Isus vindecă un om demonizat
(Mt. 8:28-34Lc. 8:26-37)1 Au ajuns de cealaltă parte a mării, în teritoriul gherasenilor. 2 Când a coborât Isus din barcă, L-a întâmpinat imediat un om care ieșea din morminte și avea în el un duh necurat. 3 El își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț. 4 Fusese de multe ori legat cu lanțuri și cu cătușe, dar rupsese lanțurile și sfărâmase cătușele și nimeni nu-l putea stăpâni. 5 Toată noaptea și toată ziua era prin morminte sau prin munți, urlând și tăindu-se cu pietre.
6 Când L-a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat 7 și a strigat cu glas tare, zicând:
‒ Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiu al Dumnezeului celui Preaînalt? Te pun să juri pe Dumnezeu, să nu mă chinui!
8 Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din acest om!“.
9 Isus l-a întrebat:
‒ Care-ți este numele?
El I-a zis:
‒ Numele meu este „Legiune“, pentru că suntem mulți.
10 Și Îl ruga mult pe Isus să nu-l trimită afară din regiunea aceea .
11 Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau.
12 Duhurile necurate L-au rugat, zicând:
‒ Trimite-ne în porcii aceia , ca să intrăm în ei!
13 Și El le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit din om și au intrat în porci. Atunci turma, în jur de două mii de porci , s-a repezit pe râpă în jos, în mare; și s-au înecat în mare.
14 Păzitorii lor au fugit și i-au anunțat pe oameni în cetate și în cătune. Și aceștia au venit să vadă ce s-a întâmplat. 15 Când au ajuns la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese demonizat (care avusese în el „Legiunea“), stând jos, îmbrăcat și întreg la minte, s-au înspăimântat. 16 Cei ce văzuseră ce s-a întâmplat, cu cel ce fusese demonizat și cu porcii, le-au istorisit totul . 17 Atunci ei au început să-L roage pe Isus să plece din teritoriul lor.
18 În timp ce Isus Se urca în barcă, cel ce fusese demonizat Îl ruga să-l lase să rămână cu El, 19 dar Isus nu l-a lăsat, ci i-a zis: „Du-te acasă, la ai tăi, și istorisește-le cât de mult a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine!“. 20 El a plecat și a început să proclame prin Decapolis cât de mult făcuse Isus pentru el. Și toți erau uimiți.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mt. 9:18-26Lc. 8:40-56)21 După ce Isus a trecut iarăși cu barca de cealaltă parte, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni . Și El stătea lângă mare. 22 A venit la El unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair. Când L-a văzut, a căzut la picioarele Lui 23 și L-a rugat insistent, zicând: „Fetița mea este pe moarte. Vino și pune-Ți mâinile peste ea ca să fie vindecată și să trăiască!“. 24 Isus a plecat împreună cu el.
O mare mulțime de oameni Îl urma și se îmbulzea în jurul Lui. 25 Era acolo o femeie care, de doisprezece ani, avea o hemoragie. 26 Ea suferise multe din partea multor doctori și cheltuise tot ce avusese fără vreun folos, ba dimpotrivă, se îmbolnăvise mai rău. 27 Auzind despre Isus, a venit în mulțime pe la spate și s-a atins de haina Lui. 28 Căci își zicea: „Dacă aș atinge măcar hainele Lui, voi fi vindecată!“. 29 Imediat izvorul sângelui ei a secat și ea a simțit în trup că fusese vindecată de boala ei .
30 Isus Și-a dat seama imediat că din El ieșise o putere și, întorcându-Se spre mulțime, a întrebat:
‒ Cine s-a atins de hainele Mele?
31 Ucenicii I-au zis:
‒ Vezi că mulțimea se înghesuie în jurul Tău, iar Tu întrebi: „Cine M-a atins?“.
32 El însă Se uita de jur-împrejur ca s-o vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. 33 Atunci femeia, știind ce i se întâmplase, a venit înfricoșată și tremurând și a căzut înaintea Lui, spunându-I tot adevărul. 34 Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a vindecat! Du-te în pace și fii vindecată de boala ta!“.
35 În timp ce El încă vorbea, au venit câțiva din casa conducătorului sinagogii și au zis:
‒ Fata ta a murit. De ce-L mai deranjezi pe Învățător?
36 Dar Isus, ignorând cuvintele lor , i-a zis conducătorului sinagogii:
‒ Nu te teme! Crede doar!
37 N-a dat voie nimănui să-L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. 38 Când au ajuns ei la casa conducătorului sinagogii, Isus a văzut acolo tulburare și pe cei ce plângeau și boceau mult. 39 El a intrat și le-a zis: „De ce sunteți tulburați și plângeți? Copilul n-a murit, ci doarme!“. 40 Ei însă râdeau de El.
Isus i-a scos pe toți afară, i-a luat pe tatăl copilului, pe mama acestuia și pe cei ce erau cu El și a intrat acolo unde era copilul. 41 A apucat copilul de mână și i-a zis: „Talita kum!“, care tradus înseamnă: „Fetițo, ție îți zic, scoală-te!“. 42 Fetița s-a ridicat imediat și a început să umble. Ea era în vârstă de doisprezece ani. Ei au înmărmurit de uimire. 43 Isus le-a poruncit de mai multe ori să nu știe nimeni despre aceasta și a spus să i se dea fetiței să mănânce.
O sastearimos khă bengailehko.
1 Arăsle po kolaver mallo la mareako, pe phuw le Gadareniendi.
2 Kana ankăsto o Isus andoa bero, avilo angla Leste iekhatar khă manuši ankăsto andal mormînturi, stăpînime khă duxostar jungalo.
3 O manuši kadoa sas les o khăr andel mormînturea, thai khonikh našti nikrălas les phanglo, či orta khă lançosa.
4 Kă butivar sas phanglino le pînŕănça sastrença thai kătušença kal vast, ta šindea sas le kătuše thai linčeardeasas le sastrea, thai khonikh naštilas te potoliles.
5 Orkana, desă thai reate, bešelas andel mormînturi thai pel baŕlebară, çîpindoi thai šindindoi pe baŕănça.
6 Kana dikhlea le Isusos dă dural, prastaia, deas čeanga angla Leste,
7 thai çîpisardea zurale muiesa: „So sî ma te kărau Tusa, Isuse, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Solaxau tu andoa Anau le Devllehko, te na kăznis ma!”
8 Kă o Isus phenelas lehkă: „Jungalo duxo, ankli avri andoa manuši kadoa!”
9 „Sao sî teo anau?” pušlea les o Isus. „Muŕo anau sî „Lejiunea”, dea anglal o,” anda kă sam but.”
10 Thai rudilas Les butimasa te na tradele avri andai phuw kodea.
11 Oče, paša o baŕobaro, sas khă bari turma balendi, kai xanas čear.
12 Thai le beng rudisarde Les, thai phendine: „Trade ame andel bale kukola, kaste šoas ame ande lende.”
13 O Isus meklea le. Thai le duxuri le jungale ankăste thai šute pe andel bale; thai e turma šudea pe pai xar ande marea: sas paša dui mii, thai tasule ande marea.
14 Le balearea našle, thai phendine ande četatea thai andel gava dă pašal. Le manuši ankăste te dikhăn so kărdilea.
15 Aviline koa Isus, thai dikta kă kukoa kai sas bengailo thai sas les e lejiunea le bengăndi, bešelas tele xureado thai întrego kai godi; thai daraile.
16 Kola kai dikhlinesas so kărdileasas, phendine lengă sa so sas oče le bengailesa thai le balença.
17 Atunči line te rudin le Isusos te jealtar anda lendi phuw.
18 Ta kana anklelas O ando bero, o manuši kai sas bengailo rudilas Les te mekăles te ašel Lesa.
19 O Isus či meklea les, ta phendeea lehkă: „Jea khără ka tiră, thai phen lengă sa so kărdea tukă o Rai, thai sar falea les mila tutar.”
20 O teleardea, thai lea te vestil ando Dekapole sa so kărdeasas lehkă o Isus. Thai saoră mirinas pe.
O ušteaimos la šouorako le Iairosti thai o sastearimos kha juwleako nasfali dă dešudui barši.
21 Pala so nakhlea o Isus pale ande kolaver rig, le berosa, tidea pe but norodo paša Leste. O bešelas pašai marea.
22 Atunčeara avilo iekh andal bară la khăngăreakă, kai bušolas Iair. Sar dikhlea Les, dea čeanga angla Lehkă pînŕă,
23 thai phendea Lehkă bute rudimasa: „Mîŕî šeioŕî çîrdel te merăll; rudi Tu, av ta tho Te vast pa late, kaste kărdeol sastevesti thai te trail.”
24 O Isus teleardea andekhthan lesa. Thai pala Leste jealas but norodo thai tidelas Les.
25 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko.
26 Oi kăznisaili sas but kata but doktorea; xaleasas sa so sas la, thai či ateardeasas či kă mištimos; ta sas lakă i mai nasul.
27 Ašundea dindoi duma pa o Isus, avili palal andoa butimos, thai azbadea pe Lehka raxameatar.
28 Kă phenelas pehkă oi: „Te daštiua dăsar te thoau o vast pe Lesti raxami, sastiuaua.”
29 Thai andakhdata, šutili e xaing lakă ratesti. Thai ateardea ande sa lako stato kă sastili nasfalimastar.
30 O Isus prinjeandea iekhatar kă ăkh zor ankăstisas anda Leste; thai, amboldindisa'Lo karing o butimos, thai phendea: „Kon azbadea pe Mîŕă çoalendar?”
31 Lehkă jene phende Lehkă: „Dikhăs kă o butimos spidel Tu, thai mai phenes: „Kon azbadeape Mandar?”
32 O dikhălas peste sa te dikhăl kodola kai kărdeasas e buti kadea.
33 E juwli, darani thai isdraindoi, kă jeanelas so kărdileasas lasa, avili thai šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă o čeačimos.
34 Ta o Isus phendea lakă: „Šeie, o pateaimos tiro skăpisardea tu; jea la pačeasa, thai av sasteardi anda teo nasfalimos.”
35 Ta kana delas O înkă duma, dikta kă aven varesar manuši kata o baro la khăngăreako, kai phenen lehkă: „Ti šeiori mulli; anda soste mai xolearăs le Sîkaitores?”
36 Ta o Isus, bi te lel sama anda le divanuri kadala, phendea le barăhkă la khăngăreakă: „Na dara, dăsar Patea!”
37 Thai či meklea khanikas te avel paša Leste, avri andoa Petro, o Iakovo thai o Ioano, o phral le Iakovohko.
38 Arăsle koa khăr le barăhko la khăngăreako. Oče o Isus dikhlea bari dukh, iekh kai rovenas thai vatinas but.
39 Šutea pe andră, thai phendea lengă: „Anda soste kărăn kaditi mui, thai anda soste roven? E šouŕî či mulli, ta sovel.
40 On asanas pehkă Lestar. Atunčeara, pala so ankaladea le saorăn avri, lea Pesa le daddes la šeiorako, laka deia, thai kolen kai avilesas Lesa, thai šutea pe oče kai pašleolas e šeioŕî.
41 Azbadea la vastestar, thai phendea lakă: „Talita Kumi”, kai amboldino, ameal: „Šourîe, ušti, phenau tukă!”
42 Andakhdata e šeiorî uštili, thai lea te phirăl; kă sas dešuduie băršendi. On ašile baŕunime.
43 O Isus mothodea lengă zuralimasa te na jeanel khonikh e buti kadea; thai phendea te den xabe la šeioŕa.