Semnele sfârșitului
(Mc. 13:1-20Lc. 21:5-24)1 În timp ce ieșea Isus din Templu și pleca, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.
2 Dar Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Vedeți voi toate acestea? Adevărat vă spun că nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3 Apoi S-a așezat pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii au venit la El, deoparte, și L-au întrebat:
‒ Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului?
4 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Aveți grijă să nu vă ducă în rătăcire cineva! 5 Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“, și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 6 Veți auzi de războaie și vești de războaie. Vedeți să nu vă tulburați, căci acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 7 O națiune se va ridica împotriva altei națiuni, și o împărăție împotriva altei împărății. Și vor fi foamete, molime și cutremure în diverse locuri. 8 Dar toate acestea vor fi doar începutul durerilor nașterii.
9 Atunci vă vor da să fiți chinuiți, vă vor ucide și veți fi urâți de toate națiunile din cauza Numelui Meu. 10 Atunci mulți se vor împiedica, se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții. 11 Se vor ridica mulți profeți falși și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 12 Și din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mulți se va răci. 13 Dar cel ce va răbda până la sfârșit va fi mântuit. 14 Această Evanghelie a Împărăției va fi proclamată întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate națiunile. Și atunci va veni sfârșitul.
15 De aceea, când veți vedea „urâciunea pustiirii“, despre care a vorbit profetul Daniel, stând în locul sfânt (cine citește să înțeleagă!), 16 atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 17 Cel ce va fi pe acoperișul casei să nu coboare să-și ia lucrurile din casă, 18 iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 19 Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 20 Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. 21 Căci atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi! 22 Iar dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, niciun om n-ar fi fost salvat. Dar, de dragul celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.
Isus vorbește despre revenirea Sa
(Mc. 13:21-31Lc. 17:23-37Lc. 21:25-33)23 Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Aici este!“, să nu-l credeți. 24 Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne mari și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși. 25 Iată că v-am spus mai dinainte! 26 Așadar, dacă vă vor spune: „Iată, este în deșert!“, să nu vă duceți; sau: „Iată-L în cămăruțe!“, să nu credeți! 27 Căci așa cum iese fulgerul din est și se vede până în vest, tot așa va fi venirea Fiului Omului. 28 Oriunde va fi cadavrul, acolo se vor aduna și vulturii.
29 Imediat după necazul acelor zile,
„soarele se va întuneca,
luna nu-și va mai da lumina,
stelele vor cădea din cer
și puterile cerurilor vor fi clătinate“ .
30 Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului. Atunci toate semințiile pământului se vor jeli și-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie. 31 El Își va trimite îngerii cu trâmbița cea răsunătoare, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru direcții, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.
32 Învățați de la smochin pilda lui : când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 33 Tot așa și voi, când vedeți toate aceste lucruri, să știți că El este aproape, este chiar la uși. 34 Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 35 Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
(Mc. 13:32-37Lc. 21:34-36Lc. 17:26-27, Lc. 34-35Lc. 12:39-46)36 Dar despre ziua și ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii din Ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Fiindcă așa cum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 38 Căci, așa cum era în zilele de dinaintea potopului, când oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care a intrat Noe în arcă, 39 și n-au știut nimic până când nu a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 40 Atunci, doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar altul va fi lăsat. 41 Două femei vor măcina la moară – una va fi luată, iar alta va fi lăsată.
42 Vegheați, deci, pentru că nu știți în ce zi vine Domnul vostru! 43 Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști în ce strajă din noapte vine hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Sclavul credincios și înțelept
45 Cine este deci sclavul credincios și înțelept, pe care stăpânul l-a desemnat responsabil peste ceilalți sclavi ai săi, ca să le dea hrana la timp? 46 Fericit este sclavul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 47 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 48 Dar, dacă sclavul acela rău zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie!“ 49 și începe să-i bată pe confrații lui și să mănânce și să bea cu bețivii, 50 stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n-o știe. 51 El îl va tăia în două și-i va hotărî partea la un loc cu ipocriții. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!
O Peradimos le Ierusalimohko.
1 Kana ankăsto andoa Templo, sar jealas o Isus, le jene Lehkă pašile Lestar kaste sîkavel lengă le kărimata le Templohkă.
2 Ta o Isus phendea lengă: „Dikhăn tume sa kadala butea? Čeačes phenau tumengă kă či ašela koče baŕ pe baŕăste, kai te na avel perado.”
3 O bešlo tele po baŕbaro le Zetinengo. Thai le jene Lehkă avile Leste ande khă rig, thai phende Lehkă: „Phen amengă kana avena sa kadala butea? Thai sao avela o sămno Te avimahko thai le gorăhko kadale veakohko?”
4 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Šon sama te na athavel tume varekon.
5 Anda kă avena but ande Muŕo Anau, thai phenena: „Me sîm o Kristoso!” thai athavena buten.
6 Ašunena mardimatăndar thai vešti mardimatăngă: dikhăn te na daraon, kă sa kadala butea trăbun te aven. Ta o gătimos sa či avela atunčeara.
7 Khă neamo uštela pe aver neamo, khă thagarimos pa aver rthagarimos; thai, ande iekh thana avena ta izdrala e phuw, bokh thai čiume.
8 Ta sa kadala butea či avena numai o numai o anglaimos le dukhăngo.
9 Atunčeara dena tume te aven tinuime, thai mudarănatume; thai avena bidikhline sa le neamurendar anda o Anau Muŕo.
10 Atunčeara but perăna, bitinena pe iekh pe aver, thai čidikhăna pe iekh avrănça.
11 Uštena but prooročea xoxamne, thai athavena buten.
12 Thai, anda e doši le butimasti la bikrisako, e dragostea butendi šudreola.
13 Ta kon răbdila ji koa gor, avela skăpime.
14 E LašiVestea kadea le Thagarimasti avela diniduma ande sai lumea, kaste kandel phendimos sa le neamurengă. Atunčeara avela o gor.
O pustimos le Ierusalimohko thai o avimos le
Šeavehko le manušehko.
15 Anda kodea, kana dikhăna „o prikăjimos la pustiatako”, pa sao dea duma o prooroko o Danielo, „lašardo ando than o sfînto” – kon drabarăl te atearăl! –
16 atunčeara, kola kai avena ande Iudea, te našen andel baŕlebară;
17 kon avela opră po khăr, te na ulel te lel pehkă butea andoa khăr;
18 thai kon avela po kîmpo, te na amboldel pe te lel pesti raxami.
19 Au le juwleandar, kai avena pharea thai kukolendar kai dena čiuči ande kodola des!
20 Rudin tume ka tumaro našaimos te na avel iwende, či ande khă des Savatohko.
21 Anda kă atunčeara avela khă năkazo kaditi dă baro, sar nas čiăkhdata dă kana kărdili e lumea ji akana, thai čina či mai avela.
22 Thai kana le des kodola nahkă aven çîknearde, khonikh nahkă skăpil; ta, anda e doši kolendi le alosarde, le des kodola avena çîknearde.
23 Atunčeara te phenela tumengă varekon: „Dikta, o Kristoso sî koče, or kote”, te na pateanles.
24 Kă uštena Kristosuri xoxamne thai prooročea xoxamne; kărăna sămnuri bară thai minunea, ji kote ta athavena, te daštila pe, orta i le alosarden.
25 Dikta, kă phendem tumengă mai anglal.
26 Kana, te phenenau tumengă: „Dikta Les ande pustia”, te na jean oče! „Dikta les ande le Kamere garadea”, te na patean.
27 Kă, sar anklel o trăsneto dă katar anklelokham thai dičiol ji kai perălokham, kadea sî te avel i o avimos le Šeavehko le manušehko.
28 Or kai avela e mărtăčina, oče tidena pe le vulturea.
29 Andakhdata pala kodola des le năkazohkă, „o kham kaleola, o šonuto či mai dela pesti lumina, le čeraia perăna andoa čeri, thai le zora le čerurengă avena mištisarde.”
30 Atunčeara sîkadeolape ando čerii o sămno le Šeavehko le manušehko, sa le semençii la phuweakă rovena, thai dikhăna le Šeaves le manušehko avindoi pe le norea le čerehkă zorasa thai barea slavasa.
31 O tradela Pehkă înjeren la trîmbiçasa bašlimasti, thai tidena sa Lehkă alosarden anda kukola štar bravalea, kata khă rig le čerurendi ji kai kolaver.
32 Kata o smoitino sîteon e pilda lesti: Kana ivandil thai luludearăl lesti ŕaiorî, jeanen kă o milai sî paše.
33 Sa kadea, i tume kana dikhăna sa kadala butea, te jeanen kă o Šeau le manušehko sî paše, sî orta kal udara.
34 Čeačes phenau tumengă, kă či nakhăla o neamo kadoa ji kana kărdeona pe sa kadala butea.
35 O čerii thai e phuw nakhăna, ta le divanuri Mîŕă či nakhăna.
Phendimos koa dičimos.
36 Poa des kodoa thai poa čeaso kodoa, či jeanel khonikh: či le înjerii anda le čeruri, či o Šeau, ta dăsar o Dadd.
37 Sar kărdileas ande le des le Noiahkă, sakadea avela i koa avimos le Šeavehko le manušehko.
38 Ando čeačimos, sar sas ande le des anglal o baropai le brîšindehko, kana xanas thai penas, însurinaspe thai măritinaspe, ji ando des kai šutea pe o Noia ando bero,
39 thai či jeangline khanči, i kana avilo o baropai le brîšindehko thai lea le saorăn, sa kadea avela i koa avimos le Šeavehko le manušehko.
40 Atunčeara, anda dui murši kai avena po kîmpo, iekh avela lino thai aver meklino.
41 Anda dui juwlea kai măčinina kai moara, iekh avela lini thai e kolaver mekli.
42 Ašen ando ajukărimos, anda kă či jeanen ande sao des avela o Rai tumaro.
43 Te jeanen kă, kana sahkă jeanel o stăpîno le khărăhko ka savi starja anda e reat avela o čior, sahkă ašel ando ajukărimos thai nahkă mekăl te phaŕavel lehko khăr.
44 Anda kodea, i tume aven gata; kă o Šeau le manušehko avela ando čeaso kai či dena tume godi.
45 Ta sao sî o robo pateaimahko thai xarano, saves thodea les o stăpîno lehko pa sa pehkă kanditorea, kaste delle xamos koa čiro muklino?
46 Baxtalo le robostar kodolestar, saves lehko stăpîno, ka lehko avimos, arakhăla les kărindoi kadea!
47 Čeačes phenau tumengă kă thola les pa sa pehkă mandimata.
48 Ta kana sî khă robo jungalo, kai phenel ande pehko illo: „Muŕo stăpîno či avel iekhatar!”
49 Kana lela te marăl pehkă jenen le kandimahkă, thai te xal thai te pel le matearnença,
50 o stăpîno le robohko kodolehko avela ando des kai o či ajukrăl pe, thai ando čeaso kai či jeaneles,
51 šinela les ande donde, thai lesti rig avela e rig le athaitorendi; oče avela o roimos thai o danddalimos le danddengo.