Isus vindecă, în ziua Sabatului, un om cu mâna uscată
(Mt. 12:9-14Lc. 6:6-11)1 Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea o mână uscată. 2 Ei Îl urmăreau pe Isus , ca să vadă dacă-l va vindeca în ziua de Sabat și să-L poată astfel acuza. 3 Isus i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai în mijloc!“.
4 Apoi le-a zis: „Este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să omori?“. Ei însă tăceau. 5 Și rotindu-Și privirea peste ei cu mânie, mâhnit fiind de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!“. El a întins-o și mâna lui a fost făcută sănătoasă. 6 Dar fariseii, ieșind, s-au sfătuit imediat cu irodienii împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.
Mulțimile Îl urmează pe Isus
(Mt. 4:23-25Mt. 12:15-16Lc. 6:17-19)7 Isus S-a retras împreună cu ucenicii Săi înspre mare. Și o mare mulțime de oameni din Galileea L-au urmat. De asemenea, o mare mulțime de oameni din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și din jurul Tyrului și al Sidonului, când au auzit despre tot ce făcea, au venit la El. 9 Isus le-a zis ucenicilor Lui să-I țină pregătită o barcă mică, din cauza mulțimii, ca să nu-L îmbulzească. 10 Căci îi vindecase pe mulți și de aceea toți cei ce aveau boli se înghesuiau în jurul Lui ca să-L atingă. 11 Când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!“. 12 El însă le atenționa ferm să nu-L facă cunoscut.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Mt. 10:1-4Lc. 6:12-16F.A. 1:13)13 Isus S-a urcat pe munte și a chemat pe cine a dorit, iar ei au venit la El. 14 A ales doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El, să-i trimită să predice 15 și să aibă autoritate să alunge demoni.
16 Cei doisprezece pe care i-a ales au fost :
Simon, căruia i-a pus numele Petru;17 Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele „Boanerges“, care înseamnă „Fiii tunetului“;18 Andrei;Filip;Bartolomeu;Matei;Toma;Iacov, fiul lui Alfeu;Tadeu;Simon Zelotul;19 și Iuda Iscarioteanul, cel care L-a trădat pe Isus .
Isus și Beelzebul
(Mt. 12:22-29Lc. 11:14-23Lc. 12:10)20 A venit apoi în casă, dar mulțimea s-a adunat din nou, așa că ei nu puteau nici măcar să mănânce. 21 Când au auzit ai Lui ce se întâmplă , au ieșit să pună mâna pe El, căci ziceau că Și-a ieșit din minți. 22 Cărturarii care coborâseră de la Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul și că alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.
23 Isus i-a chemat la El și le-a vorbit în pilde: „Cum poate Satan să-l alunge pe Satan? 24 Dacă o împărăție este dezbinată împotriva ei înseși, împărăția aceea nu poate dăinui. 25 Iar dacă o familie este dezbinată împotriva ei înseși, familia aceea nu va putea dăinui. 26 Dacă Satan se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, atunci nu poate dăinui, ci i-a venit sfârșitul. 27 Dar nimeni nu poate să intre în casa celui puternic, ca să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28 Adevărat vă spun că fiilor oamenilor le vor fi iertate toate păcatele și toate blasfemiile pe care le vor rosti, 29 dar cel ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu va avea parte de iertare în veci, ci este vinovat de un păcat veșnic“.
30 Spunea astfel pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat!“.
Mama și frații lui Isus
(Mt. 12:46-50Lc. 8:19-21)31 Atunci mama și frații Lui au venit și, stând afară, au trimis să-L cheme.
32 Mulțimea care ședea în jurul Lui I-a zis:
‒ Iată că mama Ta, frații Tăi și surorile Tale sunt afară și Te caută.
33 Isus , răspunzându-le, a zis:
‒ Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
34 Și, rotindu-Și privirea peste cei ce ședeau în jurul Lui, a zis:
‒ Iată mama Mea și frații Mei! 35 Căci cel ce face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă.
O manuši le vastesa šuko.
1 O Isus šutea pe pale nade khăngări. Oče sas khă manuši le vastesa šuko.
2 On arakhănas le Isusos te dikhăn te dikhăn Les te sastearăla ando des le Savatohko, kaste daštin te došarăn Les.
3 Thai o Isus phendea le manušehkă, kai sas les o vast šuko: „Ušti thai beši ando maškar!”
4 Pala kodea phendea lengă: „Sî meklino ando des le Savatohko te kărăs mišto or te kărăs nasul? Te skăpis e čivava varekasti or te xasarăsla? Ta on ašenas.
5 Atunčeara, dikhlindoi xoleasa pa saoŕă, thai xoleariko andoa illo le baŕăhko lengo, phendea le manušehkă: „Tinzosat teo vast!” thai o tinzosardea les, thai o vast kărdi'lo lehkă sastevesto.
6 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma andakhdata le Irodianença sar te xasarăn Les.
O Isus sastearăl le nasfalen.
7 O Isus gălo Pehkă jenença kai marea. Pala Leste gălo khă baro butimos manušengo andai Galilea; thai khă baro butimos manušengo andai Iudea,
8 andoa Ierusalimo, andai Idumea, dă înteal o Iordano, thai andal riga le Tirohkă thai le Sidonohkă, kana ašundea sa so kărlas, avile Leste.
9 O Isus phendea le jenengă te nikrăn Lehkă khă beruço kaste aveles, kaste na avel tidino le norodostar.
10 Kă O sastearălas buten thai anda kodea saoră kai sas le nasfalimata, tidenaspe karing Leste kaste azbadeon Lestar.
11 Le duxurea le biuje, kana dikhănas Les, perănas pe phuw angla Leste, thai çîpinas: „Tu san o Šeau le Devllehko.”
12 Ta O motholas iekhatar andasai zor te na kărăn Les prinjeando.
O alosardimos kole dešuduiengo apostolea.
13 Pala kodea, o Isus ankăsto po baŕbaro; akhardea Peste kas kambleas, thai on avile Leste.
14 Lea anda lende dešudui, kaste aveles Pesa, thai te tradel le te denduma.
15 Dea le i zor te sastearăn le nasfalimata thai te ankalaven le bengăn.
16 Dikta kukola le dešudui, kai alosardea le: o Simon, kai thodea lehkă anau Petro;
17 o Iakov, o šeau le Zebedeuiehko, thai o Ioano, o phral le Iakovohko, savengă thodea lengă anau Boanerghes, kaiamboldino, kai sî: „Le šeave le trăsnetohkă;”
18 o Andrei; o Filip; O Bartolomeo; o Matei; o Toma; o Iakovo, o šeau le Alfeohko, o Tadeu; o Simon Kananito,
19 thai o Iudao Iskaroioteano, kai i bitindea Les.
E bezex andoa Sfînto Duxo.
20 Avile ando khăr, thai tidea pe pale soa norodo, kadea kă naštisarănas či te xan.
21 Le neamuri le Isusohkă, kana ašundine kola kai kărdeonas, avile te thon o vast pe Leste. Kă phenenas: „Ankăsto pehkă andi godi.”
22 Thai le zakonarea, kai ulenas andoa Ierusalimo, phenenas: „Sî stăpînime le Belzebusostar; ankalavel le beng le kandimasa le raiehko le bengăngo.”
23 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă, andel pilde: „Sar daštil o Beng te ankalavel avri le Bengăs?
24 Kana khă thagarimos sî phardado orta anda leste, o thagarimos kodoa našti te nikărdeol.
25 Thai kana khă khăr sî pharado o anda peste, o khăr kodoa našti nikărăl pe.
26 Sa kadea, kana o Beng vazdelpe pa peste, sî phardao, thai našti nikărdeolpe, ta isprăvisai'lo lesa.
27 Khonikh naštil te šolpe ando khăr khă manušehko mai zuralo sar leste thai te čiorăl les lehkă avimata, numai kana phanglea mai anglal le manušes le zurales; numai atunčeara daštila čiorăl andoa khăr.
28 Čeačes phenau tumengă kă sa le bezexa thai sa le prasaimata, kai phenena le ăl manuši, avelal lengă iertime;
29 ta orkon prasala le Sfîntone Duxos, či lela iertimos ando veako; thai sî došalo anda khă bezex vešniko.”
30 Kadea, anda kă on phenenas: „Sî les khă duxo biujo.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
31 Atunčeara avili e dei thai le phral Lehkă, thai, bešlindoi avri, tradine te akharăn Les.
32 O butimos bešelas angla Leste, kana phendine Lehkă: „Dikta kă Ti dei thai le phral Tiră sî avri thai roden Tu.”
33 O dea anglal: „Kon sî Mîŕă dei thai Mîŕă phral?”
34 Pala kodea, šudindoi pehko dičimos pa saoŕă kai bešenas angla Leste: „Dikta”, phendea O,” e dei Mîŕî thai le phral Mîŕă!
35 Kă orkon kărăl o kamimos le Devllehko, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”