kadala: „Tu ankaladean lăudimata andoa mui le gloatengo thai andoa mui kolengo kai pen čiuči?”
17 Thai, meklindoi le, ankăsto avri anda e četatea, thai leala karing e Betania, thai ašilo oče.
O arman le smotinohko.
18 Dădroboitu, kana amboldelas pe anda e četatea, sas Lehkă bokh.
19 Dikhlea khă smoitino paša o drom, thai paši'lo lestar, ta či arakhlea numai patrea, thai phendea lehkă: „Dă akanara întea ando veako te na mai avel rodo ande tute!” Thai andakhdata o smoitino šuti'lo.
20 Le jene kana dikhline kadea buti, mirisaile, thai phendine: „Sar ta šuti'lo o smotino koadoa andekh leaka?
21 Čeačio phendimos, O Isus phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă te avela tume pateaimos thai te na denparpale, kărăna na numai so kărdileape kadale smoitinohkă kadalehkă; ta orta te phenena le baŕbarăhkă kadalehkă: „Vazde tu koçal, thai šude tu ande marea,” kărdeola pe.
22 Sa so mangăna pateaimasa, ando rudimos, dela tume.
E zor le Isusosti. E pilda kole duie šeavendi.
23 O Isus gălo ando Templo; thai, sar sîkavelas le norodos, avile Leste le raša le mai bară thai le phură le norodohkă, thai phende Lehkă: „Savea zorasa kărăs Tu le butea kadala, thai kon dea Tu e zor kadea?”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Thoau tumengă i Me khă pušlimos; thai te dena Ma phendimos leste, phenaua tumengă i Me savea zorasa kărau kadala butea.
25 O Boldimos le Ioanohko katar avelas? Andoa čeri, or katal manuši?” Ta on denas duma maškar lende thai phenenas: „Te dasa anglal: „Andoa čeri”, phenela amengă: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
26 Thai kana dasa anglal: „Katal manuši”, daras le nodorstar, anda kă saoŕă dinenles ăl Ioanos orta prooroko.”
27 Atunčeara dine anglal le Isusos: „Či jeanas!” thai O, ka Pehko rîndo, phendea lengă: „Či Me či phenaua tumengă savea zorasa kărau kadea buti.
28 So patean? Khă manuši sas les dui šeave; thai gălo ka kukoa mai anglal, thai phendea lehkă: „Šeava, jea ades ta kăr buti ande mîŕî răz!”
29 „Či kamau,” deales anglal o. Pala kodea, faleales nasul, thai gălo.
30 Gălo i koa kolaver, thai phendea lehkă sa kadea. Thai o šeau kadoa phendea lehkă: „Jeau, raia!” Thai či gălo.
31 Sao anda lidui kărdea e voia pehkă daddesti?” „Kukoa anglal”, phendine on. Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă le tiditoreale lovengă thai le phiramnea jean angla tumende ando Thagarimos le Devllehko.
32 Anda kă o Ioan avilo tumende phirindoi po drom le bibezexalimahko, thai či pateaian les. Ta le tiditorea le lovengă thai le phiramnea pateaie les: thai, barem kă dikhlean e buti kadea, či kăisailean pala kodea te patean les.
E pilda le răzarendi.
33 Ašunen aver pilda. Sas khă manuši, kai thodea ande phuw khă răz. Lea thai phandadeala kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno. Pala kodea dea la ka varesar răzarea, thai teleardea ande aver čem.
34 Kana avilo o čiro le rodurengo, tradea pehkă roben kal răzarea, kaste lel pesti rig andoa rodo.
35 Le răzarea thodine o vast pe lehkă robea, thai iekhăs mardeles, avrăs mudarde les, ta avrăs mudardineles baŕănça.
36 Mai tradea i avrăn roben, mai but dă sar kukola anglal; thai le răzarea primisarde le sa kadea.
37 Mai palal, tradea lende pehkă šeaves, phendindoi: „Avena te primin pativasa mîŕă šeaves!”
38 Ta le răzarea, kana dikhline le šeaves, phendine maškar lende: „Dikta o mandimatori; aven te mudarasles thai te thoas stăpînimos pe lehko mandimos.”
39 Thai thodine o vast pe leste, ankaladeles avri anda e răz thai mudarde les.
40 Akana, kana avela o stîpîno la răzako, so kărăla o le răzarengă kodolengă?
41 On dine Les anglal: „Le čiorîmatăn kodolen khă čirîmatahko xasarăla le, thai e răz delala ka aver răzarea, kai denales o rodo koa čiro lehko.”
42 O Isus phendea lengă: „Na drabardean čiăkhdata ando Lill le Devllehko kă: „O Baŕ, kai šudeles le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le unghiohko; o Rai kărdea kadea buti, thai sî but mišto angla amară iakha?”
43 Anda kodea, phenau tumengă kă o Thagarimos le Devllehko avela lino tumendar, thai avela dino avră neamohkă, kai anela le roade kaikărdeon pe.
44 Kon perăla pa kadoa baŕ, avela linčeardo lestar; ta kukoles pe sao perăla o, či mai arakhăna les.”
45 Pala so ašundine Lehkă pilde, le raša le mai bară thai le Fariseia atearde kă o Isus delas duma pa lende,
46 thai rodenas te astarăn Les; ta daranas le noroadendar, anda kă on dinenas Les čeačeo prooroko.